joi, 2 octombrie 2014

Raport privind investigatia sectoriala pe piata berii

Ce spune ultimul raport despre industria berii? Că tot se plângea cineva de la Can Pack că se miră de scăderea consumului. Sau tot de curând, era publicat un cover story de către Ziarul Financiar, despre faptul că românii nu beau suficient de mult. Multe lucruri despre cinismul industriei berii. Industriale. Deci, raportul.


  • Marea industrie a berii a distrus mica industrie locală a berii. "Dacă în perioada anilor 2002-2003 în România existau cca.50-60 mici producători de bere, numărul acestora s-a redus în prezent la doar câteva fabrici, cu o cotă de piață cumulată de <5%."
  • Este normal să stagneze consumul pentru că deja ni se "bagă pe gât" prea multă bere industrială, românii fiind băutori de vin. "Saturaţia cererii, în condiţiile în care, cu tradiţie în viticultură, România are deja unul dintre cele mai mari consumuri de bere /cap locuitor in Europa"
  • Românii beau multă bere de slabă calitate. Sunt curios să aflu structura consumului pe calităţi de bere, în Occident, pentru că la noi s-a pompat publicitate pentru formate populare, bere ieftină, astfel că berea de calitate este în minoritate. Ca și la alimentele procesate din carne, unde domină produsele proaspete, de fapt carne prelucrată mecanic la greu, cu de toate. "Din punct de vedere al poziţionării marcilor, din totalul volumului de bere comercializat în România în anul 2011, cca.46% reprezintă bere din segmentul mediu, cca.33% bere din segmentul economic, cca.19% bere din segmentul premium si doar 2% din segmentul superpremium."

Terra Fertil si emigratia interna

Uneori uiți de unde ai plecat și unde te îndrepți. În căutarea de chestii speciale din jurul nostru legate de hrană, branding de mărci locale, te mai conectezi și din greșeală la context. Eram pe bacul de duminică dimineața, dinspre Brăila spre Măcin. Pusesem mașina deoparte. Și văd o furgonetă cu o deviză mistică pe ea. O fotografiez pentru blog. Are legătura cu hrana? Probabil. Când mă dau mai spre spatele mașinii, ce văd? Terra Fertil. Este un produs realizat de mica întreprindere de la Smârdan a familiei Cazacioc. Este o poveste lungă, pe scurt este asta: o ramură a familiei noastre, adică un frate al bunicului, a plecat din satul natal, Balabancea și s-a mutat la Ghecet (vis-a-vis de Brăila). Iar unul din fii lui, Cazacioc Niculae, a făcut tot felul de afaceri istețe, a fost chiar și primar un mandat. Afaceri care au fost moștenite de fii lui. Una este despre prelucrarea de deșeuri animale și producerea de îngrășăminte organice. Terra Fertil. Așadar fiind pe bac, plecând de la Ghecet, m-am repezit să fotografiez exact ceva ce era familial. Se mai întâmplă. Cum vi se pare sloganul?



miercuri, 1 octombrie 2014

România, țară bogată cu porumbe și măceșe

Ați mâncat vreodată porumbe? Cu un pic de atenție, dacă ieșiți din oraș (cine nu este deja aranjat la țară), vedeți acolo unde trebuie fructele toamnei. Superfructe? Porumbe și măceșe. Porumbele sunt mov. Măceșele sunt roșii. Eu le-am găsit la Topolog, lângă cimitirul vechi al satului. Am dat o raită sâmbătă pe acolo. Topolog, satul din Dobrogea, a fost sat turcesc la început. Apoi, după 1878, satul a fost crescut și mărit de mocanii transilvăneni, veniți din Țara Oltului, de la Făgăraș, de la Bran și Șimon. Fructele sunt și pe drumul de la Horia spre Balabancea, DN 222 A, spre Luncavița. Zeci de tufe de porumbe. Nimeni nu le culege. Nimeni nu le consumă. Nimeni nu le adoră. România, o țară bogată cu oameni săraci. Sau unii doar leneși?


Este rău la țară, dar se ridică case. Multe

sursa Ziarul Financiar
Când văd scris "rural", văd firul roşu. Sau, dacă vreţi altfel spus, așa se vede trendul, direcţia. Mediul rural este un mediu potențial dar nu din punct de vedere al agriculturii. Ci pentru că dezvoltarea mediului rural este domeniul care poate oferi oportunități. Afaceri, mediu curat, liniște, de-presurizare. Nu ezitați, încercați la țară!


sâmbătă, 27 septembrie 2014

România eco și consecvența Cameliei Șucu

(c) Sursa Ziarul Financiar
Foto Şucu Legume bio? Tomate cu valoare adăugată? Capitaliștii români? Camelia Șucu a cumpărat cu ceva ani în urmă Piața de Gros a Bucureștilor (PGB). Finanțat de BERD, proiectul PGB avea ca scop să adune producția de legume din jurul orașului...și tot așa, restul vă imaginați. Numai că în România lanțul alimentar în cazul legumelor și fructelor, nu este ca în Occident. Și chiar dacă ar fi să fie, ca să organizeze primăriile tot sistemul pe baza PGB, ar fi fost al naibii de interesant dar ar fi și fracturat evaziunea cu legume și fructe. Dar sistemul organizat a cedat în fața celui mafiot. Așa ca PGB a ajuns tot o piață urbană dar cu infrastructură. 

Aici a intervenit Camelia Șucu [deși încă nu a obținut rezultate] ca să atingă scopul iniţial al proiectului PGB. De ce ar fi interesant asta? 

1) Că ar regulariza influxul de legume și fructe ilegal, l-ar sugruma și ar aduce pe piață legume și fructe românești. 
2) Ar crea un buffer care ar face veriga cu comerțul modern. Adică retailul.

Dar semnalarea mea este legată de o preocupare mai veche a d-nei Șucu, legumele bio. Pentru că trebuie să știți, valoarea tomatelor este mult mai mare dacă cultivi legume bio, și le exporți în Vest. Noi, românii, am rămas în urmă, exportăm în vest roșii care se întorc apoi pasate drept bulion. Roșiile bio au valoare adăugată

Celălalt filon de legume cu valoare adăugată este cel al legumelor, mai ales al roșiilor din semințe tradiționale. La tema asta mai revin.




vineri, 26 septembrie 2014

Slow Food Iași, Adelicii, CUIB

Mulțumesc Adela Trofin...Slow Food Iași a trimis la Rural Fest 2014 două pâinici și gem Hilița...de caise și dulceață de căpșuni...Pâinea a fost genială, chiar și după câteva zile....Mulțumesc Adela! Despre ea și CUIB.

(c) Tiberiu Cazacioc
(c) Tiberiu Cazacioc

5 motive să te hrănești de la be nat.

Am obținut cardul de fidelitate be nat. Probabil vă spuneți că este un alt banal card de fidelitate, din nenumăratele scheme de fidelizare de pe piață. [Cel mai supărător, apropo, este că nu avem atâtea buzunare câte carduri sunt în piață. Annoying este și faptul că la farmacie ești întrebat - shit! "Aveți cardul nostru?" Eei bine, l-am uitat şi de data asta.] Să revenim.

Cardul be nat. a fost obținut greu dar cu plăcere. Am vizitat frecvent localul din bdul Titulescupentru masa de prânz. De şase ori. Am obţinut un premiu în produs [a semănat cu o cursă cu premii]. Apoi am aplicat imediat la cardul permament. Aici am avut aşteptări mai serioase, dar după câteva zile l-am primit.

De ce îmi place be natNici ei nu cred că ştiu şi că este important. Pentru mine, da. Urmează.

joi, 25 septembrie 2014

Lauda de sine nu miroase a bine? @RCERomania @DacianCiolos @SPE_Ro

Totuşi stima de sine cu aşa ceva se ţine. Am primit şi o diplomă de participare. Important să ştiţi, este să participi. La Rural Fest 2014, am reuşit să fim la faţa locului.






miercuri, 24 septembrie 2014

Trei tarani legendari: Istrate, Chise, Mehedin

Ion Istrate. Florin Chişe. Ben Mehedin. O fotografie înseamnă mai mult de 1000 de cuvinte. Cuvintele sunt la mine. Vi le transmit ca să înțelegeți ce este cu cele 3 personaje din culisele emisiunii Viața Satului din 14 septembrie 2014. Mai departe....

@eMag #Emag: "H" de la Horror

Sursa Ziarul Financiar
Încă un motiv să votăm pentru berea artizanală, pentru băutură de calitate și o socializare adevărată în jurul unei halbe cu bere. Orice acțiune prost gândită pentru a vinde berea industrială, poate da un impuls berii artizanale.

Ce curioasă acţiune, cea despre care vorbim, berăria H, dar aşa este cu antreprenorii. Într-o țară în care scade consumul de bere cu 20-25% în 2-3 ani, un antreprenor ia o hală din parcul Herăstrău și o transformă într-un Disneyland al berii. Viziune sau calcul greșit? Dar să le luăm pe rând.

Despre scăderea consumului de bere, am mai spus-o, fără context, fără socializare, fără pub-uri, s-a atins limita vânzării de bere la PET. Patronul de la CAN PACK o spune clar, consumul total de bere scade continuu și major. În interiorul lui crește consumul de bere la doze. Ce înțelegem ce nu înțelege domnul de la CAN PACK? Probabil românii au cam început să se plictisească de berea la PET. 

Sursa Ziarul Financiar
Dar nu o socializare gen Berăria H. Uitați-vă la simulările de la Berăria H, este precum în Planeta Maimuțelor, când personajele principale descoperă metroul din New York, într-o peșteră. Sau așa cum în Arabia Saudită a fost creată o pârtie imensă și artificială de schiat. Un munte interior. Dar într-o țară cu climă temperată, ce imaginație trebuie să ai ca să creezi un Groote Markt, în interior, nu în afară. Este absolut ciudat și straniu, acest model. De ce nu a fost creat un adevărat oraș fals german, de ce antreprenorul de la emag a transformat un delir în execuție? Cum să creezi o berărie interioară, ce este aia? 

Sursa situl Beraria H

marți, 23 septembrie 2014

Florescu regnoscibiltuica de Cuca

Luați o țuică la drum? Nu știu dacă l-ați văzut pe dl. Florescu în dialog cu comisarul european Dacian Cioloș. Dar standul cu băuturi al d-lui Florescu, țuicile sale minunate de Cuca de Argeș, pot fi recunoscute de oricine. Brandul său este transmis de sticlele de formă specială. Priviți de aproape. 



They gave their today for our tommorow

Nu este despre hrană ci despre atitudine, demnitate și respect. Trăim, unii dintre noi, o viață intensă. Este fascinantă goana fiecăruia dintre noi, după mai mult timp, mai multe lucruri de făcut, mai repede, tot mai repede. "They gave their today for our tommorow." În goana asta diurnă şi nocturnă, o parte a semenilor noștri parcurg mediul în care trăiesc fără să știe ce se întâmplă cu adevărat în jurul lor. Până aici, nimic nou, nu? Am descoperit, la pas, pe lângă parcul de la șos. Kiseleff, în șos. Aviatorilor, un monument dedicat armatei americane. Întotdeauna mi-a plăcut cum își exprimă americanii, la nivel de discurs oficial, ideile. Citiți elogiul plin de respect, dar simplu. Epitaful demn și lipsit de emfază. Puternic. "They gave their today for our tommorow."


Absurd, toti taranii maninca la fel

Am aici o imagine pe care, privind-o, mi-a cauzat o revelaţie. Dacă priviţi cu atenţie imaginea veţi înţelege că de fapt, în toată România, oriunde te-ai afla la un târg sau magazin de specialitate, produsul tradiţional este peste tot în aceeași sortimentație. Mușchi, fleică, jambon, kaiser, jumeri, coastă, pastramă. Cu alte cuvinte, dacă acestea sunt tradiționale, înseamnă că toți tăranii din România mâncau acum 50-60 de ani la fel, peste tot în România. Ceea ce este imposibil, pentru că este o lege a firii ca diversitatea locală dată de sezonalitate specifică, rase de animale relative diferite, ingrediente locale cu mici nuanțe. Nu se poate să găsești produs tradițional, în aceeași sortimentație, în orice casă de țăran din România. Este absurd și imposibil.

luni, 22 septembrie 2014

Organic este de la Dumnezeu!

"Din dragoste pentru Creator!" Aceasta este ceea ce îi motivează pe agricultorii ecologici. Marketing-ul are de învățat de la BIO România. Abordarea ecologică a agriculturii are conotații religioase. Agricultura ecologică este o agricultură cu respect față de ce a lăsat Dumnezeu, omului. Azi un exemplu de marketing de gen, la un supermarket. Poate fi o poziţionare ce apelează la una din sensibilităţile consumatorilor, pe care nu le poate activa consumerismul de supermarket?


Reintoarcerea la viata la tara

Sursa Ziarul Financiar
Vă propun o reflecție plecând de la o propunere a d-lui Dragoș Damian. El crede că unul din atuurile României este mediul rural. Ideea potenţialului pe care îl oferă mediul rural din România nu este nouă. Ea apare din când în când, ba din articole despre mici succese în agricultură, ba din articole despre ce oportunitate o reprezintă creşterea preţului pâmîntului. Am urmărit acest fir. Dar unul din potenţiale, neexplorate, este acela pe care îl pot oferi consumatorii din mediul rural.

Harley Davidson din lemn sau IJ?


Fac demonstrația că nu mai avem tradiție ci tradiție și inovație. Nu știu ce aveți de gând la acest început de săptămână. Dacă vreți, puteți profita prin a cumpăra ceva. Iată contextul. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale încearcă de ceva timp să organizeze niște evenimente tematice. Inventează sărbători oricând. Cea mai recentă pe care am vizitat-o a fost dedicată Muscelului și Argeșului. Este o sărbătoare laică, inventată de funcționarii ministerului. Nu are legătură nici cu cele religioase, nici cu cele păgâne, ritualice. Este sărbătoare oficială. Dar cum ați putea profita? Cumpărând o imensă și în mărime naturală motocicletă. Roll on. Roll over. 


sâmbătă, 20 septembrie 2014

RuralFest 2014, emisiunea Viata Satului

Daca vreti sa prindeti un pic din dezbaterea de la RuralFest 2014, despre produse traditionale. Au participat Oancea, Istrate, Palistan, Florescu, Mehedin, Ciolos si Cazacioc. Plus prof. Stanciu de la APC Romania.

Emisiunea Viata Satului partea I LINK

Emisiunea Viata Satului partea a II-a LINK



miercuri, 17 septembrie 2014

Cultul personalitatilor la #RuralFest @RECRomania @DacianCiolos @SPE_RO


Cum a fost la Rural Fest 2014? Foarte multă lume interesată, multe evenimente, multe organizații ale societății civile. Mai mult dezvoltare rurală decât agricultură. Dacian Cioloș. Unele persoane au profitat de slăbiciunea și de celebritatea mea pentru a se fotografia cu mine la cortul Slow Food în România. Cinste lor! Mulțumim Comisiei Europene, organizatorilor și celor ce au făcut parte, fără să știe, din acest plan minunat.

How it was at Rural Fest 2014? Huge masses of visitors, interested public, many events, full of civil society organisations. More rural development than agriculture. Dacian Cioloș. Some people extracted profit from my weakness and celebrity, to take some shots with me at the tent Slow Food in Romania. Glory to them! thank you to the European Commission, to organizers and to those who were parte, unknowingly, of this wonderful plan.



Dragos Jaliu (Structural Consulting Grup, fonduri-structurale.ro)

Alexandra Toderita (CRPE) si Ioana Ivanov (GEA Consulting) - multumesc Alexandra pentru facilitare la cortul Slow Food in Romania!

Dl. Csibi Magor de la WWF Romania-Danube Carpathians Programme
D-na Roxana Mazilu de la Fundatia Centrul National de Dezvoltare Durabila
Dl. Marius Tudosiei de la Bacania Veche (scuze Marius daca am fost prea arogant)
Fam. Marcela Istrate si Ion Istrate (Fundata, Vladeni, jud. Brasov)
Dl. Cristian (aka Sasul) Gherghiceanu de la Fundatia ADEPT
Programul ESSEDRA si Laura de la Fundatia ADEPT

La standul ambasadei Olandei
Oameni, nu manifestatie, la sarmalele maramuresene
Doua doamne care s-au intalnit la cortul Slow Food in Romania, sa discute despre gastronomia romaneasca si cea italiana.