marți, 22 aprilie 2014

Modelul economic se schimba?

Cica nu mai este valabila paradigma urmaririi obtinerii de profit. Cititi eseul din Guardian. Click pe link...

Sustainable Business (@GuardianSustBiz)
Decades of being told that business is about profit only mean theories of sustainable growth are up against it. gu.com/p/3np6x/tw


Slow Food in Romania la conferinta FAO 2014, Bucuresti


Dacă aţi ratat să...

...ciocniţi ouăle CU vinul, ca la Murfatlar, mai încercaţi.....

Slow Europe, schimbarile climatice

Schimbările climatice. Una din cauzele schimbărilor climatice este însuşi sistemul de hrană, deoarece agricultura şi industria alimentară, transportul şi marketingul consumă mai multă energie din resurse fosile decât orice alt sector. Efectul de gaze de seră şi poluarea sunt exacerbate de sistemul agro-industrial, de creşterea intensivă a efectivelor zootehnice ce eliberează în atmosferă cantităţi ridicate de agenţi poluanţi. Slow Food crede că o cale de luptă şi prevenire a schimbării climatice este să se facă trecerea de la sistemul agro-industrial la practicile agricole sustenabile. Slow Food susţine

luni, 21 aprilie 2014

Slow Europe, pescuitul

Domeniul pescuitului. Pescuitul este o activitate critică, dacă ţinem cont de scăderea stocurilor globale de peşte, poluarea oceanelor şi impactul asupra modului de viaţă a milioane de comunităţi de pescari la scară mică ce trăiesc în zonele de coastă. Slow Food susţine o Politică Comună de Pescuit focalizată pe un echilibru potrivit între activităţile din pescuit şi conservarea mărilor şi oceanelor, pentru a se asigura dezvoltarea comunităţilor de coastă şi a pescuitului artizanal. Slow Food consideră că Politica Comună de Pescuit trebuie să asigure stimulente puternice pentru toate practicile sustenabile şi să penalizeze strict toate practicile nesustenabile, să adopte o abordare regională pentru a permite organismelor reprezentative ale comunităţilor locale să decidă în cel mai bun fel administrarea resurselor lor şi să finanţeze educaţia şi pregătirea profesională pentru a promova o atitudine sustenabilă faţă de pescuit şi consumul de peşte.





Paste la supermarket


Anul acesta, de Paşte, cât am lăsat la ţărani, cât am luat din gospodărie, cât am lăsat la supermarket?  Ediţie ZF de anul trecut...2013



duminică, 20 aprilie 2014

Slow Europe, agricultura

Agricultură. Slow Food consideră că obiectivul Politicii Agricole Comune ar trebui fundamentat pe două elemente cheie: producţie sustenabilă la scara mică şi tineri. Europa trebuie să redescopere rădăcinile sale adevărate în producţia agricolă la scară redusă, producţia de alimente cu impact redus asupra mediului, integrată cu natura, producţia de hrană de înaltă calitate, bogată nutritiv şi produs curat, cu respect faţă de mediu şi furnizarea către societate, de servicii de
mediu esenţiale şi de neînlocuit. În ce priveşte tinerii, doar 7% din fermierii Europei au vârsta sub 35 de ani. Slow Food crede că agricultura trebuie să devină o alegere validă pentru o investiţie în viitor, o cale care oferă satisfacţii şi împlinire, nu numai sacrificiu şi greutăţi, mai ales în condiţiile ratei ridicate de şomaj în rândurile tinerilor.



Oua de la Murfatlar...vechi din 2013

Hristos a înviat! Ciocniţi ouă ŞI vin în stilul Murfatlar? Un copy suferind...

sâmbătă, 19 aprilie 2014

Matzos, azima, vinerea mare

Aseara, vineri 18 aprilie 2014, eram pe afara cu catelul si in timp ce vorbeam la telefon, in fata blocului, tocmai ce venea dl. Mandel. Dansul este unul dintre vecinii nostri, aflat in cautarea perfectiunii, ca sa zic asa. Este evreu, este in trecere prin viata noastra, aflat pentru cateva luni, in Bucuresti si in blocul nostru, in drum, cu familia, spre Israel. Din fuga, mi-a intins o punga cu ceva in ea. Intr-o fractiune de secunda am vazut si am recunoscut azima evreiasca. Matzos. Inainte de 1989, la Sf. Gheorghe, in centrul Bucurestiului, la o sinagoga, se vindeau produe kosher. Vin, coniac, azima. I-am spus si i-am multumit. Dansul mi-a zis, "Uite cine cunoaste, cunoaste!".  Si ca ploua asa pentru ca asa este de Pastele evreiesc. Shalom!




Slow Europe, noile politici europene

Slow Food consideră că noile politici europene ar trebuie să se bazeze pe valori precum protejarea biodiversităţii, sustenabilitate, conservarea resurselor naturale şi dezvoltarea incluzivă. Slow Food doreşte să vadă că Europa îmbrăţişează un sistem agro-alimentar mai sensibil la produsele locale, la cultura teritoriilor sale şi nevoile comunităţii, şi că promovează activ această abordare în dezbaterile curente cu privire la viitorul hranei Europei. Politicile Uniunii Europene au un impact deosebit asupra modelului de producţie şi consum, şi de aceea este de importanţă deosebită ca sistemul hranei să fie în centrul politicilor de mediu.

joi, 17 aprilie 2014

Dispare cota de lapte.....dar

Apare un observator...Asta ca să vedem cât de bine sau prost stă România. Comisia Europeană prin DG AGRI a lansat astăzi, 16 aprilie 2014, Observatorul European al Laptelui. Odată cu dispariţia cotelor de lapte la nivelul Uniunii Europene, un instrument de analiză de piaţă era necesar. Aici LINK


Petrom decoreaza oua


miercuri, 16 aprilie 2014

Unde-i laptele polonez?

„Ar trebui să fie o problemă naţională că România, o putere agricolă, importă lapte din Polonia“. Corect ne răspunde unde-i laptele polonez, în interviul de aici, un director de la FM Logistics: în cutiile de lapte de la LIDL şi de la KAUFLAND. Deci, unde este laptele românesc? Pur şi simplu nu este acolo unde i-a fost luat locul. O remarcă retorică, spusă aiurea, pentru că pare că nu aude nimeni: „Ar trebui să fie o problemă naţională că România, o putere agricolă, importă lapte din Polonia“.

Ce fac producătorii de lapte, ce fac procesatorii, de ce nu avem la magazine lapte românesc competitiv şi cu indicaţie geografică?


Atracţia agriculturii convenţionale

Când majoritatea vorbesc despre tot mai multe pesticide, că fără ele nu se poate, de cât mai multe îngrăşăminte, că fără ele nu se poate, se mai ridică cineva şi investeşte foarte mulţi bani. În ce? Agricultura convenţională, agricultura ecologică cu valoare adăugată, sunt o investiţie pe care adesea o regăsim în planurile de afaceri. În ciuda celor care vorbesc şi vorbesc doar de agricultură industrială. Recent în presa de afaceri, în Ziarul Financiar, am aflat cum dl. Ion Lazăr ne mărturiseşte visul domniei sale. Astfel, cu doar un citat:

"Vrem fructe ecologice, de la prune, cireşe, vişine, dar şi ciuperci de pădure....Acum îi susţinem pe oameni să nu folosească îngrăşăminte chimice, ci numai îngrăţămând natural..."


Mişcări in structura exploatatiilor agricole, România

Căutam nişte cifre în Internet şi am găsit o analiză la DG AGRI (la Comisia Europeană) despre numărul şi suprafaţa exploataţiilor agricole. La România avem o dinamică interesantă. Care ne arată o schimbare structurală, poate nu nouă. Dar vizibilă rapid.

  • Ca dimensiune, avem o împărţire pe şase paliere (col.2)
  • O scădere de la anul 2003 la anul 2010 a celor din primele 3 categorii
  • O creştere relativă a celor de la categoria a III-a, ferme între 10-20 ha
  • Dar unde au dispărut scăderile din categoria I plus II plus III? Probabil în imobiliar dar mai ales, s-au transferat în categoriile mari 20-50 ha şi peste 50 ha.



luni, 14 aprilie 2014

Bunica punea coloranti in afinata?

Folosea bunica la preparea alimentelor coloranţi? Caramel? Albastru briliant? Multe persoane, instituţii, nu dau atenţie comportamentului pe piaţăîn ce priveşte marketingul practicat de industria alimentară. O industrie ce adesea îşi ascunde lipsa de calitate a produselor sub vorbe înşelătoare. Ce ne spune producătorul? 


  • "SABER, afine, băutură spirtoasă." Ce înseamnă asta, citit în viteză? Că este din afine, că este cu aromă de afine? Comunicarea nu este precisă şi lasă loc jocului confuziilor. Dar putem presupune că un consumator grăbit se va gândi că este o băutură din afine, cu aromă de afine. Ceva, pe acolo.
  • "SABER". Din cuvântul acesta înţelegem că este numele băuturii, şi din propoziţia în engleză, că română nu avem pe ambalaj, că SABER ar fi un produs tradiţional, local. "Made in the Classical Bucovina style".  
  • O indicaţie regională importantă. "Realizat în stilul clasic bucovinean". Puţin cam prea poetic şi la fel de imprecis? Este făcut ca la bucovineni? Cu mijloacele şi după o reţetă bucovineană? În stilul bucovinean, adică în ce fel? Există un stil clasic bucovinean. 
  • "Peste 200 de ani de tradiţie în distilarea alcoolurilor". Mă uit la producător, este un SRL contemporan înfiinţat după 1989, la ce s-o fi referind declaraţia asta, a cui este tradiţia, de la cine, de când, sunt cei ce conduc compania, urmaşii unor bucovineni care făceau alcooluri? Foarte ambiţioasă declaraţia, dar fără suport. Lăsăm logo-ul deoparte.
  • Ajungem la ingrediente. Aici surpriză. Ia citiţi-le şi întrebaţi-vă: bunica din Bucovina adăuga la Saber, coloranţi caramel, albastru briliant?
ŢEAPĂ?


duminică, 13 aprilie 2014

Slow Food, editie noua de newsletter


Pâinea care expiră în 24 oreeeeeeeeee

Ce se pune în această pâine dacă ea are termen de valabilitate 24 de ore? Cum este posibil ca o pâine bine făcută să expire după doar o zi? Şi nu cumva, cu asa ceva contribuim la dezvoltarea unui comportament de risipitori de alimente? Cine este de vina, cumparatorul sau supermarketul?





sâmbătă, 12 aprilie 2014

Critica iaurtului de oaie, NATURAL

DANONE vinde iaurt artificial? Aţi mâncat vreodată iaurt artificial, puteţi numi o marcă de iaurt artificial? Întreb asta pentru că am descoperit un produs. Un produs alimentar, fie el industrial sau artizanal, care lipsea din piaţa noastră: iaurtul de oaie. El ne parvine, istoric, din bucătăria musulmanilor de aiurea dar şi a mocanilor, a oierilor de pe la noi. Însă în panoplia culinară românească, nu a rezistat de-a lungul istoriei. La Constanţa, în piaţa Ovidiu, exista o plăcintărie înainte de 1990, care vindea, alături de celebrul standard, merdenelele, iaurt de oaie vărsat, la pahar. Iar istorica Lăptărie a lui Enache, interbelică, chiar aduna boema la lactate, nu în jurul unui bar. Un producător recent lansat pe piaţă (ARTESANA) ne propune iaurtul de oaie. Bine, bine, şi foarte interesant. Însă nu înţeleg de ce ei îşi diferenţiază iaurtul de altele, probabil tot de oaie, spunând că este iaurt natural. În primul rând, în acest moment nu există o altă marcă de iaurt de oaie, să zicem artificial, faţă de care să te diferenţiezi. În al doilea rând pentru ARTESANA se pare că această categorie este împărţită curajos în produsele lor şi produsele celorlalţi. Adică? 



vineri, 11 aprilie 2014

Bere artizanala este?

Consiliul Concurenţei a publicat, spre consultare publică, analiza sa privind industria berii, o anchetă sectorială asupra industriei. Ce constată, că multinaţionalele domină piaţa. Că au mai rămas doar câteva fabrici locale. Un articol de analiză publicat de ZF, scoate în evidenţă sub semnătura Ioanei David, situaţia din piaţă. Citiţi aici: LINK. Ce i-am scris Ioanei David, este în partea a doua.

Un punct de vedere Slow Food? Ar trebui să visăm la renaşterea sau naşterea berăriei artizanale, craft beer. În România, cu sute de berării artizanale. Lupta în industria berii are miza ei. Ce facem cu lipsa diversităţii în bere, la nişte pub-uri, pe la colţ de stradă?

"Am citit prezentarea de catre dvs. a raportului CC despre industria berii. Si vreau sa va transmit un vis. Public gandurile astea si in blog.

Cu 3 ani in urma am vizitat cateva ore Praga. Intr-o librarie am gasit un stand cu harti. Una din ele era harta Cehiei cu toate berariile din tara. Imaginati-va asta: harta Romaniei cu berarii.

Organizatia noastra, Grupul de lnitiativa Radu Anton Roman, militeaza pentru renasterea gastronomiei romanesti, pentru ca ea este chintesenta existentei agriculturii, nu hrana procesata.

Paradigma pe care o propune si miscarea Slow Food in Romania, nu este a micilor berari autohtoni industriali versus mari berari industriali.

Ci a berarilor artizani, cum sunt in tarile dezvoltate.

Cautati "craft beer" in Google.

Poate veti avea ocazia sa scrieti vreodata despre sutele de mici pub-uri berarii artizanale din Romania. Renasterea diversitatii este miza, harta Romaniei cu sute de craft breweries. Beraria industriala si-a atins limitele."



joi, 10 aprilie 2014

Landgrabbing? Spearhead cumpără pământ


Cine este Spearhead? Habar nu avem, dar ştirea asta ne spune ceva. Că nu contează felul, forma, pământul se cumpără în România de către companii străine cu sediul în România. De către fonduri de investiţii, etc. Cumpăratul pe persoană fizică, atât de blamat de o parte a opiniei publice, ca fiind un pericol pentru ţară, este fals, în sensul că cumpărările se fac pe persoane juridice. Bazele unei afaceri comerciale, ale land-grabbing-ului, situaţiile când trebuie să poţi încheia contracte, gaja, lua împrumuri de la bancă, se fac pe persoane juridice. Dar ce ne arată reacţia publicului? Că foarte multă lume, pentru optimizare fiscală, a făcut afaceri la greu pe persoană fizică, cu case, pământuri, bunuri. Şi românii cred că şi alţi sunt la fel de ingenioşi şi fac afaceri pe cont propriu. Aşa că au bănuit unii că se va întâmpla la fel. Oricum va fi greu să ai o situaţie în 5 ani câte persoane fizice străine cu cumpărat sau nu, afacerea asta are o dinamică a sa. Se vinde, se cumpără. Apoi în spatele unor români pot fi uneori şi străini, etc. Problema este ce se face cu pământul şi cum susţinem fermierii români să producă. 

Delta Dunarii, mai aproape de centrul Europei

Imagini de la dezbaterea de miercuri 9 aprilie 2014, de la Bruxelles, cu Ivan Patzaichin, Edward Bratfanof, Dacian Cioloş....moderator, Dorian Filote. Un eveniment Asociatia "Ivan Patzaichin-Mila 23", ARBDD, Comisia Europeana. 









Exotisme din ridichi negre

 Uite aşa, cum umblu în stânga şi în dreapta, dau peste tot felul de chestii interesante. Produsele astea mi s-au părut interesante, sirop de ridichi negre şi dulceaţă de hrean. O fi scârbos sau gustos?






miercuri, 9 aprilie 2014

Despre Delta si viziune, la Bruxelles




Slow Food, Tataran şi porcul de Mangaliţa

Sunt multe de spus despre porcul de Mangaliţa. LINK. Nu, nu are legătură cu Mangalia. În România un producător se luptă să ţină producţia de cărnuri preparate, pe această sursă. Reclama este haioasă, chipurile, mai gras înseamnă mai sănătos? Dar de ce este important porcul de Mangaliţa?

  • Este pe cale de dispariţie, înlocuit de "porcul comun". Astfel avem o dovadă că biodiversitatea este ameninţată
  • Carnea sa este foarte împănată cu grăsime şi este foarte gustoasă. Multă grăsime şi mai puţină carne
  • Este o rasă de porc specifică Balcanilor, fără de care nu poate fi conceput salamul de Sibiu. Dacă salamul de Sibiu nu este făcut din porcul sus-numit, nu este salam de Sibiu
  • Wooly pig? Am descoperit că în America, Slow Food este înnebunit după porcul ăsta. Fetiş, fetiş, fetiş.....LINK
  • Este pe lista stabilită de Ark of Taste din România, aici LINK





Dezbatere live la Bruxelles: Delta Dunarii, Ciolos, Patzaichin, Bratfanof

Debate on Danube Delta with Dacian CIOLOŞ, Member of the EC in charge of Agriculture and Rural Development, Ivan PATZAICHIN, Romanian Multiple Olympic and World Champion in canoe sprint and Edward BRATFANOF, Governor of the Danube Delta Biosphere Reserve Authority   LINK: http://europa.eu/!kd84bp


Între Iisus renăscut şi iepuraş....

Iisus se apropie de osânda sa, comercianţii şi supermarketurile, de punga cumpărătorului. Ce v-aţi dori de Paşte, nişte ouă de caşcaval, nişte iepuri de caşcaval, nişte cruci din zahăr, nişte ouă din cartofi? 



Dacă este miercuri, este Delta Dunării

Sunteţi în Belgia? La Bruxelles, joi 9 aprilie 2014, conferinţă despre Delta Dunării. Go Ivan! LINK


Tweet from Violeta Dinca (@violetasvk)

Violeta Dinca (@violetasvk)
• Saramură de pui de ţară cu mămăligă


Necredincioşilor, le-am pus azi în vitrină

Ce oameni, ce lipsă de încredere în supermarket.....De aceea vă spunem: măslinele sunt proaspete, sunt de azi, cumpăraţi-le....PS. Oare de asta nu se vând, pentru că lumea nu crede în prospeţimea lor? Sau pentru că îi crede şmecheri pe cei de la magazin? Sau pentru că au mai cumpărat şi chiar au o problemă?