Piazza della Pizza, Asociatia VERACE Vera Pizza Napoletana

La Torino, la Salone del Gusto, au fost reunite într-un cadru mai multe inițiative de păstrare a tradiției de preparare a unor produse street food. Aici vă prezint vera pizza napoletana. Care sunt observațiile pe baza imaginilor, vedeți mai departe. Dar trebuie să vă spun, nici Pizza Hut nu ajunge la acest nivel. Iar în România, nici vorbă. 

- Decalogul adevăratei pizza napoletane, pe care îl primești ca o poveste însoțitoare, pentru a înțelege de ce și cum trebuie să diferențiem produsul de calitate;
- Cele 10 reguli sunt chiar diferențiatoare;

- Vizualul cu maeștrii bucătari care jonglează creativ cu diferite elemente de compoziție ale pizza;

- Brânza folosită la pizza respectivă este brânză DOP (Denumire de Origine Protejată);

- Scaunele din hârtie presată;

- Cuptorul, chiar cu lemne, la vedere.

Câte feluri de ceapă au românii câte italienii? :(

(c) Tiberiu Cazacioc, Salone del Gusto, Torino 2014

StevieElle, îndulcire cu stevia, fără zahăr. STEVIA rebaudiana Bertoni

SteviElle. Am fost în practică la Târgul de Turism al României. Cu treabă, deci, dar am dat și peste subiecte interesante, din domeniul gastronomiei. Sau al industriei alimentare. Dar și mai precis, al inovației în domeniul hranei. În marja TTR 2014 s-a petrecut și târgul HORECA. Adică oferte de produse și servicii pentru hoteluri-restaurante-baruri. Surpriza a fost aceea că la un loc cu standurile despre cafea, mărci și aparte, am găsit un produs nou, pregătit de români, pe bază de stevia. Este din familia șteviei, după părerea mea.

Care este ideea? Ce am reținut din discuția cu inovatorii, doamna din selfie fiind unul dintre ei.

- Este un îndulcitor natural, din plantă, care nu creează dependență; 

- Planta din care se extrage sucul dulce crește în Paraguay;

- Este combinat cu arome naturale, cafea, etc., pentru respectarea principiului;

- Sortimentele produse sunt siropuri cu arome pentru HORECA, dar și pentru retail, părerea mea;

- Pliculețe pentru băuturi la pahar, din substanță obținută prin liofilizare.

- A fost testată la IBA și au folosit analize complexe senzoriale cu specialiști.

Am stat de vorbă peste jumătate de oră și am ajuns la concluzia că produsul este ok, oamenii sunt ok, ideea este deosebită. Până când realitatea mă va contrazice, vă provoc să aflați mai multe, poate nu am dreptate. 

Ce este interesant este că în România nu avem un eveniment/evenimente în care să se prezinte produsele alimentare inovative. Genuine, gândite de români.

Noile reguli privind promovarea produselor agricole, publicate

Calitate, diversitate, tradiții importante? O nouă victorie instituțională pentru politica de calitate susținută de Uniunea Europeană. Adoptarea formală a noilor reguli privind promovarea produselor agricole. Axa principală este produsul de calitate. Ceea ce nu veți regăsi în discursul funcționarilor din România sau al industriei alimentare locale. Ce înseamnă asta, vedeți în final. 

Ce spune dl. Hogan, noul comisar pentru agricultură? Subliniez conceptele cheie, care nu fac parte din programul politic al MADR, nu sunt pe agenda publică a României. Pentru că România este încă un teritoriu al mimetismului și al cantității. Asumate prin politica publică. 

"One of the Union’s strengths lies in the quality and diversity of its agri-food products. We have seen steady growth in our exports in recent years - to 110 billion EUR - and I am optimistic that the agri-food sector can be an important motor for creating further jobs and growth within the European Union. In today's competitive environment, I am convinced that the new promotion regime and the trebling of the dedicated budget (to 200 million EUR a year) will boost our medium-term capacity to find new markets, diversify existing ones and explain to consumers in Europe and around the world the standards of EU agricultural products, as well as the great traditions and diversity available within the EU."

Ce înseamnă asta?

- un buget de promovare pe terțe piețe, mai mare, de la 61 de milioane la 200 de milioane de euro;
- un slogan comun "Enjoy, it's from Europe";
- mai multe produse ce pot fi promovate, precum pâine, paste făinoase;
- reducerea co-finanțării naționale, deci ridicarea proiectelor la nivel comunitar... 

#vinolavot

De unde vine cuvantul brat și de ce iubim cârnățăreala? #vinolavot

Mergeți la vot, cu cine votați? 

În industria alimentară se folosește un amestec de carne în umplutura pentru mezeluri, cu denumirea de brat. 

Căutând imagini am dat peste bratwurst. Ideea ar fi aceea că nu știm cum anume s-a răspândit metoda afumatului cărnurilor ca procedeu de conservare, dar cârnații sunt o invenție românească? Sau nemțească? Cu cine votați?

Cu cine votati? Ooooo ce impresie artistica! @AUDI_Romania @BMWRO #vinolavot....

Slow life la americani! Slow life against Black Friday in America

New York Times

Trăiți o viață de tipul slow life? De ce există Black Friday de Thanksgiving Day acolo și aici? Fiți diferiți, gândiți diferit, ieșiți din rânduri. Gândiți "lateral"! Sau out-of-the-box. 

În America s-a născut un contra-curent. Magazine care anunță că nu țin deschis pentru shopping de Thanksgiving Day. Pentru că mai important este ca angajații lor să fie împreună cu familiile lor. Probabil că există și alte calcule, de exemplu unul fiind acela legat de costurile salariale și de operare, ce sunt mai ridicate versus vânzări. Dar varianta cu beneficiul social a făcut înconjurul publicului. Și poate da greutate concepției că viața este mai importantă decât cash machine, cash cow.

Some Retailers Are Promoting Their Decision to Remain Closed on Thanksgiving. http://t.co/tGet3nvu8W

— The New York Times (@nytimes) November 15, 2014

Cu cine votati? #vinolavot....oooo manipulare grosolană?

Dalia pe toate posturile sau puterea uniformității care omoară diversitatea

Dintr-ale industriei alimentare din România. În spatele unei practici se ascund semnificații interesante.

De ce credeți că există zeci, poate o sută de tipuri de cașcaval Dalia produse și puse la vânzare în România? 

De ce și producători români și străini, sosiți pe meleagurile noastre, fabrică și vând cașcaval Dalia? Think!

Răspunsuri, mai jos....

Pentru că

- standardul cașcaval Dalia este o preluare din patrimoniul industriei alimentare socialiste, fiind deci înrădăcinat în mentalul consumatorului român;

- este un standard alimentar, neprotejat, ci pus la dispoziție oricui de către autorități;

- consumatorul român nu este sofisticat precum cel din Occident, unde așa ceva ar fi imposibil de conceput, adică zeci de producători să producă același produs sub același nume;

- este mai comod pentru orice producător să facă asta decât să inoveze în materie de industrie alimentară sau să crească un produs local până la IGP, STG, DOP.

"Mosierii" @Kaufland, @Cora_romania, @crrsx, @AUCHAN_France

Sursa: Adevarul

How do they do money? Crushing Romanian local food industry? Auchan, Cora, Carrefour, Kaufland in a cartel price purchase settlement against Romanian food industry. Ongoing investigation of the Competition Council.

Sa vedem daca Magazinul Progresiv si Piata pun capacul pe tema asta.

Cartelarea retailerilor este ca ei sa puna saua pe industria alimentara romaneasca pentru a produce ieftin si prost sau sa moara. Produce or perish...

Nu va mira adesea ca preturile la alimentele procesate sunt relativ similare in toate retelele? Massa de cumparatori romani este o massă de muls profituri de către multinaționalele europene. Vedeti știrea despre înțelegerile lor pe preturi.

Presa jubilează adesea, foarte conciliantă, la fiecare inaugurare de supermarket. Este pesimistă ca nu avem suprafată mare de comert modern, suntem înapoiați.

Acea presa este părtinitoare și subiectivă:

- extinderea retailului aduce tot mai multe importuri din alte state membre UE;

- industria alimentara locala este depersonalizată și se luptă in cascavaluri Dalia cu producatorii straini atasati retailului;

- tot mai mult comerț modern sufocă mica industrie alimentara;
- presiunea în aval pe prețuri la producători, nu crește calitate ci partea de substituenți din produsele alimentare.

Luca sau Paul?

Ce a fost mai inainte? Luca sau Paul? Cine pe cine a copiat? Dupa cum ați observat, mă refer aici la București, aceeași grafică, aceleași fonturi, același montaj de vizibilitate, se regăsesc la două prăvălii de covrigi, simigerie le-ar spune pe vremuri. Deci, o temă pentru dvs. ar fi aceasta, cine a fost mai întăi, Luca? Paul? Sau poate este același proprietar antreprenor in disguise?

Este un exercițiu nu despre competiție ci despre pastișă și mimetism, pentru că eu cred că lipsa de diversitate în materie de hrană a românilor, este încă odată dovedită. De aceea nu suntem o națiune excepțională în acest domeniu. Nu inovăm, nu avem mândria de a face ceva nou, ci copiem, întotdeauna. Dar pentru că nu suntem chinezi, după aceea nu progresăm. Iar proprietatea intelectuală este adesea un moft la români. Furtul conceptelor este a doua natură în piața largă.

Cartofii pai agresivi

Plante comestibile ce cresc singure, pentru voi

Ceapă, lemon grass, ceapă de primăvară, ce nu găsiţi la ţară. Găsită pe net de CC, nu este creaţia mea. Dar ne serveşte, nu?

Patriotismul alimentar la francezi

Prevăzând protestele din 5 noiembrie, ministerul agriculturii a lansat încă de marți, conceperea unui nou cadru legal care va favoriza achizițiile de produse alimentare de la producătorii francezi. Da, ministerul francez nu cel român. De ce nu face asta guvernul Ponta? Asta am putea copia de la francezi?

"Anticipant ce constat, plusieurs fois renouvelé, mardi, le gouvernement a annoncé mardi la publication d'un guide pour favoriser l'achat de produits alimentaires français dans les marchés publics."

Reuters / Philippe Wojazer

Despre prazul cu chitanță sau nebunia birocrației prost alcătuite

Piețele noastre urbane sunt de fapt magazine de legume și fructe, acolo nu sunt țărani, 80% sunt vânzători. De aceea trebuie să li se aplice regimul de business comercial. Iar piețele țărănești trebuie reinventate. Cu țărani adevărați. O idee bună, prost aplicată...

Hai să ne amuzăm cu viziunea obtuză a unora din funcționarii din MADR. Minister care a inventat, în stil etatist, oarecum pe tăcute, procedura praz cu chitanță. În cursul consultării publice, anul trecut, m-am străduit și am transmis din partea Asociației Grupul de Inițiativă Radu Anton Roman, obiecții și propuneri. Degeaba. Unul din criteriile prevăzute în proiectul de reglementarea, la vremea consultării publice, referitor la legumele și fructele fără acte, era ceva de genul până 20 de kg în portbagaj, daca ai fi avut peste, ți le confiscă Poliția. Întrebarea era: bine-bine, și dacă i le confiscă Poliția, unde se depozitează produsele? Etc. etc. etc....Multe alte aberaţii....O poveste despre cum va funcționa, mai jos >>>

Ce se ascunde in PNDR? Fermele mari si nepriceperea

Ooooo!!!....Victor Ponta are posibilitatea sa aplice dictonul acela despre România care nu aşteaptă sfaturi şi observaţii. Iată, Comisia Europeană spune răspicat ce ascunde PNDR (Programul Național de Dezvoltare Rurală), lasă pe dinafară 97% din exploataţiile mici. Sursă ADEVĂRUL: link

Acum 2 săptămâni, la INDAGRA, dl. Dan Constantin şi Daniel Botănoiu se felicitau că statul român sprijin agricultura familială.

În ciuda reacţiilor la vedere a societăţii civile, din ultimii 2 ani. MADR şi echipa de consultanţi ce îl includea şi pe Franz Fischler, au năşit un PNDR întârziat. El este orientat spre agricultura industrială, productivistă.

Răspunsul oficial al Comisiei Europene privind proiectul PNDR 2014-2020

Korean Buddhist Temple Food

Să fie mai clar, eram şi eu pe acolo. IOLA. Dar şi Slow Food Korea care anul viitor va fi o bună gazdă Asia Gusto 2015...

Berea agricolă italiană

Berea agricolă conform legii italiene este acea bere al cărei lanț de producție este cel puțin 50% sub controlul producătorului: hameiul,  orzul, obtinerea maltului, producerea berii. Aici o imagine de la una din conferinţele Slow Food despre berea agricolă, greutăţile producerii ei şi îndărătnicia unor oameni de a face altceva decât bere industrială.

Berea agricolă italiană la Slow Food, Torino, 2014

Slow Food apără hrana cu dinții....

Apărați hrana cu dinții, deveniți membri Slow Food.....Hrana este un instrument politic, dreptul vostru de a alege hrana este modul în care ajutați sau nu economia locală, diversitatea, agricultura de familie....

Mesajul din 2014 al Slow Food la Salone del Gusto și Terra Madre....