Alimente uitate? Zer sau whey

(c) Booths

Nu știu cât de sofisticată este mica industrie alimentară țărănească sau producțiaartizanală de hrană, dar cred că zerul nu este la prea mare cinste în cultura gastronomică românească.Pe alte meleaguri, zerul ce rezultă în procesul de închegare a laptelui, este folosită ca bază pentru alte produse alimentare, este folosit pentru a extrage smântână sau unt sau pentru a furniza proteină pentru suplimentele alimentare. Pe de altă parte, zerul acid care rezultă din procesul de producere a iaurtului grecesc, este o mare 

(c) Modern Farmer

pacoste pentru mediu și economie, mai ales în America. Cât zer se produce în România, cât se folosește, ce pierderi economice avem sau ce probleme pentru că nu avem sau nu o gastronomie sofisticată? Sau nici nu contează că suntem aliniați, simplificați și standardizați în contextul culturii gastronomice?

Resurse: 

Booths http://www.booths.co.uk/producer/forgotten-foods-whey-cream-butter/

Wikipedia http://en.wikipedia.org/wiki/Whey

Whey Too Much Greek Yogurt Dark Side http://modernfarmer.com/2013/05/whey-too-much-greek-yogurts-dark-side/

Din tutun nu a rămas nimic (4 august 2013)

În Isaccea, multe povești. De pe vremea turcului, cum spune unchiul meu Traian Cazacioc. La întoarcerea de la Noviodunum, pe partea dreaptă la ieșirea din Isaccea, către Luncavița, o clădire printre copaci, ruinată, care aduce aminte de clădirea Moara lui Assan.

La Isaccea, cu undița (4 august 2013)

De sus de pe un promontoriu care ține sub el resturi ale cetății Noviodunum, o privire spre Dunăre de câteva secunde, cu Vine.

La grătare și pescuit la Noviodunum (4 august 2013)

Am pornit la drum de la Măcin, spre partea de nord a județului Tulcea, către Luncavița și Isaccea. Tot timpul drumului, o vreme minunată și un nord-dobrogean limpede, verde și interesant de descoperit. Am ajuns la Isaccea, știam vag unde este Noviodunum (adesea am trecut și am văzut semnul indicator).

Cu mașina pe apă de la Brăila la Smârdan (3 august 2013)

Am plecat pe drumuri. De la București la Smârdan, peste Dunăre.

Reeducarea pentru hrană este un bun necesar....De ce ne place un aliment sau altul?

Nu este atât de simplu pe cât pare. Când alegem hrana o facem folosind simțurile, conștient sau nu. Ne folosim de cultura noastră, educație, obiceiuri. Reeducarea pentru hrană este un bun necesar.

Creativitate din ecosistem: azi, un tapiter

Am văzut de toate și în toate felurile, în materie de fliere și fluturași pirat care sunt lipiți peste tot.

Știre pentru cei 70%: vă dăm pâine ieftină, dar vă luăm termopan-ul, mașina, etc.

Astăzi despre subvenții mascate. Sau cum să ajuți industria de panificație pe spatele contribuabililor.

Sfatul #11: Utilizați produse casnice care nu poluează....

O dată pe sătămână, ne putem gândi la natura. Din jurul nostru. De ce nu? Astăzi este vorba de detergenți.

Ciorbă țărănească de legume. După Olexiuc și Olexiuc

Mi-am învățat o lecție. A ieșit o ciorbă țărănească bună. Cam cu multe legume, prea puțină zeamă. Am mers la piață și m-am confruntat cu provocarea de a cumpăra la suta de grame, deși ți se vinde la bucată. Care este diferența dintre pătrunjel și păstârnac, puteți spune? De ce este fasolea galbenă și nu verde cum cere rețeta? De ce nu este fasole verde la vânzare în acest sezon? Aveți mazăre? "Nu, nu avem, a trecut vremea ei!" Așa că am folosit mazăre congelată....Ceapă, cartofi, timp de fierbere, tăiate mărunt-mărunt.

Pentru acrit aveam ceva zeamă de varză în frigider. Până la urmă am adăugat și niște sare de lămâie....Să știți că până la urmă a ieșit ceva bun, comestibil....CLICK pe film!

Oancea Trei Cutite...O marcă pentru produse de calitate.....

Am făcut-o și pe asta, o marcă înregistrată pentru un mic producător. "Oancea, trei cuțite". Eu, Bogdan Călăraș, Asociația Grupul de Inițiativă Radu Anton Roman și DC Communication am dat o mână de ajutor la crearea unei mărci. Familia Oancea din Tălmaciu (formată din mama, Maria Oancea, forța conducătoare, dar și soțul, băiatul și nora) sunt niște oameni de ispravă care produc alimente de calitate pe bază de rețete tradiționale. 

NOTĂ Ați gustat vreodată produse de la familia Oancea? Îi găsiți la telefon 0745 386 978 sau la 0745 353 097

Cică 4000 DINTRE români au ales produsele anului

Am primit și un drept la replică, publicat aici LINK 

Sursa: CMG Solutions, Magazinul Progresiv

Cum a ajuns o brânză făcută în Spania, să fie premiată în România? O competiție prin care se acordă "Produsul anului" a ales printre altele produsul "Miez de lapte", un produs în Spania (normal, Delaco nefiind producător, ci creator de mărci și importator, conform presei). Eu am cumpărat, este bun (are indicații nutritive, este liber de gluten). Dar. Analiza senzorială a produselor alimentare este o știință și are standarde ISO. Iar 4000 de consumatori, de fapt respondenți, nu sunt "consumatorii români". Care sunt peste 21 de milioane.

Întrebări

1. Nu ar fi de preferat să premiem produse create în România, de specialiștii români din industria alimentară? 

2. Cum am putea face să premiem produse alimentare românești, să ne fixăm ca obiectiv strategic ca acestea să obțină STG, DOP, IGP, marca de calitate a Uniunii Europene? 

3. Premiem produsul anului din punct de vedere al politicii de marketing a distribuitorului? 

4. Sunt 4000 (4200?) de respondenți (online, offline?) consumatorii români, vedeți mai jos indecizia în definirea panelului? 

5. Sunt acești 4000 respondenți educați să aprecieze calitatea unor produse alimentare?

NOTA: Componența panelului în 3 ipostaze (reprezentativ la nivel național, 4000/4200, doar din mediul urban, din panel online, 52% femei)

SURSA Magazinul Progresiv

SURSA Magazinul Progresiv

SURSA Magazinul Progresiv

Resurse: Magazinul Progresiv

Globalizare vs. naționalizare

De la alegeri încoace, un curent de opinie străbate societatea. Nu a mai rămas nimic din industria comunistă, totul este la multinaționale. Ce le-a mai rămas românilor? Evident, niște aur, ceva gaze, ba de șist, ba în Marea Neagră. Sarea nu mai este de valoare. Aaaa, mai avem lemn de exploatat. Și dacă punem și pământul, solul, care este substrat pentru producția agricolă, suntem o țară bună de stors. De ce nu investim resurse publice în educație (reformat sistemul), în inovație (reformat sistemul), în știință și tehnologie (reformat sistemul)?

Ce oferă România azi în afară de ceea ce dă pământul acestei țări? Sau mai bine spus ce ne dorim noi să fie România? Doar un sac cu minerale?

(C) Ziarul Financiar, 18 iulie 2013

Procesatorii de lapte suspectați de înțelegeri?

(C) Ziarul Financiar, 19 iulie 2007

În aprilie 2013: "Premierul Victor Ponta este de părere că scandalurile în care a fost atrasă industria alimentară românească au fost generate de cei care vor să pătrundă pe piața noastră sau care preferă să vândă aici mărfurile străinilor." Sursa: PRO TV

1. Criză de comunicare din nou?

Cum va fi afectă încrederea dintre consumatori și producători? A doua mare criză a industriei laptelui din România. Investigație a Consililului Concurenței la procesatori și la APRIL. În criza anterioară, cu aflatoxina (o problemă minoră), presa a estimat 20 de milioane de euro pierderi. În zilele ce urmează ne vom lămuri. De remarcat că presa a semnalat acum câteva săptămâni, într-o analiză că în prezent una singură din fabricile mari din industria laptelui, dinainte de 1989, este încă în funcțiune. Celelalte sunt ale multinaționalelor.

În aprilie 2013: "Puternic afectată de scandalul aflatoxinei, industria laptelui a suferit pierderi uriașe de 2,8 milioane de lei zilnic. Oamenii s-au ferit de acest produs deși au fost depistate probleme doar în 0,19 la sută din producția zilnică de lapte." Sursa: PRO TV 

2. Cine sunt membrii APRIL?

Interesant faptul, că deși am putea crede că în APRIL sunt doar "băieții răi ai globalizării", lucrurile nu stau așa. Vedeți mai jos.

Conform sitului organizației "Înființată în 2001, APRIL este unica asociație reprezentativă la nivel național. 44 de membri dintre care 39 procesatori de lapte și 5 companii din domenii conexe. Membri APRIL procesează peste 70% din laptele materie primă din România. Aproximativ 60% din numărul salariaților din industria laptelui sunt angajați de membri APRIL. APRIL este membră a Federației Patronale din Industria Alimentară - ROMALIMENTA."

3. Legătura cu ROMALIMENTA

APRIL este membră ROMALIMENTA, care grupează partea cea mai importantă a industriei alimentare. 

4. Cum se simte COVALACT, singura companie old guard?

Aici este analiza despre COVALACT (ZF), un articol din 17 iulie 2013. Covalact este singura companiei românească, rămasă în funcțiune, din vechea industrie comunistă a laptelui. Ce părere aveți?

Neonicotinoidele, albinele europene și pericolul pentru UK

Dispar sau nu? Sunt de vină giganții industriei agricole sau nu? Să ne alarmăm? Să începem cu documentarul "Vanishing of the Bees". Aici.

El anunță una din apocalipsele din agricultură, dispariția albinelor. Se discută de ceva timp despre dispariția albinelor. O parte a opiniei publice, care este cu cei care produc tratamente chimice, neagă că aplicarea lor pe plante ar avea efecte nocive asupra albinelor. Cealaltă parte susține că populația de albine este pe cale de dispariție tocmai datorită tratamentelor. Recent Uniunea Europeană, prin Consiliul de Miniștri de resort, ai agriculturii, a decis amânarea cu 2 ani, a folosirii tratamentelor chimice cu neonicotinoide. Aici.

Dacă ar fi adevărată povestea cu dispariția albinelor agricultura ar avea o mare problemă pentru că polenizarea, un proces esențial pentru natură dar și pentru producători, ar fi afectată. Unii pretind că deja se întâmplă asta, și anume polenizarea cu pensula. În China.

Cum putem sa aflăm care este adevărul, sau măcar să dibuim o parte din el? Din alte știri, care confirmă, precum acest articol al BBC, că de câteva decenii, UK importă familii de albine. Iar la nivel mondial comerțul cu familii de albine se ridică la circa 1 milion pe an. Așadar acest flux comercial, ne confirmă indirect, că scăderea numărului de familii de albine, este o realitate.

Problema secundară dar la fel de serioasă este că fermele de albine se află în Europa răsăriteană. Și că de acolo albinele vin deja bolnave și afectează populațiile locale.

Deci, ce facem cu albinele? Dispar sau nu? Sunt de vină giganții industriei agricole sau nu? Să ne alarmăm?

Grăuntele agro-alimentar: SUA ajută, dar distruge?

Pentru concluzii, vedeți partea de jos. Întâmplător am aflat, fiind înscris la un curs online MOOC, Coursera, "Sustainability of Food Systems: A Global Life Cycle Perspective" (University of Minnesota, SUA), despre o perspectivă adesea ignorată în dezbaterea locală din România, despre agricultura globală. Și anume faptul că ajutorul american în grâne, ajunge (de exemplu) în Etiopia și ruinează piața locală de acolo. Fermierii americani uneori contează ca 40% din veniturile lor să fie asigurate prin achiziția de către guvernul american. Food Aid (denumire informală pentru Food for Peace și Food for Progress) a devenit un pretext pentru intervenția guvernamentală pe piața americană. O carte pe acest subiect este "Enough - Why the World's Poorest Starve in an Age of Plenty" de Roger Thurow and Scott Kilman.

Recent, conform The HILL, în Congresul american, o propunere de a folosi fondurile americane pentru a cumpăra cereale de pe piețele locale în suferință (gen Etiopia, pentru că este mai aproape, înseamnă ajutor pentru fermierii locali și corectarea unor vicii de piață locală, dar și viteză crescută pentru intervenție) nu a fost votată. 

CONCLUZII

Ca final, la link-ul de mai jos, vedeți câte organizații s-au implicat, câte articole s-au scris și ce mobilizare s-a petrecut pentru ca 250 de milioane de dolari anual de Food Aid, să fie mai bine cheltuiți. Deocamdată degeaba. Cu adevărat, atunci când creezi un mecanism de intervenție, o comisie, o instituție, te ia naiba, nu mai scapi de ele. Aici http://foreignaffairs.house.gov/foodaid

Resurse 

Lobby pro Food Aid aici http://foreignaffairs.house.gov/foodaid

Lobby de modificare Food Aid aici http://ajws.org/assets/uploaded_documents/royce-engel_food_aid_amendment.pdf

Sfatul #10 pentru apărarea biodiversității: Fiți atenți la „îmbălsămarea ecologică"!

Este vorba de ceea ce poate face fiecare dintre noi. Azi, în a 10-a săptămână, un nou sfat de la Comisia Europeană, DG Mediu. 

Sfatul #10 pentru apărarea biodiversității: „Anumite întreprinderi, îndeosebi producătorii de automobile, nu ezită să laude calităţile „ecologice” ale produselor, care nu sunt deloc aşa. Alţii trebuie să îşi „înverzească” imaginea, deoarece activităţile pe care le desfăşoară sunt foarte poluante sau dăunătoare biodiversităţii (producerea de gaze cu efect de seră, defrişarea unui teren pentru a construi o extensie, utilizarea apelor din râu pentru răcirea maşinăriilor…). Nu vă lăsaţi păcăliţi de campaniile lor de publicitate prea „verzi” pentru a fi adevărate. Dacă este nevoie, denunţaţi-i. Şi militaţi pe lângă aceste firme pentru a-şi reduce realmente impactul negativ asupra planetei,  îndeosebi făcând apel la eco-consilieri."

Natura 2000, unde trăiesc eu ?

De ce?

În proiectul la care am participat una din întrebări a fost: bine dar localitatea mea să găsește în sit Natura 2000? Pentru că am avut tangență cu o campanie de coștientizare privind Natura 2000, cred că pot face câteva sugestii. 

1. Localizare prin InfoNatura 2000

Prima îndreptare este o către o bază de date ce are legătura cu campani InfoNatura 2000 a CNDD, este aici http://dev.adworks.ro/natura/situri/

2. Natura 2000 Viewer (Comisia Europeană)

Asta este o aplicație care extrage date din cele puse la dispoziție de statele membre, este organizată pe straturi (layere) și permite mărirea sau micșorarea imaginii. Preia date în format GIS și le așează într-o aplicație cu o grafică accesibilă.

Se găsește aici http://natura2000.eea.europa.eu/#

3. Clearing House Mechanism Romania

Acesta un site cu informații care ne arată cum se aplică Convenția pentru Diversitate Biologică.
Se găsește aici: http://natura2000.mmediu.ro/site/154/rosci0013.html

Românii au început sa nu mai mănânce mezeluri ?

Vă înscrieți în această clasificare ? MEDAPROD a schimbat gama de produse pentru că piața cere și a introdus o gamă nouă, 1 Mai. Conform companiei MEDAPROD și a Ziarului Financiar/Business Magazin, "Mezelurile din această gamă ţintesc mai cu seamă bărbaţii cu venituri relativ reduse, care muncesc fizic şi au nevoie de un aport caloric ridicat" (link). 

Este aceasta direcția potrivită ? Să te orientezi spre mezeluri, bănuiesc că și mai ieftine, și mai slabe din punct de vedere nutritiv?  Sau piața ne spune că a scăzut cererea pentru astfel de produse? Care este de fapt dieta românilor și de ce ponderea mezelurilor este atât de mare în meniu? De ce nu se mănâncă mai mult produse preparate, gătite?

Totuși aflăm "Cu toate acestea, în primele trei luni ale anului, profitabilitatea afacerii a crescut cu 300% faţă de perioada similară a anului trecut, conform reprezentanţilor companiei."

Sfatul #9 pentru apărarea biodiversității: Despre guguștiuci...!!!

Le faceți o căsuță ?"Construiţi sau renovaţi? Luaţi în considerare includerea unui adăpost pentru fauna locală. Informaţi-vă cu privire la spaţiile din casa dvs. care ar putea fi optime pentru cuibare: pe care aţi fi gata să le acceptaţi? Apoi, faceţi amenajările necesare: găuriţi un zid gros  în câteva locuri şi lăsaţi câteva spaţii goale (pentru unele albine singure), găuriţi intrări  în cărămizi (pentru lilieci), asiguraţi căi de acces către pod din exterior (pentru păsări de pradă şi lilieci), instalaţi căsuţe pentru păsări sub acoperiş şi balcoane…Sunt multe lucruri pe care le puteţi face. Dacă aveţi o grădină cât mai diversificată posibil, musafirii dumneavoastră vor găsi cu uşurinţă ceva de mâncat acolo, şi interziceţi produsele chimice (pesticide şi îngrăşăminte, vopsele, detergenţi…)"