vineri, 7 noiembrie 2014

Plante comestibile ce cresc singure, pentru voi

Ceapă, lemon grass, ceapă de primăvară, ce nu găsiţi la ţară. Găsită pe net de CC, nu este creaţia mea. Dar ne serveşte, nu?


Patriotismul alimentar la francezi

Prevăzând protestele din 5 noiembrie, ministerul agriculturii a lansat încă de marți, conceperea unui nou cadru legal care va favoriza achizițiile de produse alimentare de la producătorii francezi. Da, ministerul francez nu cel român. De ce nu face asta guvernul Ponta? Asta am putea copia de la francezi?


Reuters / Philippe Wojazer

Despre prazul cu chitanță sau nebunia birocrației prost alcătuite

Piețele noastre urbane sunt de fapt magazine de legume și fructe, acolo nu sunt țărani, 80% sunt vânzători. De aceea trebuie să li se aplice regimul de business comercial. Iar piețele țărănești trebuie reinventate. Cu țărani adevărați. O idee bună, prost aplicată...

Hai să ne amuzăm cu viziunea obtuză a unora din funcționarii din MADR. Minister care a inventat, în stil etatist, oarecum pe tăcute, procedura praz cu chitanță. În cursul consultării publice, anul trecut, m-am străduit și am transmis din partea Asociației Grupul de Inițiativă Radu Anton Roman, obiecții și propuneri. Degeaba. Unul din criteriile prevăzute în proiectul de reglementarea, la vremea consultării publice, referitor la legumele și fructele fără acte, era ceva de genul până 20 de kg în portbagaj, daca ai fi avut peste, ți le confiscă Poliția. Întrebarea era: bine-bine, și dacă i le confiscă Poliția, unde se depozitează produsele? Etc. etc. etc....Multe alte aberaţii....O poveste despre cum va funcționa, mai jos >>>

Ce se ascunde in PNDR? Fermele mari si nepriceperea

Ooooo!!!....Victor Ponta are posibilitatea sa aplice dictonul acela despre România care nu aşteaptă sfaturi şi observaţii. Iată, Comisia Europeană spune răspicat ce ascunde PNDR (Programul Național de Dezvoltare Rurală), lasă pe dinafară 97% din exploataţiile mici. Sursă ADEVĂRUL: link

Acum 2 săptămâni, la INDAGRA, dl. Dan Constantin şi Daniel Botănoiu se felicitau că statul român sprijin agricultura familială.

În ciuda reacţiilor la vedere a societăţii civile, din ultimii 2 ani. MADR şi echipa de consultanţi ce îl includea şi pe Franz Fischler, au năşit un PNDR întârziat. El este orientat spre agricultura industrială, productivistă.

joi, 6 noiembrie 2014

Korean Buddhist Temple Food

Să fie mai clar, eram şi eu pe acolo. IOLA. Dar şi Slow Food Korea care anul viitor va fi o bună gazdă Asia Gusto 2015...







miercuri, 5 noiembrie 2014

Berea agricolă italiană

Berea agricolă conform legii italiene este acea bere al cărei lanț de producție este cel puțin 50% sub controlul producătorului: hameiul,  orzul, obtinerea maltului, producerea berii. Aici o imagine de la una din conferinţele Slow Food despre berea agricolă, greutăţile producerii ei şi îndărătnicia unor oameni de a face altceva decât bere industrială.

Berea agricolă italiană la Slow Food, Torino, 2014

Slow Food apără hrana cu dinții....

Apărați hrana cu dinții, deveniți membri Slow Food.....Hrana este un instrument politic, dreptul vostru de a alege hrana este modul în care ajutați sau nu economia locală, diversitatea, agricultura de familie....

Mesajul din 2014 al Slow Food la Salone del Gusto și Terra Madre....


Delegat la Salone del Gusto


Slow food de la Brusturoasa Palanca, adică păstrăv

Smoked trout, slow food style....Unicate în România, de la familia Paliştan din Brusturoasa Palanca, județul Bacău. O linie de produse din păstrăv: cârnați de păstrăv, zacuscă de păstrăv, păstrăv afumat. Membri ai Convivium Slow Food Brusturoasa Palanca. NOTA - Îi găsiți la piața de la ASAS. Pentru contacte, îmi scrieți?




marți, 4 noiembrie 2014

O aniversare transilvana

Miercuri 25 noiembrie 2014 Fundaţia ADEPT aniversează 10 ani de activitate. O fundaţie care a avut şi norocul şi succes în a realiza proiecte în sprijinul fermelor de familie din Târnava Mare. Să fiţi sănătoşi....şi la multe proiecte de succes.....



luni, 3 noiembrie 2014

Zăganu în sus, Zăganu în jos! Berea

Zaganu site
Toata piața este dominată de bere industrială, lăudată de unii și alții în campanii. Eu ridic paharul pentru pionieri și eroi, pentru diversitate și diferență, pentru berea artizanală. Când un brand nimerește bine piața, segmentul de consumatori, nu are nevoie de expunere media, ci de expunere și viralizare socială. Uneori este vorba de inspirație, intuiție.  Am auzit de Zăganu, berea Zăganu, la Rural Fest 2014, dar stând la cortul Slow Food, nu am putut marca și eu coada de care vorbea totată lumea. Zăganu la draft. Poate și pentru că erau singurii acolo. Dar pe merit, pentru că Zăganu este o bere artizanală. >>>>>

duminică, 2 noiembrie 2014

Espresso Otopeni versus espresso Fiumicino #Lavazza

How lucky would you be to own a coffee vending machine which is a golden egg hen? Yeap, the mistery of automatic vending machines. The mistery of markets. And the reality of greedy Romanians. An espresso in Romania, Aurel Vlaicu International Airport, is worth of 1.66 EURO. Same espresso, same brand, Lavazza, in Rome, Fiumicino, is worth 1 EURO. 


Aurel Vlaicu, Otopeni airport

Fiumicino airport, Rome

Master Chef, evil or good? #masterchef PRO TV

Google Search
Deviza unui program de televiziune culinar ar trebui să fie "Toată familia în bucătărie!"...De ce ar trebui mai degrabă să ne încântăm la "Sănătatea în bucate" sau la Paprika? Master Chef este un program de televiziune de tip reality show. Cel puţin aşa se poziţionează. A fost inventat acum 24 de ani, în 1990. Şi a ajuns să fie produs în România, în 2013, parcă. Critici contra programului ???  >>>>

De-andoaselea, cu cine votati?


vineri, 31 octombrie 2014

Poftiti de mancati flori de dovlecel, la Roma


DHL suporter Terra Madre si Salone del Gusto 2014 @DHLExpressItaly




Despre schimbare prin hrană la Salone del Gusto @SlowFoodHQ @jamieoliver @AliceWaters

Ascultând pe Carlo Petrini, Alice Waters si Jamie Oliver........





Slow Food Istanbul - Fikir Sahibi Damaklar @SlowFood_FSD


Cea mai frumoasă echipă Slow Food este cea din Istanbul, pusă în mișcare de Defne Koryurek, o femeie remarcabilă, energică și motivantă.


Ceapa, o provocare la Salone del Gusto

Ceapa nu pare a fi o provocare. Dar eu cred că este o provcare prin diversitate ei. În imagine aveți sortimente de ceapă din Italia, de la Salone del Gusto. O întrebare retorică sau filosofică? Găsiţi la piaţa de duminică această diversitate? Câte soiuri de ceapă puteți număra în imagine? Și nu ne sperie lipsa de diversitate din bucătărie? 

joi, 30 octombrie 2014

Decorațiuni de toamnă la Venasca


La Venasca, în Italia, cu ocazia prezenței la Salone del Gusto și Terra Madre a fost găzduită o parte din echipa Slow Food în România. Micul restaurant al familiei Gianaria a fost o oază enciclopedică despre gastronomia italiană.  Decorațiunile de pe mesele din local prezentau vegetația locală, cât și cel mai important pivot al ei, castanul. La Torino am gustat pâine cu făină de castane, miere de flori de tei și de castan. 

Gutui japoneze


Gutuiul japonez? Fructele despre care vă scriu, au apărut în cunoașterea mea, brusc și întâmplător. Aveam o ipoteză în minte, care se numea lămâiță. De demult, din copilărie știam despre un fruct numit lămâiță. Doar noțiunea, însă doar vag o imagine. Pe cine am întrebat, nu avea habar de așa ceva. Și nici nu am avut timp să răscolesc internetul să aflu mai multe. Până într-o zi, când, mergând la Cimitirul Cernica II am aflat pe un mormânt, un arbust cu niște fructe galbene, tari, la vreme de toamnă. Cu acelea am identificat vag ceea ce mă tot chinuia. Le-am luat și aducându-le la birou, două persoane, Cosmin și Ivan, mi-au confirmat și le-au identificat ca fiind gutui japoneze. Probabil lămâițele din mintea mea să fi fost gutuile japoneze. În fine.

Fructele sunt foarte tari, au multă vitamina C, de ți se face gura pungă, deci foarte bune. 

Soția mea a preparat o dulceață din cele câteva găsite de noi anul trecut. Le-am colectat din nou și vă invit să explorați existența acestui fruct. 

Enjoy!



vineri, 24 octombrie 2014

MADR: Retete consacrate românești sau ce?


Ce le spuneam domniilor lor? Că industria alimentară singură nu are singură cunoștințele necesare să aprecieze dacă un produs este sau nu realizat pe baza unei rețete consacrate românești. Că trebuie să asocieze demersului lor Ministerul Culturii, fiind o problemă de patrimoniu imaterial, plus organizații non-guvernamentale din domeniu. Ce ieșit? O crasă dovadă de incultură. 

Crenvurștii, corect ar fi cremvurști. Și faptul că sunt cu carne vită îi face rețetă consacrată românească, de când? De 10 ani încoace? Ce se înțelege prin consacrat, dincolo de terminologia propusă de ordin?

Este parizerul rețetă consacrată românească? După nume nu prea pare românesc, neam.

Pâinea secară este rețetă consacrată românească? Pe bune, numai noi în România facem așa ceva? 

Ar fi trebuit ca aceste produse să fie originale, o contribuție românească la patrimoniul culinar contemporan. Dar nu sunt rețete originale, cred că se vede de la distanță. 

Iar pe de altă parte această acțiune susținută cu bani publici, substituie acțiunea concertată a unor operatori economici din industrie. Cu alte cuvinte, în loc să își facă agentii economici asociații pe produs, cu marcă colectivă, pe baza legii mărcilor, statul o face pe banii noștri, ai contribuabililor, și crează reglementări artificiale, stupide.





Slow Foundation for Biodiversity: noua etichetă de produs

Slow Food propune prin noua etichetă, o formulare mai precisă a atributelor de produs local, produs tradițional. Informații despre localizare, despre originea materiilor prime, despre metoda de producție, despre familia care produce. Totul spre a arăta valoarea mult mai ridicată a produselor tradiționale. O conferință în cadrul Salone del Gusto-Terra Madre, la Torino.




joi, 23 octombrie 2014

Sa nu ratez la Salon del Gusto: Enoteca


La Salone del Gusto, Enoteca aduce un omagiu Anului Internaţional al Agriculturii de Familie, oferind un tur al Italiei viti-vinicole. Cursuri de degustare, Wine Bank, etc. Nu despre vinuri produse de industrie ci despre vinuri produse de micii producători.




Torino, sfarsit de octombrie


Terra Madre: Micii producători și reglementările europene

O temă despre care se vorbește în România, dar se face prea puțin. Oficialii ne inundă cu declarații despre importanța produselor locale, dar fac puțin și nepriceput. Singura lor viziune este industrializarea. La Torino, se discută despre asta. La Salone del Gusto. Despre conferinţă AICI.





Mamaliga: So what exactly is polenta?

Vorba aceea: so you think you know what is polenta? Un articol demistificator din Huffington Post, ca multe altele despre mămăligă, punctează clar faptul că despre mămăligă se ştie că este un preparat culinar italian. Vorbim de clișee, de percepții. Asta cu preparatul tipic italia, vine ca să ne aducem aminte că nişte cetăţeni ambetaţi, cu câteva luni în urmă, pretindeau că se ocupă să obţină de la UNESCO, recunoaşterea mămăligii românești drept element de patrimoniu imaterial, specific culturii din României. Haida de, avem în mintea colectivă niște cărăbuși de nu ni-i scoate nimeni de acolo, unul fiind că aici, pe aceste meleaguri s-au inventat tot felul de chestii, la prima mână. Poate că este vorba de fapt de incultură, trufie și aroganță, dar nu cum au francezii, spre exemplu, ci cum aceia ce nu au aproape nimic, și pretind că sunt buricul pământului. Istoria Romei începe cu 700 de ani înaintea nașterii lui Hristos. Ce era pe aici pe la noi acum 2800 de ani? Prefer onestitate și curajul de fi ceea ce suntem. Și poate peste secole vom fi mai mult. Dar durează. România ca națiune și românii ca popor au doar câteva decenii de existență. 


miercuri, 22 octombrie 2014

Un nou proiect marca Asociatia Ivan Patzaichin-Mila 23.....

Ce se va întâmpla în teren? La Caraorman se va amenaja un loc de observare a păsărilor, la Crişan se vor derula activităţi având ca subiect ecoturismul iar la Mila 23 se va petrece proiectul "Peşte ca la Mila 23"......Urmează în anii următori, 2014-2016....
--------------------------------------------------------------------------------

Stimată doamnă,
Stimate domn,

Asociația Ivan Patzaichin Mila 23 are plăcerea de a vă invita la conferința de presă a lansării proiectului „Crișan + Caraorman + Mila 23 – Ecoturism pentru viitor”, vineri, 24 octombrie 2014, ora 13, la Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti” (sala Victor Ion Popa).

Cu acest prilej, Asociația “Ivan Patzaichin – Mila 23” va prezenta obiectivele și activitățile unuia dintre cele mai îndrăznețe proiecte de dezvoltare durabilă și infrastructură pentru ecoturism realizate în beneficiul comunităților din Deltă. Prin instrumentele inovative cu care operează, proiectul “Crișan + Caraorman + Mila 23 - Ecoturism pentru viitor” urmărește promovarea și dezvoltarea unei destinații ecoturistice unitare în Delta Dunării, propunând astfel un model de dezvoltare durabilă în Deltă.

Conferința de presă va fi susținută de Ivan Patzaichin, conf. dr. Paulina Popoiu (Muzeul Satului), Teodor Frolu (Asociația “Ivan Patzaichin – Mila 23”), dr. Dan Hulea (Societatea Ornitologică Română).

Mai multe detalii veți găsi în invitația atașata.

Cele bune,

Cristian Mosoia | Communication Coordinator | m: +40 (0)756.024.155 | e: cristian@rowmania.ro
Asociația "Ivan Patzaichin - Mila 23" | www.rowmania.ro | f: www.facebook.com/RowmaniaPatzaichin


Salone del Gusto si Terra Madre


Este o reuniune internaţională de cea mai mare importanţă, a mişcării Slow Food, timp de 5 zile. Organizaţia operează cu concepte precum comunităţile Terra Madre, adică producători artizani, cercetători din mediul academic, bucătari, educatori. Ark of Taste. Are câteva campanii şi proiecte, Slow Food Fish, Slow Food Cheese, 1000 Gardens of Africa. Se reunesc la Torino membri cu activitate intensă în mişcarea Slow Food, , la Torino, la Lingotto del Fiere. Pentru mine va fi un eveniment deosebit. Cât şi pentru delegaţia din România. Vom prezenta acolo câteva din produsele noastre, produse din Ark of Taste România. Şi vom suda.