#4: Ce sunt acelea infrastructuri verzi? Ecologice?

Sfatul #4 pentru apărarea biodiversității: Susține biodiversitatea la locul de muncă !

"(Re) amenajaţi infrastructurile? Asiguraţi-vă că le integraţi cel mai bine în natura din jur (asiguraţi puncte de trecere pentru animale, lăsaţi fauna şi flora să colonizeze canalele de scurgere…). Păstraţi sau înmulţiţi arborii cât mai bine posibil, precum şi gardurile vii diversificate, iazurile, pârloage… Cât pentru construcţii, finisaj şi mobilier, optaţi pentru materiale şi produse ecologice, naturale, durabile, reciclabile şi, dacă este posibil, de origine locală. Limitaţi consumul de energie neregenerabilă şi producţia de deşeuri… Astfel veţi reduce amprenta ecologică a întreprinderii dumneavoastră ameliorând cadrul de muncă, imaginea dumneavoastră de marcă şi valoarea comercială a locului!"

Nota mea!

Recent Comisia Europeană a adoptat o Comunicare privind infrastructurile ecologice. Va fi urmată de o Strategie adecvată precum și crearea sau punerea la un loc a unor instrumente financiare de susținere.

Natura 2000

Sunt plecat cu echipa noastră de la DC Communication dar și a CNDD (Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă) la două conferințe despre rețeaua europeană de situri protejate Natura 2000. La Timișoara și Craiova. Revin.

Sfatul #3: Abonati-va la un coș bio !

Sfatul #3 pentru apărarea biodiversității: Abonați-vă la un coș bio !

"Cu ajutorul tehnicilor delicate de producţie, al culturii de specii indigene şi al renunţării la îngrăşăminte şi pesticide chimice, agricultura biologică evită epuizarea solurilor, limitează poluarea pânzelor freatice şi respectă accesoriile culturilor (albinele, râmele…) şi ecosistemele din împrejurimi. De altfel, destul de des, pune în valoare varietăţi locale uitate, alese pentru calităţile lor gustative sau nutriţionale: napi, grâu, mere delicioase…Abonarea la un coş bio înseamnă aderarea la o filozofie de ecologie globală. Asiguraţi-vă că fructele şi legumele sunt din producţia locală şi de sezon (puţină conservare, puţin transport) şi că ambalajul este redus la minim."

Sfatul meu!

Încercați să faceți asta folosind ceea ce se numește agricultura comunitară și lanțul alimentar scurt. Pentru București vă recomand, după mai mulți de activitate în mișcarea Slow Food și în promovarea produselor locale în București, dar și în scrieri și conferințe:

(1) "Coșul de legume", gestionat de Andrei Barbu și prietenii săi. Este un lanț alimentar scurt. Andrei livrează deja la fața locului, la Cărturești, o să fie prezent la Street Delivery. Adresa aici: http://www.cosuldelegume.ro/magento/despre-noi/

(2) "Coșul verde", un program de agricultură comunitară, gestionat de ASAT/CRIES din Timișoara. Este un program prin care mai mulți consumatori din urban, semnează un contract și la bine și la rău, cu un legumicultor din zona periurbană, în cazul nostru, București. Adresa aici: http://asat.ecosapiens.ro/, e-mailurile mai jos.

ATENTIE !!! Din aprilie 2013 cei care nu au produse certificate ecologic dar pretind că sunt bio, pot fi amendați cu amenzi de la 20.000 RON.

Natura Romaniei si parcurile naturale...

NB: Ziua Europeană a Parcurilor. Reportaj de la fata locului, filmul este pentru cei care vor sa vada cum se prezinta parcurile naturale. In 23 mai 2013 a fost din nou Ziua Europeană a Parcurilor.



Mai importantă decât cred chiar cei care trăiesc din managementul parcurilor. Dar este loc de mai bine și oamenii chiar vor să facă ceva. În timpul simpozionului am filmat, că era și cazul, fără oameni, oferta parcurilor naturale. Enjoy!

Erau pe masa, nu ca sunt de acord cu masificarea ofertei de produse traditionale

Cu greutate

Panel de conferinta de presa

Parcul National Muntii Macin

Din sala

I love food! I love freedom....

Slow Food: Dreptul popoarelor de a-si alege hrana...Mars anti-Monsanto: ei au puterea, noi avem puterea de cumparare. Monsanto este un bun simbol al lantului agro-alimentar care domina lumea. Vrem, nu vrem, mincam ce ne dau lanturile alimentare. Este prea tarziu sa mai facem ceva ? Nu...Iubim capitalismul care inseamna freedom of choice...LINK EVENIMENT

Un concept Carlo Magni, Bursa Marfurilor

Aici lucrez eu, într-un birou la etajul I. Începând cu anul 2008, după o lucrare de refacere și modernizare ce a durat 3 ani, vechea Bursă a Mărfurilor, construită de municipalitate pentru comerțul cu Europa, în sec. XIX, a revenit în contextul urban al Bucureștilor. Privită de sus, suprafața Bursei Mărfurilor este ca o gară a orașului, cu lateralele ca depozite de sortare și magazii. 

Cum poti cuceri ?

Cu SMS sau cu evantaiul ?

Who is who ?! Discover...

Schimbare de roluri

Kindle uprising in Romania (a.k.a more in mainstream)

22 martie 2013, ora 9:30, spre Grozavesti, foto: Nokia E7

22 martie 2013, ora 9:30, spre Grozavesti, foto: Nokia E7

#2 Nu deranja animalele când te plimbi în natură !

Sfatul #2 pentru apărarea biodiversității: Nu deranja animalele când te plimbi în natură !

"Poate mai mult ca în oricare alt anotimp, iarna trebuie să evitaţi cu orice preţ  deranjarea animalelor în timpul plimbărilor pe care le faceţi în natură. Dacă le alungaţi 

din adăpostul lor, dacă le surprindeţi când încearcă să găsească ceva hrană sau dacă le treziţi atunci când hibernează, acestea riscă să îşi părăsească puţinele rezerve pentru a fugi sau a se ascunde... iar acest lucru le poate fi fatal! Aşadar, rămâneţi pe poteci, faceţi cât mai puţin zgomot posibil şi observaţi de departe acele câteva animale, care, ca şi dumneavoastră, iau o gură de aer…"

Până în 31 mai: A better name for "local products": any ideas?

Sunteți creativi? Vă plac produsele locale, produsele de la fermă ? Comisia Europeană vă întreabă: 'A better name for "local products": any ideas?'

Link aici, durează 5 minute

"The products we are talking about have some characteristics in common: 

- they are produced and processed on a specific farm up to the point where they are ready for marketing (e.g. fresh fruit, bread, sausage, cheese)

- they are owned by and under the responsibility of the owner of this farm throughout the production and processing; 

- they are sold through short supply chains; this means that a maximum of one intermediary seller exists between the farmer and the final consumer."

#1: Susţii asociaţiile pentru protecţia naturii ?

Sfatul #1 pentru apărarea biodiversității: Susţine asociaţiile pentru protecţia naturii!

"Aceste asociaţii au ca obiectiv principal oprirea degradării biodiversităţii şi, eventual, conservarea sau reconstituirea echilibrului dintre diferite biotipuri protejate (păduri, râuri, iazuri, parcuri, grădini urbane…), totul în echilibru cu activităţile umane. Acţiunile acestora? Urmărirea speciilor, constituirea şi gestionarea rezervelor naturale, restaurarea mediilor rare, organizarea conferinţelor, a plimbărilor pentru a descoperi natura, zile de sensibilizare, acţiuni ţintite (precum operaţiile de salvare a broaştelor)…Pentru a le susţine, deveniţi membru, faceţi donaţii, achiziţionaţi-le publicaţiile şi produsele, participaţi de bunăvoie la şantierele lor din natură..."

De ce nu avem parte de mai multe feluri de rosii ?

Care-i treaba? Că ne standardizăm linia de roșii, linearizăm biodiversitatea și fermierii cultivă doar cateva soiuri de roșii, din semințe "profesionale". Ca să fie productivi? Că așa este capitalismul? Mă rog, iar noi mâncăm roșii copy/cat. Cum luptă ECORURALIS pentru semințe tradiționale, aici 

Ce soiuri ar putea fi cultivate ? RĂSPUNS: Export II-F, Ioana F, Ișalnița 50 F, Arletta F, Cristal F, Diva (H.805), Gloria F, Marfa F, Dacia, Ferma, Laura, Pavio, Romec 554j, Roxana, Unirea, Vidra 533. Sursa informației: S.C. UNISEM S.A., cca 2009.

Ce fel de rosii mancati ? Adica soiul ? Va spun taranii ?

Tiberiu si tomatele

Out of order: cum sa iti faci reclama fara sa platesti (la greu)

În segmentarea propusă de World Class se numește group training. Cinci-șase marci de produse relaționate cu activitatea fizică, precum produsele de îngrijire personală, vitaminele/suplimentele alimentare, susțin activitatea asta. Cortul se mută din loc în loc și este un outdoor ad-hoc. Data: 19 mai 2013.

Pepene de primăvară în ciocolata Poiana

Linia strategică ar trebui să fie: proaspăt, local, de sezon. În acest caz, nu este vorba de sezon. Ba chiar ar putea reflecta realitatea din mintea companiei respective: au folosit arome sintetice în produsul respectiv.....Așa că au pus în acord compoziția cu vizualul. Dar primăvară cu pepene ? Asta cum este ?

Credite foto: Linda Willy

De ce trebuie să apărăm diversitatea gastronomică în Delta Dunării ?!

De ce ? Pentru că turiștii exercită o presiune destul de mare asupra bucătăriei locale, pentru pulpe la ceaun. Pentru că proasta funcționare a lanțului alimentar, aduce pește ilegal pescuit pe masă sau pește congelat. Pentru că localnicii nu cred că au în mâinile lor o moștenire ce dă valoare vieții lor, moștenire ce o pot dărui și altora. Pentru că gastronomia locală poate fi savurată numai acolo, nu la Galați, Brăila, Iași, Cluj sau București. Pentru că patrimoniul imaterial din care face parte gastronomia, turismul lent, conectarea la natură sunt șanse pe termen lung ale oamenilor Deltei. 

PS. Imaginile sunt de la Uzlina, din 2010. "D'ale gurii Dunării" a fost și este un prilej de punere în context a gastronomiei din Delta Dunării. Contextul a fost creat și de mișcarea Slow Food în România, și de Asociația Grupul de Inițiativă Radu Anton Roman, și de Asociația Salvați Delta și Dunărea. Nu neapărat în această ordine, la fel de importante pe acest tărâm. Așa cum importanți sunt și oameni ce au susținut activitatea dedicată gastronomiei: Frolu, Mihaiu, Mihăilescu, eu, Iancu, Stroe. Și nu cel din urmă, Ivan Patzaichin.

NB: Toate drepturile rezervate pentru imagini și concepte. Corect ?

<

La o cafea (sau un ceai) cu "Lelia"....

Multă lume este acum, în 19 mai 2013, pe drumuri, umblând prin diverse locuri, pentru că este noaptea muzeelor. Un eveniment european. Eu am fost cu soția mea și cu finii la cafeneaua Lelia din str. Polonă. Este un placut recurs la istorie, un antique coffee shop al d-lui Florescu (Mihai cafegiul, nu Gheorghe cafegiul). Cred că diferența între dânșii, după ce am văzut și prăvălia d-lui Gheorghe Florescu, și cafeneaua muzeu a d-lui Mihai Florescu, este că unul pare să se fi ocupat mai mult cu comerțul de cafea (nu în sens peiorativ) iar celălalt s-a ocupat cu prepararea cafelei. 

La "Lelia" se vede asta. Este un loc minunat, construit ca o urmare parcă a unei prospecții pentru un film despre trecut. Nu vetust, nu bătrânicios, ci ca o fereastră spre noi înșine. Un fel de privire peste urmă, fără durere și fără întristare.

Despre preparate. Cafea în câteva zeci de sortimente, vrac, cea mai scumpă fiind de 65 RON kg. Poti servi cafea în vreo 6-7 feluri, syphon, pour, la ibric. prăjită pe loc, etc. Două feluri de sucuri proaspete din seria limonadă. Câteva feluri de prăjituri, bune-bune. Lelia își merită banii.

Un loc confortabil și cu savoare. Cafea (sau ceai). No commercial push. Str. Polonă 77.

Slow Food exista

În perioada octombrie 2011-aprilie 2012, am susținut o campanie de articole pe teme ale organizației Slow Food precum diversitatea gastronomică, lanțurile alimentare scurte, tradiții gastronomice, stuff like that.

Ghidușiile scrise de mine, aici http://www.evz.ro/de-acelasi-autor/autor/tiberiu-cazacioc.html

Fără kebab la București, la Festivalul turcesc 2013

Festivalul turcesc 2013

Vreți să vedeți, să gustați și să mâncați turcește (nu, nu kebab!) ?! Nu numai gastronomia, ci multe ne leagă de Turcia. Cele 6 călătorii din care 3 cu mașina, "per pedes". Altele cu avionul. Prin Edirne, Canakkale, la Istanbul. Pentru a cunoaște Turcia, nu este suficient all inclusive. Trebuie să pui piciorul pe pământul ei, să vezi și să te uiți la oameni. Anual, Fundația Tuna organizează, cu sprijinul comunității de afaceri din România, 2 zile de evenmimente mai ales culinare, cu ceva cântece și dansuri, cu acces gratuite. Ieșiți la plimbare la în oraș. Este în Herăstrău.

PS: Mai jos un slideshow cu imagini de la ediția de anul trecut, muzica nu este de gen, dar face mai plăcută vizionarea.

România, inovatoare sau copiatoare ? Noi am fost si suntem proprii nostri clienti....

Primul pas este sa sustinem inovatia. 

Romania, numai prin inovatie si capital natural se poate pozitiona in plan global. Nu prin export de cantitate. In al doilea pas, sa apreciem inovatia romaneasca care ne ridica. Nu branduri si inovatii globale, vandute in Romania. Ce fac antreprenorii romani, este important. Nu mimetismul si replicile, copiile in serie. Nu lohn-ului. 

Compania pentru care lucrez si echipa in care sunt, deja este inovatoare, a ajuns in pasul urmator. Pentru ca in ultimii ani a crescut proiecte, care evident au luat forma unor branduri. Acestea sunt: TUB, Targul Taranului/Earth Market, Patzaikin, Bursa Marfurilor/The ARK, Trei pagaie, Rowmania Fest, Centrul de Turism Lent, canotca, Delta Triathlon, GAL Oamenii Deltei, acum Downtown Bucharest.