Analizele confirma si retailul se supune. Campaniile ad-hoc, cresterea nivelului de trai, in mod inevitabil duc la rejectarea produselor industriale. Multumim Magazinul Progresiv, pentru restul articolului cititi la ei in site. O tendinta interesanta pentru cei care activeaza in productia artizanala de sosuri, mustar, ketchup (chiar, nisa asta nu a fost atacata de nimeni, cu ketchup de casa).
Slow Food // e c o g a s t r o n o m i e // d e z v o l t a r e d u r a b i l ă
miercuri, 23 septembrie 2015
Ce-am mai citit, ce va recomand: despre jertfele pentru capitalism si traditionalismul folosit in marketing
Un pic mai subtil, pentru că mânuiește scriitura mai bine, Florin Dumitrescu face legatura intre două evenimente din trecut, unul din anul 2007, cu moartea a două persoane, în slujba capitalismului (care capitalism? cum mă întreba cineva ieri în Linkedin), pe altarul muncii peste măsură și al aspirațiilor consumeriste. Pe dea alta parte realitatea că, după 8 ani, 'pedala' pe care apasă publicitatea și marketingul este aceea a tradiționalismului cu mămăi și tătăi care te aduc cu picioarele pe pământ, în ogradă, la țară, când este vorba de mâncare și papa de la industria alimentară. Florin Dumitrescu va lansa o carte despre asta, cu titlul "Tradiții la ofertă". +florin dumitrescu
Cumpărații Cațavencii din 24 septembrie a.c. ca să aflați mai în detaliu ce spune Florin Dumitrescu.
Legume si fructe vrac, de la retail
(c) http://www.retail-fmcg.ro |
Teoretic asta ar trebui sa ofere un retailist (și nu detailist). Știrea ASTA mă face să gândesc din nou la Piața de Gros București, care a fost, este și nu știm ce va fi. Ofertarea vrac, cu factură, versus achiziția din piață, va pune un pic presiune pe piețari și alți retaileri. Bănuiesc că sunt mai scăzute cheltuielile, determinate de oferta în cantitate mai mare dar și de faptul că sunt mai scăzute cheltuielile de ambalare. Mă întreb și dacă va însemna și crearea unei linii de absorbție mai puternice, din producția locală de legume și fructe. Depinde totuși și ce fel de soiuri de fructe și legume.
Multe semne de întrebare. Este această abordare una care se adaugă celorlalți retaileri? Este o ranforsare a atitudinii retailului?
Indicatia geografica Borsec si OSIM
Am dat peste o speță interesantă în materie de indicație geografică. În 2008 OSIM a atribuit SNAM dreptul să înregistreze marca Borsec. După procesul intentat de o companie reclamantă, decizia OSIM a fost anulată pe bună dreptate, pentru că legea spunea clar că doar o asociație de producători poate înregistra o indicație georgafică. Și la atâția ani distanță tot miroase a in......ță bazată pe co.....e (presupusă evident!). La link găsiți analiza și decizia instanței.
marți, 22 septembrie 2015
God saves the Queen but also the British milk #UKDairyDay
Efectele dez-organizării pieței laptelui în UE sau, în abordarea de politică publică europeană, desființarea cotelor de lapte, a exacerbat situația sectorului în multe state membre. În unele locuri s-a ieșit în stradă (Franța), în altele se suferă pe tăcute, aproape (România). Marea Britanie, un stat membru aparte, iese la suprafață cu modul său de direct de intervenție. Este drept că încă de acum 20 de ani, UK Government a depus eforturi și are în prezent o conduită interesantă în comunicarea publică. Iată mai jos, din Twitter, ce fac britanicii să îi susțină pe fermierii ce dau lapte țării și piețelor internaționale.
We want our dairy industry to be a world-leading brand exporting high-quality produce across the globe #UKDairyDay pic.twitter.com/CpYvAWmKgb
— Defra UK (@DefraGovUK) September 16, 2015
În sfârșit BILLA România recunoaște indirect că vinde mezeluri necorespunzătoare
Cica BILLA România lucrează cu producători români autentici pentru marca proprie Bun, din România! Citiți povestea și...ce părere aveți? Eu am subliniat conceptele care îmi ridică semne de întrebare. Felicitări BILLA România care astfel recunoaște, încă odată, că produsele industriei alimentare, celelalte produse, nu au gust, sunt nesănătoase, nu sunt naturale. Pentru că asta se înțelege, nu?
Conform www.retail-fmcg.ro, de unde am preluat textul: „Marca Bun, din România! este rezultatul muncii intense duse de colegii noștri pentru a găsi sortimente cu gust autentic și de cea mai bună calitate. Ne-am dorit să le oferim consumatorilor exact acele produse pe care le căutăm cu toții: produse cu un gust care amintește de copilărie, când parcă totul era mai aromat, mai natural și sănătos. Luna aceasta, am lansat o campanie TV care tocmai despre asta vorbește – căutarea gustului bun și autentic,” a declarat Sorana Georgia, Director General al BILLA România.
Fiecare furnizor de produse Bun, din România! are o poveste la baza căreia se află respectul față de gustul autentic și calitate. Producătorii prepară toate produsele după rețete vechi și au grijă să respecte toate normele aflate în vigoare. Marcel este unul dintre producătorii de mezeluri din Moldova, care le oferă clienților BILLA salamul și cârnații tocați din satâr, muschiulețul de porc copt la jar, șunculița afumată cu fum natural, salamul Victoria, salamul casei precum și preparatele specifice Crăciunului, ca toba, leberul și caltaboșul.
Un alt furnizor de carne este Agro Ardeal, cel mai mare producător român de carne și produse din carne din județul Bistrița-Năsăud. Un important aport în sortimentul Bun, din România! îl are furnizorul Valmar care produce renumiții Cârnați de Pleșcoi. Morandi, furnizorul de carne de pui are grijă ca păsările să fie crescute lent, cu hrană de cea mai bună calitate, bazată pe cereale integrale. Este primul fermier din ţară care a introdus furajarea păsărilor pe bază de cereale integrale bob întreg, astfel încât puiul să aibă gustul de odinioară.
Lactatele și brânzeturile provin de la furnizori din zone ale țării cu tradiție in acest domeniu. Producatorul CRIS SIB LACTO din Arad face parte din Asociația Mărginimea Sibiului și furnizează telemea de oaie de Sibiu, telemea proaspătă sau maturată de bivoliță, capră și vacă.
Erbalact este un producător de lactate din localitatea Nucet, județul Dâmbovița, iar producatorul Lacto Solomonescu furnizează produse de înaltă calitate din județul Botoșani.
Alături de aceștia, BILLA România colaborează cu furnizori din mai multe regiuni ale țării pentru a aduce laolaltă aromele și deliciul unor produse pe care le apreciem cu toții."
Cu porcul din Fundu Moldovei la RuralFest 2015
Poate este o aberație, poate nu, depinde de împrejurări. Asta este înscenarea pusă la cale de întreprinzătorul Ion Țăran Baciu de la Fundu Moldovei. La RuralFest 2015. Ce spuneți? Vă place, vă displace, este potrivit, nepotrivit? Ne reprezintă sau nu? .......Reflecție? Mie nu mi-a displăcut pentru că obiceiul și înscenarea îl reprezintă pe dl. Baciu și afacerea sa. Îl recunosc.
Totul este alergenic, totul este de mâncare la Gare Centrale
La bufetul din Gara Centrală din Luxemburg era pus pe perete un display, îl vedeți în imagine, care afișa anunțul obligatoriu de la Uniunea Europeană, despre ingredientele cu potențial alergenic din alimente. Ce este amuzant este că anuțul spune că în tot ceea ce vând ei sunt posibile urme din toate substanțele cu potențial alergenic. Într-un fel, ca în chestiunea cu fumătorii în baruri. din care s-a ajuns ca localul întreg să fie declarat pentru fumători. Aici la Gare Centrale, orice sandviș sua preparat ai fi luat să mănânci, ai fi fost în pericol. Pentru că ar putea conține unul sau mai multe din cele 14 ingrediente: gluten, crustacee, moluste, peste, alune, lupin, alune de copac, soia, oua, lapte, telina, mustar, susan, dioxid de sulf.
Reflecția este mai profundă: ne-am creat o lume protejată de frică că s-ar putea întâmpla ceva. Care sunt limitele acestei protecții? Până unde statul recte Uniunea Europeană, ne poate proteja? Cât de liberi mai suntem noi consumatorii?
Reflecția este mai profundă: ne-am creat o lume protejată de frică că s-ar putea întâmpla ceva. Care sunt limitele acestei protecții? Până unde statul recte Uniunea Europeană, ne poate proteja? Cât de liberi mai suntem noi consumatorii?
Potpourri cultural in Europa...la Luxembourg
Amănuntele fac diferența. Amănuntele îți indică poate subtil, poate nu, diferențele. Semnele dimprejur pot fi interpretate ca simboluri ale unor abordări, niveluri de dezvoltare sau subdezvoltare, evoluție sau pre-evoluție?
Reflecția mea este legată de turism și mai ales de turismul urban. La orice hotel din România, conținutul a 90% din standurile de pliante publicitare este despre vânzări de locuințe, imobiliare, câteva sunt despre cluburi de noapte și poate 2-3 publicații de limbăr străină. Spune asta ceva despre ce poate oferi orașul București unui străin? Poate da, poate nu. Eu m-aș aștepta, fiind la București, la un hotel mai acătări, ca la acel display să găsesc multă promovare și informații despre evenimentele culturale ale momentului.
Așa ceva nu am văzut în România și poate că asta spune ceva despre faptul că suntem mai jos pe scara evoluției unei națiuni, în ciuda aspirațiilor noastre. Iată că în altă parte, în alt context, la un simplu hotel din Luxemburg, se practică ce vedeți în imagine: promovarea evenimentelor culturale din ducat, din oraș. Niciunul din pliante nu era despre vânzări de locuințe. Nimic despre imobiliar. Trebuie să recunosc că am văzut în asta o idee de afacere, voi?
Calul psihedelic de la Charleroi
(c) Tiberiu Cazacioc |
Calul face parte din lumea noastră, din lumea rurală. El a fost, bietul, incriminat că și-a pus, neanunțat și fraudulos, carnea în lasagna. Sau că își face de cap prin pădurea protejata Letea, deși este un specimen domestic și nu salbatic. Calul, calul, calul. La Charleroi, un cal suprarealist (sau psihedelic?) te așteaptă la plecarea din Burxelles. El te face să zâmbești. Un antistress sau orice credeți despre ceva anume înainte de zbor. Before taking off.
luni, 21 septembrie 2015
Cu burta la TVR?
(c) Nancy Samargiu |
Ca și anul trecut, un frumos platou rural în aer liber a fost organizat la RuralFest 2015. După cum se vede (și mi se reproșează) pare că am un pic de burtă. Lumea asta?! Asta în ciuda faptului că nu forma ar trebui să determine percepțiile, ci conținutul. Respectiv cele 3 ocazii când am intervenit în cadrul emisiunii "Viața satului". Cu idei.
PS: Aici alături de Eugen Vaida (un arhitect preocupat de restaurarea caselor săsești), Gabriel Gherghescu (realizator TV), Claudia Rugină (avocat - Buniol), Florian Chișe (Palinca de Trămuța).
PS: Aici alături de Eugen Vaida (un arhitect preocupat de restaurarea caselor săsești), Gabriel Gherghescu (realizator TV), Claudia Rugină (avocat - Buniol), Florian Chișe (Palinca de Trămuța).
vineri, 18 septembrie 2015
Traistute pentru copii la Rural Fest
Slow Food în România (prin Slow Food Iași, Slow Food
Turda, Slow Food Maramureș, Slow Food București) vine la Rural Fest cu o
serie de 3 ateliere gastronomice interactive pentru copii (Trăistuța cu
Făină), în care vom învăța împreună despre drumul pâinii de la spic la
cuptor.
Dacă ai un copil între 5 și 11 ani, înscrie-l la unul dintre cele 3 ateliere, completând formularul de aici
https://docs.google.com/forms/ d/1lJAyr61kyHpQ6sXm0rXJhEERHg9 13FZUwAHqu8M7aJY/viewform
Dacă ai un copil între 5 și 11 ani, înscrie-l la unul dintre cele 3 ateliere, completând formularul de aici
https://docs.google.com/forms/
Atelierele vor avea loc duminică, pe 20 septembrie, primul de la ora
10:30 am, ultimul de la ora 14:00, la standul Slow Food România din
cadrul Rural Fest. Durata fiecăruia va fi de aproximativ o oră.
Atelierele sunt gratuite, iar locurile limitate.
RuralFest se întâmplă duminică, 20 septembrie 2015, în intervalul 9:00 – 20:00, pe porțiunea dintre piața Victoriei şi str. Arh. Ion Mincu din șoseaua Kiseleff. Evenimentul este organizat de Reprezentanța Comisiei Europene în România în parteneriat cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale şi cu Primăria Municipiului București.
Urmărește hashtag-ul #RuralFest2015 pentru a fi la curent cu noutățile care se anunță pentru evenimentul din acest an.
Atelierele sunt gratuite, iar locurile limitate.
RuralFest se întâmplă duminică, 20 septembrie 2015, în intervalul 9:00 – 20:00, pe porțiunea dintre piața Victoriei şi str. Arh. Ion Mincu din șoseaua Kiseleff. Evenimentul este organizat de Reprezentanța Comisiei Europene în România în parteneriat cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale şi cu Primăria Municipiului București.
Urmărește hashtag-ul #RuralFest2015 pentru a fi la curent cu noutățile care se anunță pentru evenimentul din acest an.
Dovlecii sunt refugiatii lumii...ce cauta ei printre noi? Sa fie de un singur fel! Iata cum....
(c) Tiberiu Cazacioc, Terra Madre Torino |
Sau la bostani. O imagine intr-adevar spune multe. De la 2 feluri de dovleci asa cum vedem pe ici, pe colo, ceea ce eu numesc genocid vegetal, iata in toata splendoarea lor, multele feluri de dovleci. Si o reflectie fara sens poate pentru cei ce cred ca piata este argumentul suprem: de ce sa nu avem diversitate in piata asa cum avem la autoturisme, la productia de haine, la televiziuni, la radio? De ce sa consideram ca streamlining-ul hranei este normal, dar al raselor umane nu?
joi, 17 septembrie 2015
Merkel, foda, fodder, food si Google: despre hrana? Protesteaza aici...
Doamna Merkel, dati-ne hrana inapoi! Ce interesant este sa folosesti tool-urile astea de care poti dispune pe mana celor de la Google. Da, se plateste un pret, dar daca nu iti ia banii de intretinere, Google merita. V-ati intrebat ce si de unde vine cuvantul food ? Iata ca se poate daca faceti ASA.
miercuri, 16 septembrie 2015
O viata avem si pe aceea Stelian Tanase vrea sa ne-o ia....
Este vorba de "Viata Satului". Raportul de activitate al TVR a fost respins de Comisiile de cultura. Se asteapta sesiunea in plen. Dar soarta d-lui Tanase este pecetluita. Nu isi vad da demisia ci va sta cuminte sa fie demis. Asta ne va scapa de ideea domniei sale, recente, ca "Viata satului" sa isi diminueze cota de emisie. Emisiunea are audienta si un corp special de spectatori. Daca este ceva de facut, poate de upgradat formatul din punct de vedere publicistic, dar in nici un caz diminuat.
marți, 15 septembrie 2015
Formular înscriere atelier Slow Food Trăistuța cu Făină - Rural Fest
Va asteptam la momentul Slow Food in Romania la Rurala Fest. Evenimentele noastre organizate de doua convivium-uri Slow Food in tara, despre care puteti afla aici ATELIERE TURTE SLOW FOOD sunt ateliere pentru framantat paine. Pentru copii. Inscrieri aici FORMULAR. Multumim celor care, precum Iulian Dutu sau Tartelier, au dus mesajul mai departe.
joi, 10 septembrie 2015
Alune de Ordu si succesul garantat
Pismanyie |
Am revenit de la Ordu, din Turcia, cu un cadou de extractie locala. Alune de Ordu, pentru ca acolo, cred ca sunt cultivate mii de hectare cu aluni. Fiind Ordu centrul global al productie de alune si apoi de produse derivate, precum crema de alune. Au avut un succes fulminant. Vedeti tava la sosire si apoi tava la plecare. De la birou.
Customizarea URSUS sau despre nișarea berii industriale
In jurul nostru, campul de batalie pentru furnizorii de hrana, ne ofera subiecte zi de zi si in proportie de masa. Campania Ursus din aceast vara ne indica o schimbare de directie. De la o bere de consum in grupuri, in masa, la o bere care cauta, ca si in cazul Mega Image, customizarea. Tricourile cadou sunt de fapt segmentari al publicului, ale consumatorilor. Berea industriala, cauta, paradoxal, sa restranga grupul, sa il faca mai distinct, sa il sectioneze/segmenteze. Asta ar trebui sa fie apanajul celor care fac bere artizanala, nu al berii industriale. Asadar se inaspreste competitia pe domeniu. In dauna cui? In folosul cui?
Despre prosecco: mai vizibil la rafturi, dar calitatea?
Prosecco este un vin spuman italian care este produs numai intr-o anumita regiune. Daca sapati prin Google, Bing, dati de informatii despre acest produs de calitate. Se pare ca apetenta romanilor pentru prosecco a crescut in ultimii ani. Iata ce am gasit la rafturi. Atentie, un produs bun este DOC - denumire de origine controlata.
Free beer, how Romania feeds the planet at Expo Milano 2015 @RomaniaExpo2015 @MAERomania
Sad and bad management of the content of the Romania pavilion at Expo Milano...Participarea Romaniei la Expo Milano este gestionata de MAE. Expo Milano are ca deviza "Feeding the planet, energy for life" pe parcursul celor circa 6 luni de eveniment. Lipsa de competente si de consultare cu societate civila in domeniul de referinta propus de organizatori, fac ca la pavilionul Romaniei sa se petreaca chestiuni culturale poate importante (coruri, dansuri, step, vizite patriotice), dar fara nicio legatura cu hrana. Se mananca sarmale si de bea Ursus gratis, dar nu am vazut prezentate dezbateri despre hrana, despre solutiile propuse de Romania in ce priveste hrana, de viziunea Romaniei despre hrana, despre preocuparea Romaniei pentru productia de hrana intr-un mod durabil. Si absolut nimic despre hrana si lantul alimentar care ne leaga de tarani, fermieri. Este un pavilion turistic bifat de MAE.
Lista de evenimente si intamplari la Pavilionul Romaniei nu are nicio legatura cu subiectul, este despre orice altceva decat despre hrana si energia pe care aceasta o transfera planetei. Ce face MAE? Bere gratis, bere gratis. Si nu artizanala, ci bere industriala.
Pacat nu pentru ca nu ne baga nimeni in seama, ci pentru faptul ca in timp ce la Bucuresti se petrece RuralFest, al doilea an, in 20 septembrie (dedicat vietii la tara si hranei) cei de la MAE nu reusesc sa transmita si afara despre Romania si hrana, ceea ce se
Un colocviu despre "Bucuresti-Capitala europeana" cu bune si cu rele
Mai mult bune, multumim Alex Filip. Eu m-am bagat "in seama" si am propus in lista de doleante, identitate gastronomica pentru Bucuresti.
marți, 8 septembrie 2015
S-a inecat puiul din avicolele europene si Comisia Europeana cantareste fenomenul
+Rares Habeanu Comisia Europeana a scos la licitatie o cercetare despre procesul tehnologic de prelucrare a carnii, in abatoarele avicole si despre.....inocenta 'absorbire' (probabil fenomen natural!) a apei in pui. Bravo, monser, Comisia Europeana studiaza, nu flambeaza....iar industria carnii la un moment dat va incerca sa ascunda apa in panza freatica....Tarii, cat mai multa carne de pui +Nicu Simion +Maria STOIAN fara apa injectata.....
Inca doua ponturi antisistem: cumparati cu buget si frigider bun
Puteti face economie, puteti sa va hraniti cu masura, iata cum. Nu an raspuns la gandul +Bunatati Din Natura si de ce ne-am stradui? Pentru ca industria de consum alimentara ne-a conditionat sa cumparam mai mult decat trebuie. +Violeta Bîrzescu +Peter Hurley
Surogatul de bors: "Borșul la plic este un produs lipsit de nutrienți valoroși"
Altii, daca ii sustinem, pot aloca niste resurse sa studieze critic si sa demitizeze, poate mai timid, tot brandingul care sustine borsurile magice care de fapt sunt imitatii de gust. Ba chiar si nocive. De aceea, nu fiti asasinii familiilor voastre folosind ceva ce nu exista si anume "bors la plic". Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania a intrat din nou printre rafturile cu plicuri.
luni, 7 septembrie 2015
This is not a joke, it is a monster fish....
The ARK - home of the monster |
Well, because we are dedicated to food, fish means food. A recent project of the Association "Ivan Patzaichin-Mila 23" generated a mock-up sturgeon...as for the launch of the restaurant "Ivan Pescar". These are the images of the painted more than nature monster, back in Bucharest from Danube Delta. NB: These are surprise photos taken on our own risk! +Patrick de Hillerin +Nicu Simion
Se angajeaza la pizzeria din Calea Mosilor....stiati?
Se fac angajari la pizzeria din Calea Mosilor, despre care am scris saptamana trecuta. Sa nu va fie teama. Este o pizzerie.
Cate lamai se pun intr-o limonada si ce este aceea limonada?
De ce este nevoie de alaturarea la cuvantul care indica alimentul, in acest caz "limonada", a atributului "naturala"? Cand spunem limonada ne gandim la limonada din apa (naturala), lamai (naturale) si zahar (nu este natural, dar este extras din natura). Oricarui alt aliment nu i se poate spune limonada, chiara daca are niste urme de ceva ce aduce la gust cu sucrul acru de lamaie. Bun, dupa ce am lamurit faptul ca o limonada nu poate fi decat naturala, ramane de vazut cat de naturala este aceasta, careia i-am surprins reclama, la un chiosc de pe langa liceul Gh. Sincai. Daca vezi cand este stoarsa lamaia in fata ta, este ceva, un progres mare pentru Romania.
Stiti care este proba simpla pentru un astfel de produs? Oriunde asi merge sa intrebi din cate lamai este facuta. Va asigur ca multi "vanzatori" vor ramane bouche bee, adica cu gura cascata. Spre surprinderea mea am intrebat la un local destul de vizibil (si in expasiune) si le-a trebuit 10 minute ca sa imi spuna ca au pus in pahar 45 de ml. 45 de ml de ce, nu mi-au spus. Pur si simplu i-am naucit.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)