Două persoane interesante, Marius Tudosiei (muncitor la băcănie și prin gustărie) și o învățăcică care totuși poate oferi lecții de îndrăzneală culinară..Cristina Mehedințeanu...Recomand...Mai ales rețetele cu anason din emisiune, propuse de Cristina.
Slow Food // e c o g a s t r o n o m i e // d e z v o l t a r e d u r a b i l ă
duminică, 28 decembrie 2014
O reflectie tardiva despre cum distruge retailul, comertul traditional
Nota bene: retailul modern a beneficiat în România de toate facilitășile inimaginabile pe care societatea occidentală le-a circumscrisese, În toate orașele occidentale, comerțul este în mâna micilor comercianți sau a celor mijlocii. Astfel sunt asigurate milioane de locuri de muncă. Ce s-a întâmplat în România? Citiți efectele și vedeți cum confortul și comoditatea noastră de a cumpăra de la supermarket, ucide zi de zi, micul comerț.....Trăiască...
,Această perioadă, a sărbătorilor, confirmă temerea noastră, că situația comercianților mici și mijlocii devine, pe zi ce trece, tot mai gravă. Desigur, nivelul vânzărilor a crescut și la ei, dar mult mai puțin decât în alți ani. Această situație, pe care am sesizat-o tuturor autorităților, este cauzată de concurența neloială a hipermarketurilor amplasate în centrul orașelor (nu la periferie, așa cum este în toate țările care înțeleg să-și apere și protejeze proprii comercianți). În ceea ce privește Capitala, există un lanț de retail, devenit deja un fenomen prin extinderea sa, a devenit unul toxic, iar Consiliul Concurenței ar trebui să observe că hipermarketul are deja poziție de monopol și să ia măsuri', spune Cora Muntean.
Nici marii furnizori nu au avut o atitudine mai corectă față de micii comercianți. Au preferat tot hipermarketurile pentru produsele de promoție.
,,În aceste condiții, oricât de mult patriotism ar avea cumpărătorul, se va duce acolo unde este mai ieftin. Dacă aceste locuri ar fi acolo unde trebuie, adică la câțiva kilometri distanță de oraș, cu siguranță cumpărătorul ar lua în calcul timpul și costurile pe care le-ar suporta deplasându-se acolo. Pentru a avea o imagine despre situația critică, trebuie spus că nu doar magazinele mici au avut vânzări foarte slabe, ci și cele care sunt de dimensiuni mai mari și care sunt sufocate, la figurat, dar și la propriu, de hipermarketuri', ne-a precizat Cora Muntean.
ANCMMR acuză autoritățile locale care au dat autorizații de construire pentru hipermarketuri exact în proximitatea magazinelor care funcționează de zeci de ani în anumite locuri.
,,Pentru aceste autorități nu a mai contat nimic, nici viitorii șomeri pe care-i generează închiderea magazinelor autohtone, nici calitatea și proveniența mărfurilor din hipermarketuri, nici faptul că la bugetul local încasează doar spuza de pe plăcintă.
Ei au dorit să fie amabili cu reprezentanții investitorilor străini. Nici presa nu are o contribuție benefică pentru comerțul autohton. În afara reclamelor plătite, se fac știri pozitive, publicitate mascată, hipermarketurilor. Am auzit, de exemplu, o știre potrivit căreia cheltuielile pentru sărbători scad la jumătate dacă se fac cumpărăturile din hipermarketuri și nu de la producătorii autohtoni. Patriotismul declarativ, cu fluturarea de steaguri, nu valorează nimic dacă nu înțelegem că primul gest de patriotism înseamnă încurajarea economiei autohtone', spune secretarul executiv al ANCMMR.
Micii comercianți au avut cumpărătorii lor fideli — cei care trec zilnic pragul micilor magazine, care, pe lângă cumpărarea celor necesare, simt nevoia să schimbe o vorbă bună.
,,Așa cum am spus, micii comercianți fac negoț din vocație: ei știu ce dorește cumpărătorul și mai știu că dacă omul este trist, are nevoie de o vorbă bună, iar dacă este vesel simte nevoia să-și împărtășească bucuria', mai spune Cora Muntean.
Vinul.ro
(c) Vinul.ro |
Vinul.ro este cea mai importantă și puternică comunitate în jurul vinurilor. O echipă condusă de Cezar Ion, care militează de câțiva ani buni pentru educația gustului în materie de vinuri. Situl merită să facă parte din cunoașterea de către voi a vinurilor.
Ce mi s-a părut interesant, ca reflecție, este faptul că după atâția ani de consolidare a presei de această specialitate, revista ca și situl sunt în limba română. Desigur este greu și costisitor să lucrezi bilingv. Dar un bilanț despre vinuri și despre reuniuni și realizări, este despre faptul că noi știm despre noi că ne adunăm forțele.
Nu ar fi cazul să existe o publicație de limbă străină care să spună celorlalți despre vinurile românești? Altfel suntem constrânși în limitele noastre culturale?
PS: Dacă cumva există totuși așa ceva, să iasă la lumină și să o aplaudăm....
(3) Again about new EU labelling, the third rule...Prepacked imitation foods...
Despre ce este vorba în regula a 3-a extrasă dintr-un grafic preparat de DG Health and Consumers? Dacă un ingredient a fost substituit de producător, această înlocuire trebuie menționată pe etichetă......
Hai sa mai scoatem ceva din noua reglementare a UE privind etichetarea, operațiune ce mă bucură pentru că eu văd aici constrângeri impuse industriei alimentare mari. Acea industrie care cu ipocrizie se preface că ne dorește binele, că ne oferă mâncare ieftină-foarte ieftină că suntem săraci și nu ne permitem. Dar patronii din industrie vor taxe și mai mici ca să aibă un profit și mai mare din procesarea mecanică a cărnii. Când scriu asta, mă gândesc la distanța planetară de la tocatul cărnii cu barda și rețeta de salam a lui Kogălniceanu și Negruzzi la mecanizarea de azi in din industria de salamuri. Un domn expert în horeca - toată stima - trasa simplu obiectivul - oamenii au nevoie pur și simplu să mănânce, doar să mănânce. Restul nu contează. Belly full și atât. Oare? Industria alimentară chiar crede că suntem niște animale care mâncăm și doar atât.
Despre ce este vorba în regula a 3-a extrasă dintr-un grafic preparat de DG Health and Consumers? Dacă un ingredient a fost substituit de producător, această înlocuire trebuie menționată pe etichetă......
Un pic de ajutor pentru iubitorii vinului: Pivot Noir, sommelierul tau personal
(c) Pivot Noir |
Începem cu vinul, ușor, așa, duminica dimineața, ca de cod galben. Pivot Noir este o aplicație ce se servește pe de o parte de localizarea utilizatorului, pe de altă parte din informații din piața vinului din România, pentru a facilita întâlnirea cererii cu oferta. Nu este rău, este o aplicație muncită de Tudor Bălan, creatorul Pivot Noir....Ca principiu, nu este o noutate este de tip clearinghouse, un mix&match. Însă face un pas înainte în educația gustului. Pivot Noir.
Pentru că am vorbit de Frâncușă mai ieri, iată cum ar trebui să apreciem un vin, conform Pivot Noir. Frâncușa mea era de 0 sau era de contrabandă?
(c) Pivot Noir |
sâmbătă, 27 decembrie 2014
Cum se taie mamaliga sau casul?
Credeați ca și mine că numai la noi se taie alimentele, gentil și delicat cu ață, aceasta fiind o metodă locală, românească, aparent arhaică de a face porții pentru meseni? Că la românia domina manualul și nu artizanalul, cu tacâmuri.....Eeei, uite ca în lumea mare au înlocuit ața de cusut sau ce-o fi fost ea, cu AȚA DENTARĂ sau ața de curățat dinții. Puteau încerca și cu gută, dacă tot ne-au stricat cheful, nu?
(c) Bangkok Globe |
Art of Dar or the Romanian honey as pure gold
This is an apologetic opinion about the work of Asociatia AGAPIS (Alin Prunean), Fundatia ADEPT, Gerda Gherghiceanu, Maia Morgenstern and lots of others. When honey is framed in a designed carved wood form, embottled in a handmade designed glass bottle, coupled with a silver embossed teaspoon, and the project is named "Art of Dar", at a price of 365 euro, what can you say?
Movie with Maia Morgenstern here
After you have seen the movie, do you think that are you buying honey or the art of honey?
Some britts claimed that in a speculative move by some entrepreneurs from Romania, namely Mrs. Gherghiceanu using the prestige of Charles, Prince of Wales, attached to local culture., priced very high jam, honey, etc. Article of DAILY MAIL here
What a fuss, this recently, about a honey, produced in Salaj valley, Adevarul online, once a media campaigner against the hate speech about Romanian, took subject in depth. Article of ADEVARUL here
My opinions are:
- I think that value, in what concerns food, stays in quality.
- Quality is not in producing serial food. Nor in the industrial food processing.
- Even the food industry is enough powerful in Romania (or people lack vigilance on the food issue), small food industry fights back with their brands.
- The soft power of Romania should include quality food.
- Differentiation between food industry and small, artisan food producers is in branding.
- This type of branding should include geographical indication, localisation. Because localisation brings in individuality: species, race, vegetal varieties, geography, seasonality, cultural uniqueness.
(c) Adevarul, AGAPIS, ADEPT |
Cotnari din frâncușa de la VINIA, o poșircă? Miorița, o încântare?
Vinul pe care l-am găsit în sticla din imagine, m-a dezamăgit. Miros de doagă, neplăcut, un sec acru. Asta nu înseamnă că nu v-ar putea place și dvs. Eu am zis să aleg un vin alb, sec, dintr-un strugure românesc. Am ratat.
Mă întreb uneori (poate și dvs.), atunci când sunt critic sau pozitiv, pe ce mă bazez? Sunt eu un priceput în domeniul respectiv, o somitate, am o certificare sau sunt o autoritate ca să fie pentru sau contra?
Sunt un patriot consumator sau un consumator patriot. Depinde din ce direcție abordez problema. Dar mă strădui să aflu cât mai multe despre gastronomie, în speță, despre vinuri. Poate nu mă pricep eu? Dar nu mai iau Cotnari din frâncușă, niet, never, jamais.
Întrebare întrebătoare: un sommelier nu ar trebui să ne învețe cum să detectăm vinurile proaste și nu doar să ne învețe despre vinuri? Un sommelier nu ar trebui să ne spună care sunt vinurile proaste din România? De ce lecțiile de educație a gustului privind vinurile, povestesc despre vinuri, așa la modul general?
Așa că, după la amiază am ratat o experiență gustativă și degustativă cu Cotnari din frâncușă, seara de Crăciun am dres-o cu o gură de Miorița. Vinars, frate, vinars, X.O.
vineri, 26 decembrie 2014
Christmas miracles happen, @Lavazza, @LCWaikiki
Unbelievable, Christmas miracles happen. To me, Tiberiu Cazacioc. On 24th of December 2014.
Do you believe in Christmas spirit? Or at least in Christmas miracles? I do believe as of 24th of December 2015. Santa Claus delegated me, this year, the task of finding gifts for the family. After 4 hours wandering in the huge almost, Unirea Shopping Mall, and routes back and forth, I finally chosen some things.
I will shortcut the story telling that I arrived at home with minus 1 (one gift).
Where did I left it? At L.C. Waikiki? At Lee Cooper? At Pull&Bear?
Rapidly I searched the internet, and called each of the stores. Fortunately all the phone numbers were directly linked with shops. No result, they do not have had any left alone plastic bag L.C. Waikiki.
What to do? Going to the Unirea Shopping Mall again, and talk directly with shopkeepers. Sa, very sad, not for the value, but for the time spent and joy invested.
I did used the same back entrance in Unirea Shopping Mall. Where, when I left, I took an espresso from the coffee machine, a Lavazza.
So going back on my paths, surprise!!!!! The plastic bag, after one hour and all the traffic in and out the mall, was waiting for me.
Unbelievable, Christmas miracles happen. To me, Tiberiu Cazacioc.
Sibiu la Targul National de Turism 2014
Da, a funcționat. Era înainte de alegeri, nu era scris "Ich Liebe Hermannstadt"...Dar a avut rezultate....PS: Era standul CJ Sibiu. Însă dintre toate standurile de CJ acesta era cel mai coerent vizual.
Good or bad ca nu se mai construieste industrie alimentara?
Uneori un titlu sintetizează foarte bine o tendință. Ce ne spune Ziarul Financiar? Că foarte multă mâncare este produsă în afara țării și că transferăm bani în alte economii comunitare. Da, este piață internă. Dar noi ce scoatem din agricultură, doar cantitate? Am uitat ăsta este obiectivul politic nedeclarat al guvernului. Șlepurile cu grâu nu calitatea produselor alimentare.
P.S. Sau mai poate însemna, că există foarte mult fabrici mici de produse alimentare?
joi, 25 decembrie 2014
miercuri, 24 decembrie 2014
(2) Noua etichetare. New labelling. About allergens.
De ce este importantă etichetarea? Astăzi o nouă regulă europeană, cea privind alergenii. Și alimentele neambalate.
Pentru că poate face diferența dintre industria alimentară mare și industria alimentară mică.
Pentru că dacă industria alimentară poate avea de ascuns ceva, mica industrie alimentară care face produse de calitate, nu are ce să ascundă.
Pentru că este o șansă pentru produse de calitate. În serie mică. Produsele locale.
marți, 23 decembrie 2014
"Improvizatie" cu ocazia Terra Madre Day, in 10 decembrie 2014
La NCRR, cu ocazia zilei Terra Madre a organizatiei Slow Food, în 10 decembrie, am prezentat înainte de proiectie, un punct de vedere. Filmul? "Slow Food Story"...Nu am avut parte de selfie...am apelat la public să imi transmită niște imagini cu myself. De la Silviu Marin, proiectul http://www.bigcitylife.ro
(1) Prepacked food: câteva din regulile noi privind etichetare @Food_EU @EU_Health
Source: EU - DG Health |
Etichetare înseamnă costuri dar mai înseamă și sinceritate față de consumator și posibilitatea acestora de a fi mai bine informați. Mai bine informați, mai multă competiție. Verificați în magazin dacă s-au schimbat etichetele Nu luați în seamă lamentațiile producătorilor, au avut 3 ani la dispoziție pentru conformare. ia
Nu Uniunea Europeană abstractă a impus noul Regulament privind etichetarea, ci statele membre, deci și România.
Deci mai ușor de citit, informații despre alergeni, despre nanomateriale, despre originea uleiului rafinat și a grăsimilor. Asta apropo de falsurile uleiuri de măsline....
Ne-am liniștit cu pesticidele, EFSA veghează pentru noi
Așadar pesticidele nu sunt o problemă și ne facem nervi degeaba. Zice EFSA: "Over 97% of foods in EU contain pesticide residues within legal limits". Cine este EFSA? Agenția Europeană pentru Securitate Alimentară, ANSVSA-ul european. După o muncă asiduă, a fost dat publicității raportul privind reziduurile de pesticide în alimente. It is no surprise.
Normal, produsele certificate ecologic "Organic foods showed a lower MRL exceedance rate compared to non-organic products (0.8% versus 3.1%)". Adică aveau și mai puține reziduuri.
luni, 22 decembrie 2014
O urare de la DC Communication...Craciun happy
O cântare de la echipa DC Communication....enjoy improvisation LINK...fun....Tonul îl dau Crenguța și Doru....
Poti obliga pe ceilalti sa faca magiun dupa o anumita reteta?
Articolul referential, AICI. Eu sunt de partea d-nei Stanciulov in lupta pentru a obtine recunoasterea standardului, si anume ca "magiun" sa fie scris numai pe acele produse care sunt preparate intr-un anume fel. Sunt extrem de apropiat de fenomen, inca din anul 2007, prin proiectul "Targul Taranului", si actitivitatile miscarii Slow Food. Insa ce doreste dinsa este sa impuna un standard de fabricatie pentru magiun, obligatoriu pentru oricine ar realiza un produs pe a carui eticheta sa stea scris "magiun". De aici se deschid nenumarate consecinte. Ce anume poate fi etichetat drept "unt"? Ce anume poate fi etichetat "cascaval"? In fapt SONIMPEX doreste de reteta sa fie recunoscuta ca specifica. Pentru ca o anume reteta are drept consecinta cum anume denumesti produsul, preparatul. Pe de o parte sunt de acord cu dinsa ca nu poti numi "magiun" orice si oricum, dar nu ar trebui sa decida piata? Nu impunem bariere ne-comerciale? Cine va duce la succes sau la faliment o afacere care vinde mustar pe care scrie "magiun"? Sa gandim prin prisma consecintelor, a absurdului.
Pe de alta parte, discutia este despre protectia marcii inregistrate, o problema care este in alt registru. Cred ca refuzul OSIM este determinat de faptul ca "Magiunul de Topoloveni" este deja recunoscut european ca IGP, Indicatie Geografica Protejata.
Ceea ce exclude posibilitatea inregistrarii ca marca la nivel national sau european, este o situatie prevazuta in Regulamentul european.
Apararea unei retete se face prin marketing, comunicare, crearea unei marci colective cu caiet de sarcini. Marca colectiva inseamna o asociatie de producatori. Ceea ce SONIMPEX nu a reusit sa stranga.
Lupta SONIMPEX este de fapt cu competitia, cu competitivitatea.
De ce s-ar ralia alti producatori luptei celor de la SONIMPEX, care restrange drastic posbilitatea de a numi "magiun" orice? Poate doar dorinta de exclusivism, insa economia romaneasca este dominata de copycat.
Premisele articolului sunt corecte, daca ai volum si nu ai calitate, marci, inseamna ca nu evoluezi. Suntem insa in Romania, nu-i asa, unde domina copiatul.
Articolul sursa, scris de dl. Victor Bratu, AICI
Bucuria sau bomboanele moldovenești
La metrou la Piața Unirii (c) Tiberiu Cazacioc |
*Bucuria. Cred că aceste magazine de proximitate subterană, de la metroul bucureștean dar și din mall-uri, sunt un proiect antreprenorial de nișă. A început acum câțiva ani, timid, cu un magazin la suprafață, chiar al fabricii. A cedat nervos, era undeva pe str. Batiște. De câțiva ani este în mall-uri. Și subsoluri. Dar bomboanele sunt interesant nostalgice. Bomboanele noastre, de același gen, pe lângă faptul că erau și puține ca sortimente, s-au pierdut. Să ținem deci la alea moldovenești. Nu am încercat tabletele de ciocolată, care, la mărimea standard, costă 6,5 ron sau chiar 7 ron. O să încerc să văd dacă chiar bat la gust, la prețul acesta. Alte ciocolăți.
Mix de 20 lei (c) Tiberiu Cazacioc |
duminică, 21 decembrie 2014
Ivan Turbincă la București
*Tabacioc. Prin perindările mele sunt atent la branduri locale. Dacă nu facem arheologie cât am vrea, măcar să capturăm istoria și trendurile. Aici, la Sala Dalles, recent deschis, un magazin de tutunuri, în centrul orașului București. Unde ați mai auzit despre tabacioc? În povestea clasică a lui Ion Creangă despre Ivan Turbincă, un hâtru muscal (rus). Decizia lui Ivan Turbincă, la sosirea sorocului biologic, de a rămâne sau nu în Rai a fost determinată de posibilitatea de a avea sau nu acces la băutură, femei și tutun? Vokda iest? Tabacioc iest? Dacă nu a primit răspunsuri favorabile la poarta Raiului, Ivan Turbincă a refuzat Raiul. Și a ales Iadul?
Tabacioc (c) Tiberiu Cazacioc |
Vreti sa preparati cola open source? OpenCola?
Cautam pe net raspunsul la intrebarea: "Putem breveta o reteta de preparat culinar?". Evident am gasit toate dezbaterile posibile despre reteta Coca-Cola. Care nu este protejata prin patent, ci drept secret comercial. Si am dat peste...? OpenCola, adica Cola open-source.
Gastronomical hunt in Bucharest: new @Starbucks coffee-shop in Bucharest
*Starbucks and Foursquare an amiable divorce. In west, the two have joined their forces in the last years, to offer promotions to those who do check-in with Starbucks. Now the coffee providers announced they will develop their own system of incentives. How come? After 70% rising of mobile payment because of the cooperation with Foursquare, now dead? How come...? SEE HERE in Business Intelligence.
(c) Business Intelligence |
*Maybe you have heard, a new venue Starbucks have opened in Bucharest, in the premises of Hanul lui Manuc. Saturday on the 20th of December, I have passed by. It seems that they succeed to magnetical attract young adults, teenagers, like everywhere in the city. The coffee bar is full of people at around 18:00 clock.
Hanul lui Manuc, Bucharestm, new venue (c) Tiberiu Cazacioc |
Un blogger gastronom la Divan, cafea și impresii
La Divan (c) Tiberiu Cazacioc |
Ați încercat vreodată salată de portocale cu ceapă și ulei de măsline? Divan rămâne preferința mea de București în ce privește preparatele culinare ce țin de bucătăria cultă turcească. Am coborât dinspre Universitate către restaurant, pe Smârdan. Dacă nu ați fost niciodată la restaurantul Divan, încercați în str. Franceză, București, centrul istoric. Cel din Floreasca mi se pare departe. Evident, ambianța și preparatele sunt similare. Decorațiunile sunt perfecte, îmbinate funcțional și coloristic. Prețurile par a fi mai mari cu 35%. Însă merită să premiați conceptul.
La intrare în Divan te așteaptă un panel de deserturi, frumos separate pe tipuri.
Echipa de șoc este din plin dotată cu personal. Suficienți ospătari ca să te servească.
La Divan, management meeting (c) Tiberiu Cazacioc |
Încercați, chiar dacă pe fugă, o cafea turcească. Felul în care este ambalată mi se pare interesant și adaugă o valoare care justifică prețul. Este un truc, însă de bun gust. Și de bun simț. Ceașca de cafea este pusă într-un ansamblu de cupru, cu capac și cu o bucată de rahat alături. Ar fi mers un pahar de apă, completul ideal turcesc. Însă gazdele au oferit un ceai la păhărel, din partea casei, ce mi-a potolit cu fierbințeala lui, setea.
Modelul economic impune niște rigori, elemente de eficiență. Divan nu oferă apă plată turcească așa cum nu oferă sucuri carbogazoase turcești. Eu sunt un nostalgic și apa plată de prin Istanbul, vândută de puștii turci, îmi bântuie amintirile.
Ca și la Meze, cu specific grecesc, un local concept al acelorași proprietari, am înregistrat aceeași lipsă de acolo, vinurile locale. Nici la Divan nu sunt oferite vinuri turcești. Spun asta pentru că am participat la un eveniment-degustare la Istanbul, am în proprietate un catalog impresionant al producătorilor de vin in Turcia. Deci vinuri există și sunt din multe soiuri de struguri locali.
Cafeaua matrioska (c) Tiberiu Cazacioc |
Cafeaua ascunsă (c) Tiberiu Cazacioc |
Un ceai fierbinte minunat (c) Tiberiu Cazacioc |
vineri, 19 decembrie 2014
Corporate Santa Claus and his/her gift
Photographs from interwar period of Romania, from Bucharest. An anthology album based on the Nicolae Ionescu and Iosif Berman photographic works. LINK.
Producatorii agricoli vor fi obligati sa taie chitante "de mana" pentru produsele vandute
Dupa mai mult de o luna, nici o schimbare...Parerea mea
"Producatorii agricoli persoane fizice care isi vand produsele obtinute in gospodaria proprie vor trebui sa elibereze cumparatorilor niste documente asimilabile unor chitante. De asemenea, acestia vor fi obligati sa detina si un atestat de producator, care va inlocui actualul certificat de producator. Cei care nu vor respecta acesta reguli risca amenzi de pana la 22.500 lei."
Sursa: Avocatnet.ro-scris de Elena Voinea la 05.11.2014
"Producatorii agricoli persoane fizice care isi vand produsele obtinute in gospodaria proprie vor trebui sa elibereze cumparatorilor niste documente asimilabile unor chitante. De asemenea, acestia vor fi obligati sa detina si un atestat de producator, care va inlocui actualul certificat de producator. Cei care nu vor respecta acesta reguli risca amenzi de pana la 22.500 lei."
Sursa: Avocatnet.ro-scris de Elena Voinea la 05.11.2014
5 Noiembrie 2014
Comercializarea produselor agricole in piete va functiona pe baza unor noi reguli, care au intrat recent in vigoare. Mai exact, Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor masuri de reglementare a pietei produselor din sectorul agricol, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 794 din 31 octombrie 2014 si care a intrat in vigoare pe 3 noiembrie 2014, stabileste ca agricultorii persoane fizice care vand produse agricole proprii vor avea nevoie de noi documente.
Astfel, certificatul de producator, utilizat in prezent, va fi inlocuit cu un atestat de producator, iar pe langa acest act, va fi necesar si un carnet de comercializare, care va putea fi asimilat unui chitantier. Practic, atunci cand vor vinde produse, producatorii agricoli vor trebui sa elibereze cumparatorilor o fila din carnetul de comercializare.
Atestatul de producator va fi valabil un an calendaristic
Producatorii agricoli persoane fizice care vor sa comercializeze produse agricole vor trebui, mai intai, sa obtina un atestat de producator, care va inlocui certificatul de producator utilizat in prezent, se mentioneaza in reglementarile recent intrate in vigoare.
Conform Legii nr. 145/2014, atestatul de producator reprezinta documentul eliberat persoanei fizice care desfasoara activitate economica in sectorul agricol, valabil pentru titularul acestuia, si care atesta calitatea de producator agricol persoana fizica. Acest document va cuprinde numele si prenumele producatorului agricol, precum si denumirea produselor si suprafata de teren exploatata, respectiv efectivele de animale, care sunt inregistrate in registrul agricol organizat de autoritatile administratiei publice locale pe a caror raza se afla terenul/ferma/gospodaria.
Atestatul de producator va fi valabil un an calendaristic de la data emiterii si va fi vizat semestrial, prin aplicarea stampilei si a semnaturii primarului comunei, orasului, municipiului, sectorului municipiului Bucuresti, dupa caz.
Noile dispozitii prevad ca documentul se va elibera, la cerere, persoanelor fizice, dupa ce autoritatile vor verifica, atat pe baza datelor din registrul agricol, cat si pe baza celor din teren, daca exista suprafetele de teren, respectiv efectivele de animale pentru care se solicita eliberarea atestatului de producator.
Dupa aceea, primarul va elibera atestatul de producator in termen de 5 zile lucratoare de la data solicitarii, cu avizul consultativ al structurilor asociative profesionale/patronale/sindicale din agricultura, dupa caz, constituite potrivit legii si organizate la nivel local si judetean.
Atentie! In conditiile in care atestatul de producator inlocuieste certificatul de producator, prevederile recent intrate in vigoare stabilesc ca certificatele emise in temeiul HG nr. 661/2001 pot fi utilizate pana la expirarea perioadei de valabilitate a vizei aplicate pe acestea, dar nu mai tarziu de 180 de zile de la data intrarii in vigoare a Legii nr. 145/2014, adica pana la data de 1 mai 2015.
Carnetul de comercializare a produselor agricole va functiona precum un chitantier
Agricultorii persoane fizice care vor detine un atestat de producator vor putea sa vanda produsele obtinute in ferma/gospodaria proprie fie in piata, fie altor comercianti, insa vor trebui sa aiba si un carnet de comercializare a produselor din sectorul agricol.
Potrivit Legii nr. 145/2014, carnetul de comercializare este documentul utilizat de persoana fizica care detine atestat de producator, precum si de sotul/sotia, rudele/afinii de gradul I, dupa caz, pentru exercitarea actului de comert cu ridicata sau comert cu amanuntul aproduselor agricole obtinute in ferma/gospodaria proprie.
Atentie! Vanzarea produselor cumparate de la terte persoane in baza carnetului de comercializare este interzisa. Carnetul de comercializare se va utiliza exclusiv pentru produse vegetale, produse zootehnice, precum si pentru produse apicole.
La fel ca atestatul de producator, si carnetul de comercializare se va elibera la cerere de catre primarul pe a carui raza de competenta se afla terenul/ferma/gospodaria in care se obtin produsele estimate a fi destinate comercializarii, in termen de 5 zile lucratoare de la data solicitarii, dar dupa verificarea existentei atestatului de producator, precum si dupa verificarea faptica in teren a existentei produsului/produselor supuse comercializarii, se mentioneaza in noile reglementari.
Prima fila din acest carnet va contine date privind identitatea producatorului agricol ca titular si, dupa caz, a sotului/sotiei, rudelor/afinilor de gradul I. De asemenea, vor fi incluse si informatii privind suprafetele cultivate si structurile corespunzatoare pe specii de legume, pomi fructiferi, cartof, cereale, oleaginoase, vita-de-vie pentru struguri de vin/struguri de masa, alte culturi, respectiv pe specii de animale, care sa reflecte productiile estimate a fi destinate comercializarii. Aceasta fila va fi semnata de primar si va ramane nedetasabila.
Dupa cum reiese din actul normativ, carnetul de comercializare a produselor va functiona practic precum un chitantier. Concret, atunci cand vor vinde produse, in orice cantitatea si structura sortimentala, indiferent de calitatea cumparatorului, respectiv persoana fizica sau persoana juridica, agricultorii vor utiliza filele din acest carnet, dupa cum urmeaza:
-primul exemplar se inmaneaza cumparatorului;
-al doilea exemplar se pastreaza de vanzator;
-al treilea exemplar se pastreaza la carnet
Totusi, exceptie de la aceste prevederi o reprezinta situatia in care vanzarea se va desfasura in piete agroalimentare, targuri si piete ambulante. In aceste situatii, producatorii agricoli vor fi obligati sa inscrie, la sfarsitul fiecarei zile, intr-o fila corespunzatoare, produsele agricole si cantitatile totale vandute in ziua respectiva.
Totodata, carnetele utilizate care vor contine al treilea exemplar al filelor se vor restitui primariilor emitente, in termen de 15 zile lucratoare de la data utilizarii ultimei file a acestora.
Producatorii cu atestat vor vinde in spatii special amenajate in piete
Conform Legii nr. 145/2014, producatorii agricoli persoane fizice care vor detine un atestat de producator si un carnet de comercializare vor putea sa-si vanda produsele in spatii distincte, care vor fi amenajate in acest sens in piete.
Procentul de alocare a spatiilor de vanzare distincte va fi de minimum 40% din totalul spatiilor de vanzare existente.
De asemenea, acelasi act normativ stabileste ca producatorii agricoli vor fi obligati sa afiseze la locul de vanzare eticheta de produs, care va contine informatii cu privire la denumirea produsului, localitatea de origine, data obtinerii produsului si pretul de vanzare.
Amenzi de peste 22.000 lei pentru comercializarea produselor agricole fara atestat si chitanta
Reglementarile care au intrat recent in vigoare prevad si o serie de sanctiuni pentru producatorii care nu vor tine cont de regulile privind atestatul de producator si carnetul de comercializare.
Astfel, cei care vor utiliza carnetul de comercializare fara sa respecte regimul de utilizare al filelor, ar putea fi sanctionati cu amenda de la 200 lei la 1.000 lei.
De asemenea, producatorii agricoli care vor transporta produse agricole de la locul de detinere la locul de comercializare, dar nu vor respecta obligatia de a detine o fila completata corespunzator cantitatilor si structurii sortimentelor transportate, ar putea primi o amenda de la3.000 lei la 4.000 lei.
In plus, daca nu vor afisa eticheta de produs, comerciantii vor fi pasibili de o amenda care va fi cuprinsa intre 100 lei si 300 lei.
Amenzile cresc considerabil in cazul in care producatorii comercializeaza produse, insa nu au un atestat de producator valabil si un carnet de comercializare a produselor. In aceasta situatie amenzile sunt intre 15.000 lei si 22.500 lei.
Mai mult decat atat, daca producatorii vor vinde, in baza carnetului de comercializare, alte produse decat cele din productia proprie, atunci fapta constitutie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 7.500 lei la 15.000 lei.
Reglementarea comertului in piete, la a treia incercare
Legea nr. 145/2014 care reglementeaza modul de comercializare a produselor agricole in piete vine in contextul in care Ministerul Agriculturii a mai propus in 2013 doua initiative legislative in acest sens.
Mai exact, Ministerul Agriculturii a lansat in dezbatere publica in august 2013 un proiect de ordonanta de urgenta prin care intentiona sa reglementeze activitatea producatorilor agricoli persoane fizice, in special comercializarea produselor in piete.
Conform acestui document, agricultorii ar fi urmat sa-si vanda produsele in piete pe baza unui carnet. In plus, ei ar fi avut nevoie si de un atestat de producator.
Aceasta nu a fost singura initiativa de acest fel a ministerului, propusa anul trecut. Concret, infebruarie 2013, Ministerul Agriculturii a lansat in dezbatere publica un proiect de ordonanta de urgenta prin care producatorii agricoli ar fi putut sa comercializeze produsele doar in baza unui card de acces in piete, insotit de un certificat de producator si de fila dintr-un carnet de comercializare a produselor din sectorul agricol.
1989, un manifest istoric: manifestul Slow Food
În 1989, niște tipi, ca urmare a unui proces de devenire, s-au reunit la Paris și au pus de un manifest, baza mișcării Slow Food de azi. Ce țară din Europa răsăriteană a fost reprezentată? Ungaria. Mai jos, în traducerea noastră, a mișcării Slow Food în România.
MANIFESTUL SLOW FOOD (1989)
Născut şi hrănit sub semnul industrializării, acest secol a inventat prima dată maşina şi apoi şi-a modelat viaţa după ea. Viteza a devenit puterea noastră. Am căzut pradă aceluiaşi virus: “viaţa în viteză” care fracturează obiceiurile noastre şi ne asaltează chiar în casele noastre, forţându-ne să ingerăm “fast-food”.
Homo sapiens trebuie să îşi recâştige întelepciunea şi să se elibereze de “velocitatea” care ne împinge pe drumul spre dispariţie. Să ne apărăm de nebunia universală a “vieţii în viteză” cu plăcerea materială, liniştită.
Împotriva acelora – sau, mai degrabă, a vastei majorităţi – care confundă eficienţa cu frenezia, propunem vaccinarea cu o porţie adecvată de plăceri gurmande senzoriale, care să fie administrată cu o înceată şi prelungită încântare.
De aceea, vom începe în bucătărie, cu Slow Food. Pentru a scăpa de plictiseala “fast-food”, să descoperim bogatele varietăţi şi aromele bucătăriilor locale.
În numele productivităţii, “viaţa în viteză” a schimbat felul nostru de a fi şi acum ne ameninţă mediul, peisajele dar şi mediul urban. Slow Food este alternativa, este riposta avant-gardei.
Aici trebuie găsită adevărata cultură. În primul rând, putem începe prin cultivarea gustului, mai degrabă decât sărăcirea lui, prin stimularea progresului, prin încurajarea programelor de schimburi internaţionale, prin susţinerea proiectelor de valoare, prin susţinerea culturii culinare istorice şi prin apărarea tradiţiilor culinare vechi.
Slow Food ne asigură o mai bună calitate a vieţii. Având ca patron şi simbol, melcul, ales în mod special, este o idee şi un mod de viaţă care are nevoie de un sprijin sigur dar ferm.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)