Luni ora 8:00 Daca vreti sa sustineti miscarea Slow Food

Deveniti membri, alegeti un Convivium. Aici LINK

Sambata ora 8:00 Hai la Slow Food Story

Incerc de anul trecut sa aduc "Slow Food Story" la Bucuresti. Va tin la curent, daca reusesc, va asteptam.

Carlo Petrini despre Slow Food si Terra Madre

Statisticile despre vanitate...

Cum se numeşte asta, vanitate? Azi despre Slideshare, colecţia de gânduri. Deci, Ce titluri au fost cele mai consumate, din colecţia mea de conţinuturi, despre agricultura, dezvoltare rurală şi Slow Food. Mulţumesc celor interesaţi care au răsfoit, descărcat sau distribuit mai departe. Câte un pic, câte un pic, vom submina agricultura industrială şi industria alimentară mare. Vedeţi imaginea din articol. 

David contra Goliat sau Slow Food, produsele locale, ELARD

Sunteţi LEADER? David este mica industrie alimentară, este suma micilor producători, a celor care prepară produse cu potenţial de indicaţie geografică. DOP şi IGP. Apropo, vă plac produsele locale? Iar Goliat, este marea industrie alimentară, aia care standardidează/normalizează totul. 

Goliat ne uniformizează, nivelează. Şi ne omoară diversitatea. În politica de dezvoltare rurală a Uniunii Europene, este loc de produse locale, pentru că acolo Goliaţii nu au cum să intre cultural, iar produsul local este un pivot al dezvoltării locale. 

Slow Food militează constant pentru localizare, locavor, produse locale. Cu alte cuvinte când mergi la Bran să mănânci ca la Bran, nu ca la supermarket. Din articolul meu vă ofer posibilitatea să aflaţi despre ultima publicaţie a Reţelei Europene LEADER pentru Dezvoltare Rurală, AICI. Şi puteţi prelua o copie a publicaţiei. Studii de caz, bune practici privind produsele locale. AICI.

Slow Food - La "vânătoare" de palincă, azi Trămuţa

Cele mai bune băuturi alcoolice, distilate, artizanale, sunt ilegale. Sunt aclamate, lăudate şi gustate. Dar ilegale. Nu se vând la PET, se vând doar la târguri. Rise and shine, palinka! În această semnalare a mea, din căutarea în piaţa produselor alimentare artizanale, AZI, palinca Trămuţa. Imagini şi detalii în articol. Despre Florin Chişe, aici. 

Să gătiţi bine, nu să grătăriţi...Ciofliceni şi de mâncare

Ori de câte ori aveţi ocazia să ieşiţi din oraş, încercaţi să gătiţi, nu să grătăriţi, la foc de lemne. Mai jos două preparate de bun gust: Fasole cu ciolan la cazan. Salată turcească de orez cu legume. Poftă bună! Despre salată, discutaţi cu soţia mea....

Cosurile cadou ale Leilei Curtamet...

Un start-up de la ZF citire. Leila Curtamet mi-a fost colega la DC Communication, desi pentru scurt timp. Pe linga activitatea sa la Creative Community se ocupa si cu cosuri de produse traditionale. AICI

Slow Food in Romania la conferinta FAO 2014, Bucuresti

Slow Europe, schimbarile climatice

Schimbările climatice. Una din cauzele schimbărilor climatice este însuşi sistemul de hrană, deoarece agricultura şi industria alimentară, transportul şi marketingul consumă mai multă energie din resurse fosile decât orice alt sector. Efectul de gaze de seră şi poluarea sunt exacerbate de sistemul agro-industrial, de creşterea intensivă a efectivelor zootehnice ce eliberează în atmosferă cantităţi ridicate de agenţi poluanţi. Slow Food crede că o cale de luptă şi prevenire a schimbării climatice este să se facă trecerea de la sistemul agro-industrial la practicile agricole sustenabile. Slow Food susţine

Slow Europe, pescuitul

Domeniul pescuitului. Pescuitul este o activitate critică, dacă ţinem cont de scăderea stocurilor globale de peşte, poluarea oceanelor şi impactul asupra modului de viaţă a milioane de comunităţi de pescari la scară mică ce trăiesc în zonele de coastă. Slow Food susţine o Politică Comună de Pescuit focalizată pe un echilibru potrivit între activităţile din pescuit şi conservarea mărilor şi oceanelor, pentru a se asigura dezvoltarea comunităţilor de coastă şi a pescuitului artizanal. Slow Food consideră că Politica Comună de Pescuit trebuie să asigure stimulente puternice pentru toate practicile sustenabile şi să penalizeze strict toate practicile nesustenabile, să adopte o abordare regională pentru a permite organismelor reprezentative ale comunităţilor locale să decidă în cel mai bun fel administrarea resurselor lor şi să finanţeze educaţia şi pregătirea profesională pentru a promova o atitudine sustenabilă faţă de pescuit şi consumul de peşte.

Paste la supermarket

Anul acesta, de Paşte, cât am lăsat la ţărani, cât am luat din gospodărie, cât am lăsat la supermarket?  Ediţie ZF de anul trecut...2013

Slow Europe, agricultura

Agricultură. Slow Food consideră că obiectivul Politicii Agricole Comune ar trebui fundamentat pe două elemente cheie: producţie sustenabilă la scara mică şi tineri. Europa trebuie să redescopere rădăcinile sale adevărate în producţia agricolă la scară redusă, producţia de alimente cu impact redus asupra mediului, integrată cu natura, producţia de hrană de înaltă calitate, bogată nutritiv şi produs curat, cu respect faţă de mediu şi furnizarea către societate, de servicii de

mediu esenţiale şi de neînlocuit. În ce priveşte tinerii, doar 7% din fermierii Europei au vârsta sub 35 de ani. Slow Food crede că agricultura trebuie să devină o alegere validă pentru o investiţie în viitor, o cale care oferă satisfacţii şi împlinire, nu numai sacrificiu şi greutăţi, mai ales în condiţiile ratei ridicate de şomaj în rândurile tinerilor.

Slow Europe, noile politici europene

Slow Food consideră că noile politici europene ar trebuie să se bazeze pe valori precum protejarea biodiversităţii, sustenabilitate, conservarea resurselor naturale şi dezvoltarea incluzivă. Slow Food doreşte să vadă că Europa îmbrăţişează un sistem agro-alimentar mai sensibil la produsele locale, la cultura teritoriilor sale şi nevoile comunităţii, şi că promovează activ această abordare în dezbaterile curente cu privire la viitorul hranei Europei. Politicile Uniunii Europene au un impact deosebit asupra modelului de producţie şi consum, şi de aceea este de importanţă deosebită ca sistemul hranei să fie în centrul politicilor de mediu.

Slow Food, editie noua de newsletter

Slow Food, Tataran şi porcul de Mangaliţa

Sunt multe de spus despre porcul de Mangaliţa. LINK. Nu, nu are legătură cu Mangalia. În România un producător se luptă să ţină producţia de cărnuri preparate, pe această sursă. Reclama este haioasă, chipurile, mai gras înseamnă mai sănătos? Dar de ce este important porcul de Mangaliţa?

• Este pe cale de dispariţie, înlocuit de "porcul comun". Astfel avem o dovadă că biodiversitatea este ameninţată
• Carnea sa este foarte împănată cu grăsime şi este foarte gustoasă. Multă grăsime şi mai puţină carne
• Este o rasă de porc specifică Balcanilor, fără de care nu poate fi conceput salamul de Sibiu. Dacă salamul de Sibiu nu este făcut din porcul sus-numit, nu este salam de Sibiu
• Wooly pig? Am descoperit că în America, Slow Food este înnebunit după porcul ăsta. Fetiş, fetiş, fetiş.....LINK
• Este pe lista stabilită de Ark of Taste din România, aici LINK

Din filosofia Slow Food: Ce fel de roșii preferați ?

Ați încercat vreodată să întrebați un vânzător de roșii un lucru simplu: "Ce soi de roșii vindeți ?" Ați observat câte soiuri de roșii aveți la dispoziție la piață ? Roșii românești și restul ? Ținând cont că roșiile sunt românești doar conform etichetei. Deci, doar două feluri, nu ?! Hai să vorbim serios. Ce fel de roșii preferați ? Scrieți în comentarii....PS: Mulțumesc UNISEM pentru documentare. Informația provine din munca mea din teren. Observația este a mea.

Despre Slow Food şi educaţia gustului

Educaţia gustului şi lupta contra risipei de hrană

Prin retrezirea simţurilor şi înţelegerea provenienţei hranei noastre, cum a fost produsă şi de către cine, adulţii şi copii pot învăţa să aprecieze

importanţa culturală şi socială a hranei. Proiectele educaţionale ale Slow Food diferă de cele multe alte proiecte educaţionale prin aceea că hrana este abordată în toată complexitatea ei, inclusiv latura culturală şi socializarea. Activităţile unui Convivium Slow Food constau în prezentarea hranei locale şi a producătorilor acesteia atât membrilor cât şi nemembrilor, iar Atelierele gustului Slow Food sunt activităţi de educaţie a gustului, ghidate de experţi în analiză senzorială. 
>>> continua >>>

Despre Slow Food şi proiectele speciale: Africa

Rolul central al Africii şi colaborarea cu FAO

Apărarea biodiversităţii este în mod special importantă pentru ţările din sudul planetei, prin proiecte, de exemplu, precum 1000 de grădini în Africa, pentru că păstrarea tradiţiilor culinare acolo, nu înseamnă numai

îmbunătăţirea calităţii vieţii, dar chiar salvarea unor vieţi, a unor comunităţi şi a unor culturi gastronomice. Prin proiectele privind grădinile şi punerea în valoare a seminţelor locale, precum şi a reţetelor şi produselor locale, Slow Food acţionează pentru >>> continuă >>>

Despre Slow Food şi reţeaua Terra Madre

Terra Madre, reţeaua comunităţilor hranei a fost lansată de Slow Food în anul 2005 pentru a da voce şi vizibilitate micilor fermieri, crescătorilor de animale, pescarilor tradiţionali şi artizanilor hranei din întreaga lume, al căror fel de a produce hrana, protejează mediul şi susţine comunităţile locale. Li se alătură în reţeaua Terra Madre cadre

didactice, bucătari, consumatori şi grupuri de tineri, pentru ca împreună să îşi unească forţele şi să acţioneze pentru îmbunătăţirea sistemului de producere a hranei. Reţeaua Terra Madre este organizată în 150 de ţări şi reuneşte oameni, asociaţii şi ONG-uri care, ca societate civilă derulează proiecte locale în diverse domenii de >>> continuă >>>