vineri, 28 februarie 2014

Michelle Obama, etichetarea alimentelor şi FDA

Dăm sau nu atenţie, noi consumatorii români, etichetelor ataşate alimentelor? Ne apără eticheta de producătorii veroşi ? Cât de importantă este eticheta pentru români, producătorii din România şi consumatori? Menţionez în treacăt că şi Slow Food are un proiect de etichetă pentru produsele locale. Iată ce înseamnă o etichetă:
  • Eticheta este un câmp de bătălie pentru stat, producători şi consumatori;
  • Este un format informativ care ar avea ca menire să stea la baza unor alegeri informate ale consumatorilor;
  • Eticheta ar fi şi un mijloc de presiune pentru a face ca transparenţa în ce priveşte ingredientele folosite, să fie cât mai mare;
  • Eticheta este şi expresia sincerităţii şi respectului producătorilor de alimente pentru consumatori;
  • Poate fi şi o modalitate a creşte încrederea între cele trei părţi;
  • O modalitate de a atinge un ideal de sănătate.
Food and Drug Administration modifică elementele de etichetare şi Prima Doamnă, o militantă a agriculturii sustenabile, este un suporter a mai multă transparenţă. Cum vor arăta etichetele americane pentru alimente?


joi, 27 februarie 2014

Ardeiul unguresc ne arde...


Bulgarii au pierdut la asta, vedeţi după linie. Ungurii au înregistrat un ardei şi varietăţile sale, ca soi cu indicaţie geografică. Este ‘Szentesi paprika’, în n feluri şi zeci de variante. Nu mai poţi vinde acest soi de ardei drept ‘Szentesi paprika’ decât dacă este produs acolo, la ei. Pentru că se cultivă numai în Ungaria şi numai în anumite locuri. Etc. Informaţii AICI, savuroase, despre ardeiul unguresc. Pe scurt, o părere.
  • Uniunea Europeană încurajează producţia de alimente de calitate. Care reprezintă diversitatea europeană, soiurile, rasele, culturile, regiunile, etc. 
  • De încurajarea asta profită anumite state membre, care înţeleg valoarea de marketing a schemei de calitate DOP, IGP, STG.
  • Ce face România? Nu ştim. Înscrierea produselor alimentare româneşti în schemele de calitate europene, nu este o preocupare naţională. 


Dacian Cioloş de vorbă cu europenii

Dacă vreţi să prindeţi nişte locuri la sală, la ATRIUM, la biblioteca, înscrieţi-vă aici LINK

Comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală Dacian Cioloş va avea, la Bucureşti, un dialog cu cetăţenii despre viitorul Europei, luni 17 martie 2014, între orele 11:00 – 13:00, în zona Atrium din incinta Bibliotecii Naţionale a României (b-dul Unirii, nr. 22, Bucureşti).

New from EU: Construcţie de mânăstiri cu bani de la UE....


O fi o modă de la greci? În curând, bani de la UE pentru mânăstiri NOI. "Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale". Pregătiţi-vă, dacă iese măsura asta, oportunitate de afaceri.

  • Fişa de proiect PNDR 2014-2020 pe care o propune MADR pentru proiecte de "Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale", prevede finanţarea de construcţii de mânăstiri NOI. LINK aici
  • Se vor da până la 500.000 euro pentru mânăstiri noi. LINK aici
  • Puteţi de acum să începeţi business-ul de mânăstire nouă. LINK aici


miercuri, 26 februarie 2014

Et in Bergen ego....

Strada din imagine a fost blocată şi transformată în zonă de jucat baschet. Bergen a fost capitală culturală europeană în anul 2000. Evident, am aflat asta după întoarcerea acasă. Vă transmit mai jos câteva imagini din oraş, capturate de mine. Minunat. Este oraş de patrimoniu UNESCO.


marți, 25 februarie 2014

Berea Bragadiru, poziţionarea istorică....

Am criticat de 2 ori pe cei care au investit în berăria Bragadiru. În două articole din blog. Nu le mai reiau. Dar am dat peste o imagine, din documentările mele (de la noaptea BAR, din 2012), găsită într-o gazetă veche. Vedeţi în continuare cum era vândută berea din fabrica Bragadiru: bere neagră Munchen, bere albă tip lager. Şi atât. Cum este poziţionată, azi, vedeţi în cealaltă imagine.

(c) Tiberiu Cazacioc

(c)Tiberiu Cazacioc

luni, 24 februarie 2014

Reţetele româneşti sunt peste tot?

Piept de pui cu cartofi prăjiţi. Ciorbă de perişoare. Şniţel de pui cu piure. Când putem spune că un produs culinar este românesc? Ce condiţii trebuie îndeplinite? Ce părere aveţi?




sâmbătă, 22 februarie 2014

Despre Slow Food şi educaţia gustului

Educaţia gustului şi lupta contra risipei de hrană

Prin retrezirea simţurilor şi înţelegerea provenienţei hranei noastre, cum a fost produsă şi de către cine, adulţii şi copii pot învăţa să aprecieze
importanţa culturală şi socială a hranei. Proiectele educaţionale ale Slow Food diferă de cele multe alte proiecte educaţionale prin aceea că hrana este abordată în toată complexitatea ei, inclusiv latura culturală şi socializarea. Activităţile unui Convivium Slow Food constau în prezentarea hranei locale şi a producătorilor acesteia atât membrilor cât şi nemembrilor, iar Atelierele gustului Slow Food sunt activităţi de educaţie a gustului, ghidate de experţi în analiză senzorială. 
>>> continua >>>

Cum arată locul unde se fac frânghii

La Norheimsund, se fabrică manual, conform unor tehnologii vechi, frânghii. Azi cânepa este adusă din China. Însă atelierul de frânghie este singurul din Norvegia care mai produce aşa ceva. Are 80 de lungime pentru că este practic măsura capacităţii sale de producţie, de standard.



vineri, 21 februarie 2014

Despre Slow Food şi proiectele speciale: Africa

Rolul central al Africii şi colaborarea cu FAO

Apărarea biodiversităţii este în mod special importantă pentru ţările din sudul planetei, prin proiecte, de exemplu, precum 1000 de grădini în Africa, pentru că păstrarea tradiţiilor culinare acolo, nu înseamnă numai
îmbunătăţirea calităţii vieţii, dar chiar salvarea unor vieţi, a unor comunităţi şi a unor culturi gastronomice. Prin proiectele privind grădinile şi punerea în valoare a seminţelor locale, precum şi a reţetelor şi produselor locale, Slow Food acţionează pentru >>> continuă >>>

Atelierul de construit şi restaurat bărci, Norvegia

Norvegienii, navigatori globali. Dar vremurile au făcut ca bărcile tradiţionale de lemn, să dispară. Urmărite îndeaproape de mersul civilizaţiei. Drumuri asfaltate, industria automobilului. Trecerea de la drumurile pe ape ca principală activitate de conectare, la drumurile pe uscat, a făcut să dispară o întreagă cultură. Fartoyvernsenter păstrează patrimoniul imaterial legat de navigaţie. A două parte a vizitei noastre, după depozitul de cherestea, a fost la atelier. Unde Peter a fost gazda noastră.




joi, 20 februarie 2014

Despre Slow Food şi reţeaua Terra Madre


Terra Madre, reţeaua comunităţilor hranei a fost lansată de Slow Food în anul 2005 pentru a da voce şi vizibilitate micilor fermieri, crescătorilor de animale, pescarilor tradiţionali şi artizanilor hranei din întreaga lume, al căror fel de a produce hrana, protejează mediul şi susţine comunităţile locale. Li se alătură în reţeaua Terra Madre cadre

didactice, bucătari, consumatori şi grupuri de tineri, pentru ca împreună să îşi unească forţele şi să acţioneze pentru îmbunătăţirea sistemului de producere a hranei. Reţeaua Terra Madre este organizată în 150 de ţări şi reuneşte oameni, asociaţii şi ONG-uri care, ca societate civilă derulează proiecte locale în diverse domenii de >>> continuă >>>

Norwegian wood sau depozitul de cherestea de la Fartoyvernsenter

Prima vizită. La depozitul de cherestea de la Fartyvernsenter. Cu o poveste despre modalităţi de recoltare a lemnului, determinări şi cauze, recuperări istorice ale unor tradiţii dispărute. Lemnul, uneltele, locul de recoltare, totul are o explicaţie antropologică şi etnografică.


(c) Tiberiu Cazacioc
>>>>>> continua >>>>>>

miercuri, 19 februarie 2014

Americanii liberi, fără antibiotice! Industria lor alimentară ia măsuri

NPRFood (@NPRFood)
Americans Want Antibiotic-Free Chicken, And The Industry Is Listening n.pr/1fA6SsF

Click pe n.pr/1fA6SsF

Despre Slow Food şi biodiversitate

Apărând biodiversitatea, apărăm planeta. Asociaţia Slow Food este angajată în apărarea hranei de calitate, tradiţională şi sustenabilă, protejarea biodiversităţii varietăţilor cultivate şi sălbatice precum şi a metodelor de cultivare şi producţie ce sunt ameninţate de prevalenţa hranei procesate şi a industriei alimentare, precum şi de regulile pieţei globale. Prin Arca Gustului şi proiectele Prezidiilor (susţinute de Fundaţia Slow Food pentru Biodiversitate) şi prin reţeaua Terra Madre, Slow Food urmăreşte să protejeze hrana noastră ca patrimoniu de nepreţuit.


Norvegia, un pic de lume

Am fost deci la Fartoyvernsenter, Centrul Maritim de la Norheimsund, Norvegia. Am purces cu emoţie în această călătorie. Dar am descoperit o lume normală, aşezată, cu treabă de făcut.


(c) Tiberiu Cazacioc: Norheimsund
>>>> continua >>>>

Cine poate, o manâncă albă


Despre pâine, o opinie din America, de la Serious Eats. Cum vă place pâinea de casă? (click pe link)

When Only Wonder Will Do: The Best White Breads in NYC
// Serious Eats
From Serious Eats: New York

20140211-283044-goodbread-orwashers-whitepullman.jpg

20140211-283044-goodbread-takahachi-tofubread.jpg


marți, 18 februarie 2014

De baut la cald: Absinthe Frappé


Din Saveur.com, click pentru mai multe amănunte...






Iubesc pâinea!

Nu putem spune prea mult despre pâinea de la noi. Dar. Ne putem gândi la ce fac alţii, cum îţi păstrează patrimoniul gastronomic. Citiţi povestea. Nici măcare grâul de care se vorbeşte, spelta, nu este la îndemână în România.

De la Spelt Levain LoafSaveur.com: 100 New Recipes "Made 10 days in advance with a hearty whole spelt flour starter, this loaf has rich caramel undertones and a pleasant sourness. Top slices of this bread with creamy, funky cheeses and cured or smoked meats and fish."




Despre Slow Food şi misiunea sa

Misiunea noastră

Slow Food promovează hrana bună, curată şi echitabilă. Bună, pentru că sănătoasă nu doar gustoasă; curată pentru că producerea ei are un impact redus asupra mediului şi cu grijă pentru bunăstarea animalelor; echitabilă pentru că prin ea este pusă în valoare munca celor care o produc, prepară şi o distribuie. Slow Food acţionează pentru apărarea biodiversităţii şi promovarea unui sistem de producţie şi a unui consum sustenabil şi prietenos cu mediul; pentru a susţine răspândirea educaţiei pentru gust şi a consumului sustenabil; şi să conecteze producătorii de hrană de calitate de co-producători (consumatorii conştienţi) prin evenimente şi iniţiative. LINK