Este nevoie de pescuit sustenabil, pescuit pe scară mică. Dacă urmăriţi filmul, veţi înţelege mai bine ce scriu mai departe. Global înseamnă şi local. Stocurile de peşte sunt aproape de epuizare. Este rezultatul şi al unui dezechilbru forţat atât de către pescarii industriali cât şi de către consumatori. Unul din echilibrele distruse este acela între cât pescuiesc comunităţile mici de pescari şi cât pescuiesc ăia marii. Există un curent de opinie în lume care încearcă, ca şi în cazul agriculturii familiale versus agricultura industrială, să favorizeze pe micii pescari. Dar mai poate şi mai înţelege cineva asta? Putem translata asta în situaţia din Delta Dunării, unde se consideră pe ici, pe colo, că statutul de rezervaţie împiedică vinovat pescuitul industrial şi business-ul, că braconajul este doar un efect, şi că de fapt nu ar dovedi o incapacitate a antreprenorilor de a înţelege că s-a terminat cu pescuitul industrial. Şi că trebuie să se ocupe cu altceva. Nu este o problemă de cote şi aprobări, ci de moartea unui model economic. Este nevoie de pescuit sustenabil, pe scară mică.
Slow Food // e c o g a s t r o n o m i e // d e z v o l t a r e d u r a b i l ă
marți, 4 martie 2014
Una mică, franţuzească, de dimineaţă
Ca să promovezi o agricultură responsabilă faţă de mediu, agricultura familială, o agricultură pe scară mică, agricultura organică/ecologică, este nevoie de mai mult decât de proteste, petiţii. Ca să oferi un al model social este nevoie de exemple, de punere în valoare. Francezii o fac, prin competiţia organizată şi susţinută de ministerul francez de resort. Trofeele Agriculturii Durabile. Un model de urmat şi în România.
luni, 3 martie 2014
Agricultura franceză în centrul vieţii lor...
Vedeţi cu ce se mândresc francezii şi comparaţi cu mizele minore ale agriculturii româneşti. Nu mă refer la faptul că contribuţia fermei franceze este pusă bine într-un infografic. Ci la greutatea informaţiei transmise: mărimea medie a majorităţii fermelor este de 55 ha. În România este de ruşine aşa ceva, doar latifundiarii contează. Singura preocupare a agriculturii "oficiale" româneşti, este să absoarbă cât mai mulţi bani. Europeni. Este o miză mică şi meschină. Obiectivul ar trebui să fie absorbirea cu cap şi viziune a finanţărilor. La acest capitol agricultura românească stă prost. Însuşi şeful administraţiei este cel care la orice apariţie vorbeşte aproape exclusiv doar de bani, bani, bani. Nimic despre scopuri, scopuri, scopuri. Banii vin de la europeni, nu sunt ai noştri. Şi ministerul nu îi dă, ci, ca la TVA, îi administrează. În comun cu stakeholderii din România şi cei de la Bruxelles. Infografic AICI.
vineri, 28 februarie 2014
DOR "De Origine Românească" de Grindean şi Agachi
Autori: Horea Grindean, Raluca Agachi |
Sper ca subiectul acesta să vă placă. Vânez noutăţi ale industriei alimentare pentru a identifica tendinţe, mai ales cele legate de localizare. Azi vă prezint o încercare de valorificare a sensibilităţii consumatorilor români pentru produs local. Ideea este minunată. DOR fiind acronimul de la sintagma De Origine Românească. Sugestiile grafice sunt atractive şi noi. Autorii sunt Horea Grindean şi Raluca Agachi LINK
Se pleacă de la premisa că suntem tentaţi ca români să ne îndreptăm şi spre produse locale în materie de hrană. Deci USP poate fi întărit prin desemnarea originii naţionale;
Ştim că în piaţă se duce o bătălie între expresiile produselor locale, cele ale produselor multinaţionalelor care sunt mărci locale, cele ale produselor multinaţionalelor care au venit cu mărcile lor, mărcile private şi mărcile care înghit produsele locale (gen "Tradiţii româneşti");
Probleme?
Michelle Obama, etichetarea alimentelor şi FDA
Dăm sau nu atenţie, noi consumatorii români, etichetelor ataşate alimentelor? Ne apără eticheta de producătorii veroşi ? Cât de importantă este eticheta pentru români, producătorii din România şi consumatori? Menţionez în treacăt că şi Slow Food are un proiect de etichetă pentru produsele locale. Iată ce înseamnă o etichetă:
- Eticheta este un câmp de bătălie pentru stat, producători şi consumatori;
- Este un format informativ care ar avea ca menire să stea la baza unor alegeri informate ale consumatorilor;
- Eticheta ar fi şi un mijloc de presiune pentru a face ca transparenţa în ce priveşte ingredientele folosite, să fie cât mai mare;
- Eticheta este şi expresia sincerităţii şi respectului producătorilor de alimente pentru consumatori;
- Poate fi şi o modalitate a creşte încrederea între cele trei părţi;
- O modalitate de a atinge un ideal de sănătate.
Food and Drug Administration modifică elementele de etichetare şi Prima Doamnă, o militantă a agriculturii sustenabile, este un suporter a mai multă transparenţă. Cum vor arăta etichetele americane pentru alimente?
joi, 27 februarie 2014
Ardeiul unguresc ne arde...
Bulgarii au pierdut la asta, vedeţi după linie. Ungurii au înregistrat un ardei şi varietăţile sale, ca soi cu indicaţie geografică. Este ‘Szentesi paprika’, în n feluri şi zeci de variante. Nu mai poţi vinde acest soi de ardei drept ‘Szentesi paprika’ decât dacă este produs acolo, la ei. Pentru că se cultivă numai în Ungaria şi numai în anumite locuri. Etc. Informaţii AICI, savuroase, despre ardeiul unguresc. Pe scurt, o părere.
- Uniunea Europeană încurajează producţia de alimente de calitate. Care reprezintă diversitatea europeană, soiurile, rasele, culturile, regiunile, etc.
- De încurajarea asta profită anumite state membre, care înţeleg valoarea de marketing a schemei de calitate DOP, IGP, STG.
- Ce face România? Nu ştim. Înscrierea produselor alimentare româneşti în schemele de calitate europene, nu este o preocupare naţională.
Dacian Cioloş de vorbă cu europenii
Dacă vreţi să prindeţi nişte locuri la sală, la ATRIUM, la biblioteca, înscrieţi-vă aici LINK
Comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală Dacian Cioloş va avea, la Bucureşti, un dialog cu cetăţenii despre viitorul Europei, luni 17 martie 2014, între orele 11:00 – 13:00, în zona Atrium din incinta Bibliotecii Naţionale a României (b-dul Unirii, nr. 22, Bucureşti).
New from EU: Construcţie de mânăstiri cu bani de la UE....
O fi o modă de la greci? În curând, bani de la UE pentru mânăstiri NOI. "Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale". Pregătiţi-vă, dacă iese măsura asta, oportunitate de afaceri.
- Fişa de proiect PNDR 2014-2020 pe care o propune MADR pentru proiecte de "Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale", prevede finanţarea de construcţii de mânăstiri NOI. LINK aici
- Se vor da până la 500.000 euro pentru mânăstiri noi. LINK aici
- Puteţi de acum să începeţi business-ul de mânăstire nouă. LINK aici
miercuri, 26 februarie 2014
Et in Bergen ego....
Strada din imagine a fost blocată şi transformată în zonă de jucat baschet. Bergen a fost capitală culturală europeană în anul 2000. Evident, am aflat asta după întoarcerea acasă. Vă transmit mai jos câteva imagini din oraş, capturate de mine. Minunat. Este oraş de patrimoniu UNESCO.
marți, 25 februarie 2014
Berea Bragadiru, poziţionarea istorică....
Am criticat de 2 ori pe cei care au investit în berăria Bragadiru. În două articole din blog. Nu le mai reiau. Dar am dat peste o imagine, din documentările mele (de la noaptea BAR, din 2012), găsită într-o gazetă veche. Vedeţi în continuare cum era vândută berea din fabrica Bragadiru: bere neagră Munchen, bere albă tip lager. Şi atât. Cum este poziţionată, azi, vedeţi în cealaltă imagine.
(c) Tiberiu Cazacioc |
(c)Tiberiu Cazacioc |
luni, 24 februarie 2014
Reţetele româneşti sunt peste tot?
Piept de pui cu cartofi prăjiţi. Ciorbă de perişoare. Şniţel de pui cu piure. Când putem spune că un produs culinar este românesc? Ce condiţii trebuie îndeplinite? Ce părere aveţi?
sâmbătă, 22 februarie 2014
Despre Slow Food şi educaţia gustului
Educaţia gustului şi lupta contra risipei de hrană
Prin retrezirea simţurilor şi înţelegerea provenienţei hranei noastre, cum a fost produsă şi de către cine, adulţii şi copii pot învăţa să aprecieze
importanţa culturală şi socială a hranei. Proiectele educaţionale ale Slow Food diferă de cele multe alte proiecte educaţionale prin aceea că hrana este abordată în toată complexitatea ei, inclusiv latura culturală şi socializarea. Activităţile unui Convivium Slow Food constau în prezentarea hranei locale şi a producătorilor acesteia atât membrilor cât şi nemembrilor, iar Atelierele gustului Slow Food sunt activităţi de educaţie a gustului, ghidate de experţi în analiză senzorială.
>>> continua >>>
importanţa culturală şi socială a hranei. Proiectele educaţionale ale Slow Food diferă de cele multe alte proiecte educaţionale prin aceea că hrana este abordată în toată complexitatea ei, inclusiv latura culturală şi socializarea. Activităţile unui Convivium Slow Food constau în prezentarea hranei locale şi a producătorilor acesteia atât membrilor cât şi nemembrilor, iar Atelierele gustului Slow Food sunt activităţi de educaţie a gustului, ghidate de experţi în analiză senzorială.
>>> continua >>>
Cum arată locul unde se fac frânghii
La Norheimsund, se fabrică manual, conform unor tehnologii vechi, frânghii. Azi cânepa este adusă din China. Însă atelierul de frânghie este singurul din Norvegia care mai produce aşa ceva. Are 80 de lungime pentru că este practic măsura capacităţii sale de producţie, de standard.
vineri, 21 februarie 2014
Despre Slow Food şi proiectele speciale: Africa
Rolul central al Africii şi colaborarea cu FAO
Apărarea biodiversităţii este în mod special importantă pentru ţările din sudul planetei, prin proiecte, de exemplu, precum 1000 de grădini în Africa, pentru că păstrarea tradiţiilor culinare acolo, nu înseamnă numai
îmbunătăţirea calităţii vieţii, dar chiar salvarea unor vieţi, a unor comunităţi şi a unor culturi gastronomice. Prin proiectele privind grădinile şi punerea în valoare a seminţelor locale, precum şi a reţetelor şi produselor locale, Slow Food acţionează pentru >>> continuă >>>
Apărarea biodiversităţii este în mod special importantă pentru ţările din sudul planetei, prin proiecte, de exemplu, precum 1000 de grădini în Africa, pentru că păstrarea tradiţiilor culinare acolo, nu înseamnă numai
îmbunătăţirea calităţii vieţii, dar chiar salvarea unor vieţi, a unor comunităţi şi a unor culturi gastronomice. Prin proiectele privind grădinile şi punerea în valoare a seminţelor locale, precum şi a reţetelor şi produselor locale, Slow Food acţionează pentru >>> continuă >>>
Atelierul de construit şi restaurat bărci, Norvegia
Norvegienii, navigatori globali. Dar vremurile au făcut ca bărcile tradiţionale de lemn, să dispară. Urmărite îndeaproape de mersul civilizaţiei. Drumuri asfaltate, industria automobilului. Trecerea de la drumurile pe ape ca principală activitate de conectare, la drumurile pe uscat, a făcut să dispară o întreagă cultură. Fartoyvernsenter păstrează patrimoniul imaterial legat de navigaţie. A două parte a vizitei noastre, după depozitul de cherestea, a fost la atelier. Unde Peter a fost gazda noastră.
joi, 20 februarie 2014
Despre Slow Food şi reţeaua Terra Madre
Terra Madre, reţeaua comunităţilor hranei a fost lansată de Slow Food în anul 2005 pentru a da voce şi vizibilitate micilor fermieri, crescătorilor de animale, pescarilor tradiţionali şi artizanilor hranei din întreaga lume, al căror fel de a produce hrana, protejează mediul şi susţine comunităţile locale. Li se alătură în reţeaua Terra Madre cadre
didactice, bucătari, consumatori şi grupuri de tineri, pentru ca împreună să îşi unească forţele şi să acţioneze pentru îmbunătăţirea sistemului de producere a hranei. Reţeaua Terra Madre este organizată în 150 de ţări şi reuneşte oameni, asociaţii şi ONG-uri care, ca societate civilă derulează proiecte locale în diverse domenii de >>> continuă >>>
Norwegian wood sau depozitul de cherestea de la Fartoyvernsenter
Prima vizită. La depozitul de cherestea de la Fartyvernsenter. Cu o poveste despre modalităţi de recoltare a lemnului, determinări şi cauze, recuperări istorice ale unor tradiţii dispărute. Lemnul, uneltele, locul de recoltare, totul are o explicaţie antropologică şi etnografică.
(c) Tiberiu Cazacioc |
miercuri, 19 februarie 2014
Americanii liberi, fără antibiotice! Industria lor alimentară ia măsuri
NPRFood (@NPRFood) | |
Americans Want Antibiotic-Free Chicken, And The Industry Is Listening n.pr/1fA6SsF
|
Click pe n.pr/1fA6SsF
Despre Slow Food şi biodiversitate
Apărând biodiversitatea, apărăm planeta. Asociaţia Slow Food este angajată în apărarea hranei de calitate, tradiţională şi sustenabilă, protejarea biodiversităţii varietăţilor cultivate şi sălbatice precum şi a metodelor de cultivare şi producţie ce sunt ameninţate de prevalenţa hranei procesate şi a industriei alimentare, precum şi de regulile pieţei globale. Prin Arca Gustului şi proiectele Prezidiilor (susţinute de Fundaţia Slow Food pentru Biodiversitate) şi prin reţeaua Terra Madre, Slow Food urmăreşte să protejeze hrana noastră ca patrimoniu de nepreţuit.
Norvegia, un pic de lume
Abonați-vă la:
Postări (Atom)