Giurgiu, Berceni, Oltenita...Lavazza coffee to go with Lukoil...

Într-o seară am umflat un pic "gumele" bicicletei la stația Lukoil de la podul Vitan. Au cele mai bune și funcționale automate de pompat aer în anvelope, cu reglarea presiunii de umflare, pornire și apoi oprire automată la atingerea parametrilor. Recomand, cum s-ar spune. Dar au și ce mai scumpă cafea la automat, marca Lavazza, este 3 lei paharul. Totuși, pentru că stația esta amplasată pentru o priveliște contemplatioară, pentru 15 minute de coffee drink, privind spre traficul de mașini, behind the window, am adăstat un pic. Iată cum se vede dinăuntru spre afară, un peisaj urban de seară. Road to everywhere, but Romania. Nu? 

 

5 to go, on the go

Este amuzant că din piața ofertei de piață de cafea-on-the-go, la un chioșc de ziare care găzduiește două automate de cafea, distribuitorul s-a gândit să plaseze în piață, pentru a captura curentul de opțiuni dinspre "5 to go" către un relativ mimetic "coffee to go". Sau este doar o coincidență?Modelul "5 to go" înseamnă un spațiu comercial care este organizat si semnificat sub o anumită unitate de stil. Care este exprimată prin mobilier, grafică, situarea dispozitivelor în spațiu. În acest spațiu comercial, se oferă mai multe produse alimentare, lichide și solide, preparate local sau preambalate, care pot fi cunmpărate în drum spre birou. Conceptul "5 to go" este de fapt un take-away, on the run, plasat pe rutele de tranzit ale consumatorilor urbani, spre marile noduri de transport sau în apropierea locului de muncă. Ar trebui sa returneze investiția dintr-o dată, dacă cineva ar avea suficientă putere economică în a deschide simultan câteva zeci de locații. Sau ar putea să monetizeze din desfășurarea unei rețele de punct de vânzarea, dacă poate aștepta suficient de mult. Sau lucrând în ambele direcțiii, multe locații cu franșizare. Oricum ar fi, este amuzant că din piața ofertei de piață de cafea-on-the-go, la un chioșc de ziare care găzduiește două automate de cafea, distribuitorul s-a gândit să capteze, relativ mimetic, curentul de opțiuni dinspre "5 to go"..."coffee to go". Sau este doar o coincidență?

 

De la Gusturi romanesti la Gusturi comuniste? Iata de ce....

Florin Dumitrescu mediteaza AICI in Catavencii cu privire la nostalgia noastra fata de brandurile comuniste de industrie alimentara. Dupa ce identifica cateva cauze ale acestei stari de captura in trecut a multora dintre noi, in ciuda calitatii scazute a produselor (tigari, alimente, bauturi carbogazoase), Florin Dumitrescu propune un nou brand umbrela, care sa concureze Gusturi romanesti: Gusturi comuniste. 

Pâinea a murit....iata de ce....

Ce este pâinea? Suntem astăzi în situația să nu mai avem ce denumi drept "pâine", pentru că de fapt în piață nu mai există un produs pregătit doar din făină, apă și drojdie, elementele esențiale ale pâinii. De fapt ceea ce avem la dispoziție la raft, este un aliment care substituie pâinea originară, îndeplinește funcțiile pâinii. Dar nu mai este pâine. De aceea persistența comerțului modern de a denumi pâine ceea ce nu mai este pâine, a industriei alimentare de produce ceva ce numește pâine semnalează un o gravă dezorientare societală. Mai jos vă recomand un studiu despre pâinea care nu este pâine și un punct de vedere despre pâine AICI.

Aici puteți vizualiza un studiu efectuat de APC România asupra celor mai des întâlnite tipuri de pâine feliată de pe piața românească.

 

"Dieselgate", semnalul unui nou raport de putere intre consumatori si corporatii?

Tema care ne preocupă, respectiv hrana și lanțul de producție, poate privită și din punctul de vedere are unei revoluții a consumului. O modificare de paradigmă care a început cu 2008, și care a pus în discuție cât anume este real, conținut, din ceea ce ne oferă corporațiile? Cât anume din ceea ce ne oferă economia de consum este necesar, are cu adevărat valoare? Iată un extras din buletinul săptămânal editat de Mona Dârțu și Andreea Roșca, o reflecție, probabil dintre mii, cu privire la noile raporturi dintre cei mari si cei mici si multi. Puteti privi criza declansata de poluare si conformare, ca pe un moment de cotitura privind corporatiile. Care, multe dintre ele, mint si mint si mint. Cand o corporatie devine prea, si ea nu stie cand devine prea mare, devine un elefant care nu mai poate sta in copac.

 

Ivan Pescar

"Dai Boje, zavtra toje!"...Cu ocazia inaugurarii restaurantului Ivan Pescar de la Tulcea (un proiect Ivan Patzaichin-Teodor Frolu and comp.) am fost profitat de ocazie sa contribui la meniul Restaurantului. Notele de subsol imi apartin. Este drept ca uitandu-ma din nou peste ele, le-as mai corecta, că de! chiar daca unele din ele par inspirate, mai suporta imbunatatiri. Dar principalele idei pe care am vrut sa le transmitem, sunt acolo. In meniu. Il gasiti in Slideshare.net. 

Despre restaurant au scris Patrick de Hillerin in Catavencii, un cronicar pofticios de la Restograf.ro si Victor Kapra

 

Buniol? Ce sunt astea, tomate heirloom? Si ce are rosia cu avocatura? Cu avocatura?

Despre roșii se poate vorbi destul. Dar despre tomate? Când facem exercițiul de reverse engineering dinspre roșii (toate sunt numite "roșii" la piață) către tomate de toate culorile, din soiuri heirloom...Am spus "tomate"? Păi da, ce poți spune că sunt chestiile vegetale care-s de orice culoare numai roșii nu? O avocată din zona Moldovei, susține un proiect al părinților ei, cu contribuție proprie la partea de marketing,

publicitate, vânzări....Claudia Rugină a fost prezentă la RuralFest 2015, la standul propriu, Buniol. Despre Buniol aflați AICI. Mi-am permis să o "angajez" pe Claudia Rugină într-o dezbatere despre "tomate sau

roșii?", despre semințe "tradiționale" sau "heirloom"?.....Am cedat în ce privește semințele heirloom.....care stau la originea acestor frumoase exemmplare de tomate...Claudia este doctor în "heirloom"...

La tara, cu strugurii si tomatele la cutie? De ce?

Fiecare imagine spune o poveste. Aici aveti cateva de la o vizita fulger, la Balabancea, judetul Tulcea. O gospodarie aparent abandonata pentru ca proprietarii erau la cules la vie, la Petrica Dan. Via atarna bogat, parca ca niciodata, deasupra curtii interioare. Butoaiele pregatite sa primeasca mustul la urma operatiunii de "extragere". Cutia de carton este plina cu ceea ce am reusit sa "inhatam" din gosopdaria fratelui tatalui meu si a matusii mele, Traian si Victoria. Si in solar vedeti rezultatul unei activati de un sezon, productia de tomate cu seminte de la banca de resurse genetice de la Suceava. 

 

Vă urez mult rahat...de bine sau macar un WC uscat ecologic.Cum? Aici....

Niște amici din Galați, cu activități non-guvernamentale de impact, au testat la țară, un wc ecologic, așa-zisul wc uscat. Separă lichidul-urina, de excremente, de rahat. Iar rahatul devine substanță organică, îngrășământ. Cum arată această construcție? Uite aici, mai jos. O soluție "temporară", acolo unde nici nu este apă curentă. La țară. 

Organizația se numește "Prietentii pământului", este în legătură cu organizația internațională "Friends of Earth". Camelia și Ion Zamfir. 

 

Ce este in mancarea ta? Clear Labs iti raspunde

O companie startup din SUA vine cu o idee noua in piata si anume sa ofere analize despre hrana. Abordarea traditionala si conservatoare in ce priveste analiza substantelor este aceea de a porni in aceasta abordare, de la ce anume cauti. Cei de la Clear Labs (sursa GigaOM) iau o proba la "puricat", o descompun in toate elementele si iti spun din ce este compusa.

Revenind la Clear Labs, la ce ar folosi si cui? Pai chiar industriei alimentare pentru a identifica linii de produse care contin, de exemplu, chiar 0 grame, 0 miligrame gluten pentru o sustine o linie de produse gluten free. Asta pentru ca pe foarte multe produse este scris, daca ati observat, "poate contine urme de gluten" sau "poate contine urme de...". Acesta "poate" ar urma sa fie eliminat.

Liniile de fabricatie nu sunt perfecte. 

Tendinte sosuri: consumatorii vor non-industrial

Analizele confirma si retailul se supune. Campaniile ad-hoc, cresterea nivelului de trai, in mod inevitabil duc la rejectarea produselor industriale. Multumim Magazinul Progresiv, pentru restul articolului cititi la ei in site. O tendinta interesanta pentru cei care activeaza in productia artizanala de sosuri, mustar, ketchup (chiar, nisa asta nu a fost atacata de nimeni, cu ketchup de casa).

Ce-am mai citit, ce va recomand: despre jertfele pentru capitalism si traditionalismul folosit in marketing

Un pic mai subtil, pentru că mânuiește scriitura mai bine, Florin Dumitrescu face legatura intre două evenimente din trecut, unul din anul 2007, cu moartea a două persoane, în slujba capitalismului (care capitalism? cum mă întreba cineva ieri în Linkedin), pe altarul muncii peste măsură și al aspirațiilor consumeriste. Pe dea alta parte realitatea că, după 8 ani,  'pedala' pe care apasă publicitatea și marketingul este aceea a tradiționalismului cu mămăi și tătăi care te aduc cu picioarele pe pământ, în ogradă, la țară, când este vorba de mâncare și papa de la industria alimentară. Florin Dumitrescu va lansa o carte despre asta, cu titlul "Tradiții la ofertă". +florin dumitrescu 

Cumpărații Cațavencii din 24 septembrie a.c. ca să aflați mai în detaliu ce spune Florin Dumitrescu. 

Legume si fructe vrac, de la retail

(c) http://www.retail-fmcg.ro

Teoretic asta ar trebui sa ofere un retailist (și nu detailist). Știrea ASTA mă face să gândesc din nou la Piața de Gros București, care a fost, este și nu știm ce va fi. Ofertarea vrac, cu factură, versus achiziția din piață, va pune un pic presiune pe piețari și alți retaileri. Bănuiesc că sunt mai scăzute cheltuielile, determinate de oferta în cantitate mai mare dar și de faptul că sunt mai scăzute cheltuielile de ambalare. Mă întreb și dacă va însemna și crearea unei linii de absorbție mai puternice, din producția locală de legume și fructe. Depinde totuși și ce fel de soiuri de fructe și legume. 

Multe semne de întrebare. Este această abordare una care se adaugă celorlalți retaileri? Este o ranforsare a atitudinii retailului?

 

Indicatia geografica Borsec si OSIM

Am dat peste o speță interesantă în materie de indicație geografică. În 2008 OSIM a atribuit SNAM dreptul să înregistreze marca Borsec. După procesul intentat de o companie reclamantă, decizia OSIM a fost anulată pe bună dreptate, pentru că legea spunea clar că doar o asociație de producători poate înregistra o indicație georgafică. Și la atâția ani distanță tot miroase a in......ță bazată pe co.....e (presupusă evident!). La link găsiți analiza și decizia instanței.

 

God saves the Queen but also the British milk #UKDairyDay

Efectele dez-organizării pieței laptelui în UE sau, în abordarea de politică publică europeană, desființarea cotelor de lapte, a exacerbat situația sectorului în multe state membre. În unele locuri s-a ieșit în stradă (Franța), în altele se suferă pe tăcute, aproape (România). Marea Britanie, un stat membru aparte, iese la suprafață cu modul său de direct de intervenție. Este drept că încă de acum 20 de ani, UK Government a depus eforturi și are în prezent o conduită interesantă în comunicarea publică. Iată mai jos, din Twitter, ce fac britanicii să îi susțină pe fermierii ce dau lapte țării și piețelor internaționale.

We want our dairy industry to be a world-leading brand exporting high-quality produce across the globe #UKDairyDay pic.twitter.com/CpYvAWmKgb

— Defra UK (@DefraGovUK) September 16, 2015

În sfârșit BILLA România recunoaște indirect că vinde mezeluri necorespunzătoare

Cica BILLA România lucrează cu producători români autentici pentru marca proprie Bun, din România! Citiți povestea și...ce părere aveți? Eu am subliniat conceptele care îmi ridică semne de întrebare. Felicitări BILLA România care astfel recunoaște, încă odată, că produsele industriei alimentare, celelalte produse, nu au gust, sunt nesănătoase, nu sunt naturale. Pentru că asta se înțelege, nu?

Conform www.retail-fmcg.ro, de unde am preluat textul: „Marca Bun, din România! este rezultatul muncii intense duse de colegii noștri pentru a găsi sortimente cu gust autentic și de cea mai bună calitate. Ne-am dorit să le oferim consumatorilor exact acele produse pe care le căutăm cu toții: produse cu un gust care amintește de copilărie, când parcă totul era mai aromat, mai natural și sănătos. Luna aceasta, am lansat o campanie TV care tocmai despre asta vorbește – căutarea gustului bun și autentic,” a declarat Sorana Georgia, Director General al BILLA România.

Fiecare furnizor de produse Bun, din România! are o poveste la baza căreia se află respectul față de gustul autentic și calitate. Producătorii prepară toate produsele după rețete vechi și au grijă să respecte toate normele aflate în vigoare. Marcel este unul dintre producătorii de mezeluri din Moldova, care le oferă clienților BILLA salamul și cârnații tocați din satâr, muschiulețul de porc copt la jar, șunculița afumată cu fum natural, salamul Victoria, salamul casei precum și preparatele specifice Crăciunului, ca toba, leberul și caltaboșul.

Un alt furnizor de carne este Agro Ardeal, cel mai mare producător român de carne și produse din carne din județul Bistrița-Năsăud. Un important aport în sortimentul Bun, din România! îl are furnizorul Valmar care produce renumiții Cârnați de Pleșcoi. Morandi, furnizorul de carne de pui are grijă ca păsările să fie crescute lent, cu hrană de cea mai bună calitate, bazată pe cereale integrale. Este primul fermier din ţară care a introdus furajarea păsărilor pe bază de cereale integrale bob întreg, astfel încât puiul să aibă gustul de odinioară.

Lactatele și brânzeturile provin de la furnizori din zone ale țării cu tradiție in acest domeniu. Producatorul CRIS SIB LACTO din Arad face parte din Asociația Mărginimea Sibiului și furnizează telemea de oaie de Sibiu, telemea proaspătă sau maturată de bivoliță, capră și vacă.

Erbalact este un producător de lactate din localitatea Nucet, județul Dâmbovița, iar producatorul Lacto Solomonescu furnizează produse de înaltă calitate din județul Botoșani.

Alături de aceștia, BILLA România colaborează cu furnizori din mai multe regiuni ale țării pentru a aduce laolaltă aromele și deliciul unor produse pe care le apreciem cu toții."

Cu porcul din Fundu Moldovei la RuralFest 2015

Poate este o aberație, poate nu, depinde de împrejurări. Asta este înscenarea pusă la cale de întreprinzătorul Ion Țăran Baciu de la Fundu Moldovei. La RuralFest 2015. Ce spuneți? Vă place, vă displace, este potrivit, nepotrivit? Ne reprezintă sau nu? .......Reflecție? Mie nu mi-a displăcut pentru că obiceiul și înscenarea îl reprezintă pe dl. Baciu și afacerea sa. Îl recunosc.

 

Totul este alergenic, totul este de mâncare la Gare Centrale

La bufetul din Gara Centrală din Luxemburg era pus pe perete un display, îl vedeți în imagine, care afișa anunțul obligatoriu de la Uniunea Europeană, despre ingredientele cu potențial alergenic din alimente. Ce este amuzant este că anuțul spune că în tot ceea ce vând ei sunt posibile urme din toate substanțele cu potențial alergenic. Într-un fel, ca în chestiunea cu fumătorii în baruri. din care s-a ajuns ca localul întreg să fie declarat pentru fumători. Aici la Gare Centrale, orice sandviș sua preparat ai fi luat să mănânci, ai fi fost în pericol. Pentru că ar putea conține unul sau mai multe din cele 14 ingrediente: gluten, crustacee, moluste, peste, alune, lupin, alune de copac, soia, oua, lapte, telina, mustar, susan, dioxid de sulf.

Reflecția este mai profundă: ne-am creat o lume protejată de frică că s-ar putea întâmpla ceva. Care sunt limitele acestei protecții? Până unde statul recte Uniunea Europeană, ne poate proteja? Cât de liberi mai suntem noi consumatorii?

Potpourri cultural in Europa...la Luxembourg

Amănuntele fac diferența. Amănuntele îți indică poate subtil, poate nu, diferențele. Semnele dimprejur pot fi interpretate ca simboluri ale unor abordări, niveluri de dezvoltare sau subdezvoltare, evoluție sau pre-evoluție? 

Reflecția mea este legată de turism și mai ales de turismul urban. La orice hotel din România, conținutul a 90% din standurile de pliante publicitare este despre vânzări de locuințe, imobiliare, câteva sunt despre cluburi de noapte și poate 2-3 publicații de limbăr străină. Spune asta ceva despre ce poate oferi orașul București unui străin? Poate da, poate nu. Eu m-aș aștepta, fiind la București, la un hotel mai acătări, ca la acel display să găsesc multă promovare și informații despre evenimentele culturale ale momentului. 

Așa ceva nu am văzut în România și poate că asta spune ceva despre faptul că suntem mai jos pe scara evoluției unei națiuni, în ciuda aspirațiilor noastre. Iată că în altă parte, în alt context, la un simplu hotel din Luxemburg, se practică ce vedeți în imagine: promovarea evenimentelor culturale din ducat, din oraș. Niciunul din pliante nu era despre vânzări de locuințe. Nimic despre imobiliar. Trebuie să recunosc că am văzut în asta o idee de afacere, voi?

 

Calul psihedelic de la Charleroi

(c) Tiberiu Cazacioc

Calul face parte din lumea noastră, din lumea rurală. El a fost, bietul, incriminat că și-a pus, neanunțat și fraudulos, carnea în lasagna. Sau că își face de cap prin pădurea protejata Letea, deși este un specimen domestic și nu salbatic. Calul, calul, calul. La Charleroi, un cal suprarealist (sau psihedelic?) te așteaptă la plecarea din Burxelles. El te face să zâmbești. Un antistress sau orice credeți despre ceva anume înainte de zbor. Before taking off.