După cum aflăm din gazete (în acest caz din Ziarul Financiar) două mari lanțuri de retail sunt în topul aducătorilor de hrană NUMAI din afara României. Adică aduc mâncare procesată de la alții, la greu. Unde este aplecarea lor pentru preluarea produselor alimentare din România ? În al doilea rând, dacă vorbim despre una dintre cele două faceri, au pretins că aduc din toată Europa demâncare. Dar ?
Slow Food // e c o g a s t r o n o m i e // d e z v o l t a r e d u r a b i l ă
sâmbătă, 8 iunie 2013
vineri, 7 iunie 2013
Zidul IV: nu știm ce se va alege de asta
Dacă este să ne aducem aminte despre toate ideile năstrușnice, una era de prin 2005, într-un conext conceptual privind Bucureștiul, dărâmarea zidului Casei Poporului. Ca să avem apoi o esplanadă. Am mai dat un ghes în 2010, apoi dl. Năstase s-a pronunțat contra. Doamna Roberta Anastase a fost așa și așa. Și dl. Zgonea zice acum "Să fie!" Are legătură cu vreo contră împotriva lui Sorin O. ? Sau îi servește ca argument lui Sorin O. pentru străpungerea spre Uranus ?
Zidul III: ce buni suntem la campanii
Hai să redăm o grădină Bucureștiului, oamenii să se plimbe prin preajma Palatului Parlamentului. Să redăm o axă naturală orașului. Nu știu de ce vor AZI să îl dea jos, dacă este vorba de plimbări sau pietonal, da. Dacă este o poliță plătită între politicieni din care câștigă bucureștenii, este bine....
Zidul II: ce buni suntem la campanii
Am început în 2005 cu Transcentral Urban București. Apoi cu zidul în 2010. Dacă ești suficient de persistent și insistent, la un moment dat ideea grupului dă roade. Unde dai și unde crapă! Campania noastră de dărâmat zidul Casei Poporului, a dat roade.
Zidul I: ce buni suntem la campanii
Președintele Camerei Deputaților vrea să dărâme zidul Casei Poporului. Campania noastră începută în 2010 a dat rezultate.
joi, 6 iunie 2013
Grăuntele agro-alimentar: Cine o mai pune de brânză în România ?
Ușor-ușor, intrăm în rândul lumii. Lumea dominată de marile corporații care sunt experte, de la John Ford încoace, la producția de masă. Aflăm din presa zilei de 5 iunie 2014, că la masa producătorilor de lactate, nu a mai rămas decât o singuraă companie cât de cât, de-a noastră, Covalact. Restul sunt multinaționale.
National Geographic "vinde" pistoale de la Google AdWords Display
Amuzament prin rețeaua de publicitate a Google, prin Google Adwords Display. National Geographic Romania vinde prin secțiunea de contact a sitului, pistoale. Nu, nu este colaj, NU este făcătură, ce naiba!
Anunțul din Google AdWords display este inserat între "Redacție" și "adresa de contact".
marți, 4 iunie 2013
Cum s-a incheiat Slow Fish 2013
Nu, nu am fost acolo, la Slow Fish, se întâmplă în Italia. Dar merită să susții mișcarea Slow Food, în România sunt mai mult convivium-uri. Unul din domeniile în care militează Slow Food este pescuitul durabil. Lanț alimentar scurt, prețuirea peștelui și nu a consumului industrial.
#5: Consumați produse de sezon, produse eco !
Sfatul #5 pentru apărarea biodiversității: Redu emisiile de gaze cu efect de seră ! Cum ?
"Să ne încălzim, să avem lumină, să călătorim… dar să ne şi hrănim, să ne îmbrăcăm şi să respirăm: prin tot ceea ce facem, producem gaze cu efect de seră, care, în surplus, pun în pericol planeta. Deşerturile se extind, gheţarii îşi reduc dimensiunile, nivelul mărilor creşte… Pe scurt, toate ecosistemele sunt perturbate. Reduceţi emisiile de gaze cu efect de seră, consumând cât mai mult posibil produse de sezon, din regiune şi purtând o etichetă ecologică atunci când mergeţi pe jos, cu bicicleta sau cu mijloace de transport în comun, evitând astfel risipa…Şi compensaţi astfel o parte, îmbrăţişând biodiversitatea la dvs. acasă (cu o baltă, o pajişte înflorită, căsuţe pentru păsări…) şi sprijinind asociaţii de protecţie a naturii sau proiecte de reîmpădurire."
Uraaa !!! O inițiativă în sprijinul retail-ului !!!
Sursa: Paginademedia.ro |
Sursa: Dailybusiness.ro |
Și acum, doar câteva idei.
Există o listă, cat de mică, cu aceste produse românești de calitate? Poate că ar trebui să fie un obiectiv, o dorință pe termen lung, cu deadline cam peste 20 de ani ? Cel puțin până o să avem produse românești de calitate. Începând din acest moment să ne fixăm ținta. Pentru că "produse românești de calitate" sunt deocamdata doar folclor.
Apoi, ce înseamnă produs românesc ? Este o invenție, o creație a unui român ? Este un ceva produs în România ? Compania care îl produce are acționari români ? Cum anume se stabilește că un produs este românesc ? Trebuie să aibă materii prime 100% românești ?
Puteți să îmi spuneți?! Este un nou exemplu de abordare pripită. Bună intenția dar execuția lasă de dorit.
PS. Produsele lanțurilor de retail sunt românești și de calitate !!
PS. Produsele lanțurilor de retail sunt românești și de calitate !!
duminică, 2 iunie 2013
Out of order: Doi africani și un rinocer. La Timișoara.
Mai precis, la hotelul Timișoara. Dacă i-ar fi plătit și cei doi africani nu ar fi făcut așa ceva mai potrivit. Probabil că proprietarii hotelului au pus o sămânță de rinocerită în fața hotelului (aflat în proximitatea locului manifestației de stradă din decembrie 1989) să ne aducă aminte de mulți rinoceri ce se aflau și se mai află printre noi.
Out of order: Trăiască Republica Socialistă România. La Timișoara.
Luni și marți (28 și 29 mai 2013) am fost la Timișoara pentru un proiect dedicat Natura 2000, într-un contract pentru Centrul Național de Dezvoltare Durabilă. La hotelul Timișoara, ce este plasat pe o latură a pieței Libertății, în spațiul interior al hotelului proprietarii au "ascuns" stema R.S.R.
vineri, 31 mai 2013
#4: Ce sunt acelea infrastructuri verzi? Ecologice?
Sfatul #4 pentru apărarea biodiversității: Susține biodiversitatea la locul de muncă !
"(Re) amenajaţi infrastructurile? Asiguraţi-vă că le integraţi cel
mai bine în natura din jur (asiguraţi puncte de trecere pentru
animale, lăsaţi fauna şi flora să colonizeze canalele de
scurgere…). Păstraţi sau înmulţiţi arborii cât mai bine
posibil, precum şi gardurile vii diversificate, iazurile,
pârloage…
Cât pentru construcţii, finisaj şi mobilier, optaţi pentru
materiale şi produse ecologice, naturale, durabile,
reciclabile şi, dacă este posibil, de origine locală.
Limitaţi consumul de energie neregenerabilă
şi producţia de deşeuri…
Astfel veţi reduce amprenta ecologică a întreprinderii
dumneavoastră ameliorând cadrul de muncă,
imaginea dumneavoastră de marcă şi valoarea
comercială a locului!"
Nota mea!
Recent Comisia Europeană a adoptat o Comunicare privind infrastructurile ecologice. Va fi urmată de o Strategie adecvată precum și crearea sau punerea la un loc a unor instrumente financiare de susținere.
joi, 30 mai 2013
Natura 2000
Sunt plecat cu echipa noastră de la DC Communication dar și a CNDD (Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă) la două conferințe despre rețeaua europeană de situri protejate Natura 2000. La Timișoara și Craiova. Revin.
duminică, 26 mai 2013
Sfatul #3: Abonati-va la un coș bio !
Sfatul #3 pentru apărarea biodiversității: Abonați-vă la un coș bio !
"Cu ajutorul tehnicilor delicate de producţie, al culturii de specii indigene şi al renunţării la îngrăşăminte şi pesticide chimice, agricultura biologică evită epuizarea solurilor, limitează poluarea pânzelor freatice şi respectă accesoriile culturilor (albinele, râmele…) şi ecosistemele din împrejurimi. De altfel, destul de des, pune în valoare varietăţi locale uitate, alese pentru calităţile lor gustative sau nutriţionale: napi, grâu, mere delicioase…Abonarea la un coş bio înseamnă aderarea la o filozofie de ecologie globală. Asiguraţi-vă că fructele şi legumele sunt din producţia locală şi de sezon (puţină conservare, puţin transport) şi că ambalajul este redus la minim."
Sfatul meu!
Încercați să faceți asta folosind ceea ce se numește agricultura comunitară și lanțul alimentar scurt. Pentru București vă recomand, după mai mulți de activitate în mișcarea Slow Food și în promovarea produselor locale în București, dar și în scrieri și conferințe:
(1) "Coșul de legume", gestionat de Andrei Barbu și prietenii săi. Este un lanț alimentar scurt. Andrei livrează deja la fața locului, la Cărturești, o să fie prezent la Street Delivery. Adresa aici: http://www.cosuldelegume.ro/magento/despre-noi/
(2) "Coșul verde", un program de agricultură comunitară, gestionat de ASAT/CRIES din Timișoara. Este un program prin care mai mulți consumatori din urban, semnează un contract și la bine și la rău, cu un legumicultor din zona periurbană, în cazul nostru, București. Adresa aici: http://asat.ecosapiens.ro/, e-mailurile mai jos.
ATENTIE !!! Din aprilie 2013 cei care nu au produse certificate ecologic dar pretind că sunt bio, pot fi amendați cu amenzi de la 20.000 RON.
joi, 23 mai 2013
Natura Romaniei si parcurile naturale...
NB: Ziua Europeană a Parcurilor. Reportaj de la fata locului, filmul este pentru cei care vor sa vada cum se prezinta parcurile naturale. In 23 mai 2013 a fost din nou Ziua Europeană a Parcurilor.
Mai importantă decât cred chiar cei care trăiesc din managementul parcurilor. Dar este loc de mai bine și oamenii chiar vor să facă ceva. În timpul simpozionului am filmat, că era și cazul, fără oameni, oferta parcurilor naturale. Enjoy!
Mai importantă decât cred chiar cei care trăiesc din managementul parcurilor. Dar este loc de mai bine și oamenii chiar vor să facă ceva. În timpul simpozionului am filmat, că era și cazul, fără oameni, oferta parcurilor naturale. Enjoy!
Erau pe masa, nu ca sunt de acord cu masificarea ofertei de produse traditionale |
Cu greutate |
Panel de conferinta de presa |
Parcul National Muntii Macin |
Din sala |
I love food! I love freedom....
Slow Food: Dreptul popoarelor de a-si alege hrana...Mars anti-Monsanto: ei au puterea, noi avem puterea de cumparare. Monsanto este un bun simbol al lantului agro-alimentar care domina lumea. Vrem, nu vrem, mincam ce ne dau lanturile alimentare. Este prea tarziu sa mai facem ceva ? Nu...Iubim capitalismul care inseamna freedom of choice...LINK EVENIMENT
Un concept Carlo Magni, Bursa Marfurilor
Aici lucrez eu, într-un birou la etajul I. Începând cu anul 2008, după o lucrare de refacere și modernizare ce a durat 3 ani, vechea Bursă a Mărfurilor, construită de municipalitate pentru comerțul cu Europa, în sec. XIX, a revenit în contextul urban al Bucureștilor. Privită de sus, suprafața Bursei Mărfurilor este ca o gară a orașului, cu lateralele ca depozite de sortare și magazii.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)