Noile reguli ale etichetarii in alimentatie. Azi partea I

Verificati si dvs. daca aceste reguli sunt respectate de producatori si comercianti. Regulile sunt facute pentru a usura citirea etichetei (raport corect de marime intre partile de informatie), trebuie sa spuna clar care sunt substantele alergene, sa spuna care este tipul de ulei folosit in produse. 

300% ca in magazinele din Romania produsele alimentare au etichete care nu se conformeaza cerintelor.

Taranul sarac

Teaserul este haios si aparent profesionist. Povestea din acest film este interesanta. Personajul este important, este iconic. Ajunge la Bucuresti, una-doua. Eu l-am intalnit de 2 ori, omul are capacitatea incredibila de a fi aproape ubicuu. Are resurse sa fie prezent acolo unde este nevoie pentru advocacy si elaborare de politici publice. Este hatru, are umor si coerenta in ceea ce argumenteaza. Filmul, o sa vedeti teaserul generic, il arata asa cum este, intr-o gospodarie incredibila de involuata. Cum a ajuns el la intalnirea cu comisarul european Phil Hogan? Habar nu am, vedeti imaginile aici. Dar dupa ce si-a spus pasul, cu obida si mandrie, despre soarta taranului sarac roman, i-a oferit irlandezului o tava cu placinta.

De ce maninc pate de ficat preparat in casa.......

Să învățăm să înțelegem eticheta!

APC România a analizat 70 de tipuri de pate vegetal

Știai că poți deveni depresiv de la un simplu pate vegetal?

Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România -APC România, organizaţie neguvernamentală apolitică şi nonprofit, a realizat un studiu asupra 70 de tipuri de pate vegetal. Analiza a fost realizată sub coordonarea domnului Dr. Bio-Chimist Ing. Mihai Rissdorfer pe baza informațiilor existente pe etichetă. Produsele au fost achiziționate în perioada 21 – 24 martie 2015 din mai multe hypermarketuri (Carrefour, Cora, Auchan, Kaufland, Penny, Mega Image, Billa, Profi și Lidl) și sunt fabricate de Hame Romania SRL, Inedit – Dr. Oetker RO SRL, Glina SA, Prefera Foods SA, Orkla Foods Romania SA – Producție Ardealul SRL, Regal Corp SRL, Vascar SA, Scandia Food SRL, dar și sub brand de retailer: Romania Hypermarche SA, Carrefour Romania SA, Mega Image SRL, Winny, Auchan Romania SA, Rewe Romania SRL, Kaufland Romania SCS, Billa Romania SRL și Profi Rom Food SRL.

Noi reguli de etichetare a produselor din carne

De ce ti-e frica nu scapi. UE din care face parte si Romania, impune noi reguli privind indicarea originii carnii. Indicarea originii carnii este unul din cosmarurile celor care vand si prelucreaza carne fraudulos. Este o problema pentru cei care nu vor sa se stie de unde aduc carnea. 

Iar in ce priveste localizarea, este in avantajul micilor producatori sa foloseasca etichetarea, DACA ei prelucreaza carne din rase locale si crescute local.

La 1 aprilie 2015 au intrat în vigoare noi reguli de etichetare a produselor din carne, prezente pe piața din România și din celelalte state membre. Noile etichete conțin informații despre țara sau țările în care animalul s-a născut, a fost crescut, sacrificat și procesat. În cazul unei singure țări, etichetele vor menționa doar "țara de origine".

Sa nu se plinga laptarii

See you in Istanbul? Call for papers on conservation by Slow Food @SlowFood_FSD @SlowFoodHQ

Ce credeti despre conservare? Pamantul ca ecosistem, apa ca un agent al vietii, viata marina ca un regat al apelor, trecutul si viitorul asa cum le vedem azi? Acestea au instrumentele si formele lor de exprimare: gastronomie, biodiversitate, acvacultura, etc. Mai multe despre binomuri in apelul pentru eseuri din articol, mai jos. Este o competitie care va poate reuni la Istanbul cu alti pasionati de stiintele vietii.

Anul 2015 este inca un an in care Slow Food Istanbul - Slow Food Fikir Sahibi Damaklar organizeaza Slow Fish Stanbul. Am participat acum 2 ani la intalnire si a fost insufletitoare. O intalnire cu gasca si cu discutii despre pescuitul durabil.  

Pateul vegetal cu aditivi, mai ieftin decat cel cu carne....

Studiu de piață APC Romania....Pateul vegetal cu aditivi, mai ieftin decat cel cu carne....Sa nu credeti cumva ca a dat credinta si blagoslovenia peste retailul modern sau peste producatorii de paste alimentare. Nu, nicicum. 

Din ceea ce a descoperit APC Romania, inteleg ca un "pateu vegetal" este o cale si mai facila de a plasa aditivi intr-o pasta care nu are de-a face cu carnea. Daca antreprenorii aceia ar fi facut pateu cu urme de carne ar fi fost mai scump. Banuiesc ca marja de profit este mai mare la pateul vegetal. Daca se poate specula teama si fobia de crestere in greutate sau nevoia de a posti, de ce sa nu faca si ei un ban?

APC Romania: Topul aditivilor alimentari din pateul vegetal

Food Music from SoundCloud....@SoundCloud

Do you use SoundCloud? Food Music for you!!! Play......:)

Breathless Norheimsund, Norvegia 2014 @heidenstrom

By me, and with Doru, Ivan and Paul. Last year, in search of our dreams to build a boat tradition revival in Tulcea, Romania. The island faraway in the picture was in part owned by the Norwegian guy who was our host. And they grow there cattle. Which are left alone some months, to grew up, and then taken back. Owner of an island? Yes, you also can! Norwegian way.....

(c) Tiberiu Cazacioc

Fotoreportaj cu saorma de gat la Dristor Kebab

Lotca turistica V 1.0 - Asociatia "Ivan Patzaichin-Mila 23"

M60 in multe imagini, un local altfel

NOTA: Toate fotografiile sunt ale mele. Nu este un promo, pentru ca mi-am platit prajitura.

M60 este un local trendy in acest moment, o cafenea non-smoking pentru tineri cu carte. Despre care au scris mai multi in ultimele luni. Dati Google pentru o localizare, da este in Bucuresti.

Doua lucruri (doi sunt si investitorii) mi-au atras atentia in acest proiect gastronomic: preferinta lui David pentru sezonalitate si produs local si dorinta lui Razvan de a reuni in oferta M60 a artizanilor producatori de bere, dulciuri, brutarie, de calitate. Dar locali. Un lant al valorii pentru ca asa functioneaza solidaritatea si calitatea in consum...........

Publicitate negativă pentru MADR din partea "Observatorului gastronomic"

Este un fel de a trata problema. Vă anunț că MADR organizează târg de Florii, în perioada 3-5 aprilie a.c. dar am dubii serioase că este ceva ok. De când am văzut opincile din plastic propuse de MADR la un târg, m-am lămurit. Iar produsele alimentare sunt toate aceleași, din orice regiune ar fi. De oriunde ar veni producătorii. Pare că România a fost întotdeauna o piață unică, chiar fără căi ferate, drumuri și risipită în provincii, regate și principate. BTW,  care sunt bunicile românce care preparau la greu ciocolată de casă în anii comunismului, erau un fenomen de masă? De când sunt românii producători heavy de ciocoloată de casă?

MADR încearcă din nou cu acest târg de Florii să descopere produs tradițional, local, și să îl ofere în curtea ministerului. Am spus uneori, MADR poate că este bun să se ocupe de industria alimentară, poate să se ocupe de mica industrie alimentară, dar nu de gastronomie. Fiecare dintre noi ne pricepem la ceva, dânșii se pricep la ceva dar nu se pricep la gastronomie. Le-am sugerat să se combine cu Ministerul Culturii, cu Muzeul Național al Țăranului Român, care să valideze selecția de produse alimentare din punct de vedere al patrimoniului imaterial. Dumnealor, pe bani publici, se chinuie sa se erijeze în gastronomi.

CSR la Lidl

Ca sa vedeti ca se poate. Probabil pe cei de la LIDL i-a ajuns ceva. Pe de o parte este bine, in 12 si 14 dau liber personalului. Ca sa dam crezare sincera acestei initiative, sa stiti ce se intampla si prin America de Thanksgiving Day. Nu prea des, dar se intampla. Daca tot faci profit de ce sa nu lasi salariatii acasa? Da, vor spune unii, libertarieni. Dar faceau si ei un ban la dublu. Desigur, spun altii, dar este normal sa dai la schimb viata de familie pe niste bani? Ce ziceti?

DNA: Fermierii neolitici aveau succes la femei

Diviziunea muncii facea minuni acum peste 8000 de ani. Ne spune un articol din SLATE, semnat de Amanda Marcotte (adica she is a Brooklyn-based writer and DoubleX contributor. She also writes regularly for the Daily Beast, AlterNet, and USA Today).

Cercetarile arata ca barbatii care erau agricultori de succes aveau mai multe sanse de se cupla cu femeile din haita lor. Stiutorii de know-how agricol aveau lipici la doamne pentru ca dadeau de mancare. How low....Dar asta a transmis gena de fermieri mai departe...Niste tarani....

Camilla de Maffei despre Delta Dunarii

AICI Camilla de Maffei despre Delta Dunarii. Un proiect asociat Viaggiare i Balcani. Despre geografia gusturilor.

Filme scurte despre importanta hranei, la Expo Milano 2015 Short Movie Food

Disegniamo un futuro migliore (Italy, Cibo & Vita/Food & Life category)

Faut pas gâcher (France, Cibo & Sostenibilità/ Food & Sustainability category)

Milk: Lifestyle (Italy, Food & People category)

Scent of a Lemon (Italy, Cibo & Vita/Food & Life category)

Mind The Gap (Canada, Cibo & Persone/ Food & People category)

L'acronimo V.I.T.A. ed il suo significato (Italy, Cibo & Vita/Food & Life category)

My Promise (Philippines, Cibo & Vita/Food & Life category)

Il cibo... a scuola (Italy, Cibo & Vita/Food & Life category)

Maccheroni (USA, Cibo & Cultura/Food & Culture category)

Cucinato per voi (Italy, Cibo & Persone/Food & People category)

Brunelleschi: Che bel minestrone! (Italy, Cibo & Cultura/Food &Culture category)

Back to the Food (Italy, Cibo & Cultura/Food & Culture category)

We Own the Planet (Italy, Cibo & Sostenibilità/Food & Sustainability category)

Riso e sorriso (Italy, Cibo & Produzione/Food & Production category)

Col cibo non si scherza (Italy, Cibo & Vita/Food & Life category)

Institutul Cultural Google and Slow Food, about Ark of Taste @SlowFoodHQ

Institutul Cultural Google and Slow Food, about Ark of Taste

LINK: https://www.google.com/culturalinstitute/exhibit/the-ark-of-taste/AQWXaKBJ?hl=en

Frauda poate fi si la 1,5 lei valoare

Bine au facut cei de la Antifrauda. O cofetărie a fost închisă de ANAF, după inspectorii au descoperit un plus de 1,5 lei în casă. Daca asta este mostenirea Guvernului Ponta, este interesant. 

Prima cearta pe relatia B2C am avut-o in 1990 cu o vanzatoare de la un aprozar, doamna nu avea marunt si ma trimitea pe mine sa schimb bani. Eu am incercat sa ii explic ca sunt client si nu mai este ca inainte de 1989, ea este obligata sa aiba marunt si sa umble dupa cash, nu clientul. 

Enjoy Slow Food Radio @SlowFoodHQ

Din cand in cand ascultati online Slow Food Radio. AICI