GREAT, GREAT, GREAT: Dar ce cauta printul Harry in USA ?

Ați băgat de seamă că Olimpiada a luat sfârșit ? Guvernul britanic, nu! Lucrează la foc continuu. Își continuă campania de imagine și plusează. Pe ce mă bazez ? Pe legătura între micile evenimente locale și cele globale. România, București și USA. De sus în jos, continuați!

1. Ce campanie lansa UK în 2011?

Mai întâi un pic de reverse history, pentru că de-abia după ce am pus piesele la un loc, de la coadă la cap, am aflat despre ce este vorba.

În septembrie 2011, înainte de anul Olimpiadei, Marea Britanie a organizat o campanie de marketing propunând o serie de atuuri culturale și economice ale Regatului unit, care să atragă cu mult mai mulți oameni către UK. David Cameron a fost criticat, ca și Guvernul, pentru concept, temele, execuția și chiar oportunitatea unei astfel de campanii. 

Conform The Telegraph: "£510,000 has been spent developing the GREAT Britain brand, which will be used at business receptions abroad and in advertising by Visit Britain". 

Sursa: GREAT Britain: The government unveils tourism campaign with a series of postcards

 

 

 

2. Business is Great la București

Acum două săptămâni am participat la o reuniune organizată de ambasada Marii Britanii, având ca temă produsele locale, industria britanică de produse alimentare. Întâlnire cu mai vechi cunoștințe sau crearea unor noi amiciții. Unul din roll-up-uri avea scris pe el, "Business is Great". Am conversat, am socializat, am placut produsele. Deși am bănuit că este o campanie de ceva, cu un scop, nu am avansat în cunoașterea mai profundă a acestui subiect, determinat de vizual. Dar industria alimentară, ca subiect, mi s-a părut interesant și de-abia cu această ocazie și cu un pic de documentare, am aflat că de fapt UK este o mare putere în domeniul industriei alimentare în UE.

Cam așa arătau produsele expuse la întâlnirea din București. Nu sunt nici prilej de extaz nici de scepticism. Dar am avut la dispoziție mai multe beri de ghimbir decât găsiți în România. Plus băuturile acidulate pe bază de suc de flori de soc, de salcâm, de la Saschiz.

 

 

 

 

3. Prince "charming" Harry, în vizită în SUA

După două săptămâni, în 11 mai, mare vâlvă mare. Prințul Harry vizitează USA. Presa este cu ochii pe el. Dar ce văd în spatele său, la jurnalele de știri ? Spidere cu sloganul "Sport is GREAT". Harry s-a întâlnit cu missy Franklin, i-a cântat "La mulți ani!" campioanei olimpice la înot.

4. QED: Marea Britanie nu se lasă!

Ea își continuă campania de brand, ca să spunem așa. De la reuniunea organizată de ambasada UK la București sub sloganul "Business is GREAT", venind dinspre campania dinainte de Olimpiadă,"GREAT", până în prezent, se vede ca britanicii continuă. Și eu care am crezut că reuniunea în jurul produselor alimentare, mai în glumă-mai în serios, era doar despre food!

O opinie-varianta despre un asa-zis brand pentru produse romanesti

Un "brand" românesc există (captura mai jos), este prevăzut într-un ordin MADR din 2008, aici. ORDIN nr. 906 din 30 octombrie 2007. Cine poate crede că în câteva săptămâni se poate crea un brand, la grămadă, care să spună ce anume consumatorului român? Dar celui străin?

Astfel cum se petrec lucrurile acum, pe nepregătite, pare că va fi un eșec major precum cel cu produsele tradiționale (perioada 2004 până în prezent), și ar fi potrivit un articol de analiză. Nu se înțelege ce înțelege Agrointel.ro prin brand și ce înțelege ministerul prin brand. Ce inseamna asta, este vorba de un logo, care este doar simbolul grafic ? A face un brand nu este o poveste de cateva saptamini. Un brand înseamnă atât element vizual cât și valori. Ce produse vor acoperi brandul romanesc? Mașinile Dacia, salamul de Sibiu ? Nu se poate face decât sub legislația pe mărci și indicații geografice. Și doar acolo se poate vorbi de mărci de certificare colectivă. Asta înseamnă nu numai logo ci și un caiet de sarcini, asumat de niște operatori privati. Este greșit să vorbim despre un brand, la gramadă, pentru orice produs sau serviciu din România, care folosește câtă materie primă românească, câtă inteligență românească? In plus UE are un Regulament pe produse de calitate, care oferă un sistem de indicații geografice. El va fi extins la produse de munte, iar UE studiaza posibilitatea de reglementa si indicatiile geografice pentru produse non-alimentare. Este o opinie documentată din partea mea, a Asociatiei Grupul de Initiativa Radu Anton Roman, care are o activitate din 2008 în mișcarea Slow Food în România și militează pentru branding local, produse locale și piețe țărănesti, de peste 6 ani. In acest moment, exista un brand de produs romanesc, adoptat chiar de MADR, în anul 2008, sub semnătura fostului ministru Dacian Ciolos. Este pentru produse specialitate tradițională garantată. Punct.

De ce sfârâie micii și ce ne confirmă ei: se vor vinde numai la supermarket!

Un regulament european adoptat în 11 noiembrie 2011, publicat în Jurnalul Oficial L 295, 12/11/2011 p. 0001 - 0177 și care intră în vigoare în iunie 2013, în provoacă emoții pe ulițele micului Paris. 

Da, a fost vorba din nou de hrană. Și de Regulamentul (UE) nr. 1129/2011 al Comisiei din 11 noiembrie 2011 de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea unei liste a Uniunii a aditivilor alimentari Text cu relevanță pentru SEE.

Credeți că cea mai întemeiată aptitudine a unei părți a societății românești este superficialitatea? Aceasta a fost validată iar de povestea micilor de România. Nu este un motiv de mândrie să ceri, chipurile, excepții cu 3 săptămâni înainte de intrarea în vigoare a unei reglementări pentru toate cele 27 de state membre (pentru că are zeci de pagini și nu are doar efect asupra României), care a fost adoptată în 2011? România între timp era ocupată cu altceva, probabil cu frigerea de mici.

Începem cu un text umoristic

Un extras dintr-un comunicat al Guvernului României dinainte de Paște (aflăm de la Mediafax), am subliniat. "Astfel, cu ocazia grupului de lucru care va avea loc în 2 mai, în cadrul Comisiei Europene, reprezentantul Guvernului României va transmite solicitarea formulată de către Asociaţia Română a Cărnii ca reţeta produsului mititei să fie inclusă pe lista reţetelor tradiţionale. Reprezentanţii Guvernului vor face toate demersurile necesare pentru includerea mititeilor în lista produselor tradiţionale şi consideră că aceasta şi orice alte măsuri care trebuie luate, reprezintă o soluţie corectă şi normală, susţinută şi de reprezentanţii industriei producătorilor de carne. Autorităţile române vor lua toate măsurile necesare pentru a nu se interzice micii pe teritoriul României", se arăta în comunicatul Executivului. Care interzicere, nici măcar nu este vorba de așa ceva.

Cum stăm cu capacitatea administrativă?

Micii sunt un bun exemplu, revelator al unei slabe pregătiri administrative. Și am informația potrivită, oficială, care ne spune asta. Problema intrării în vigoare a unui Regulament european cu impact asupra industriei alimentare, nu era cunoscută de administrația publică românească ? Cât de prezente sunt problemele industriei alimentare românești pe agenda funcționarilor publici români, care umblă pe la Bruxelles și cât de prezente sunt problemele susținerii unei industriei alimentare care să trimită produse de calitate pe piața europeană, nu parizer ? Să fiu contrazis dacă nu este așa.

Vrea industria agro-alimentară produse de calitate pentru consumatorul român?

Criza micilor este și un revelator al slabei pregătiri a unei părți a industriei agro-alimentare și a unei părți a industriei mici alimentare, față de aspectele moderne al alimentației, ce include și participarea la procesele de politică publică. Pentru că povestea micilor arată că suntem în urmă, o parte dintre noi, în ce privește reglementările europene, că nu le urmărim ca proces. Să fiu contrazis dacă nu este așa.

Să nu uităm că în al doisprezecelea ceas, cine trebuie, s-a mișcat (aflăm de la Mediafax). "Asociaţia Română a Cărnii, cea mai importantă organizaţie a procesatorilor de carne din România, a solicitat deja Comisiei Europene introducerea actualei reţete de mici în lista celor "tradiţionale", pentru ca procesatorii români să poată folosi în continuare aditivii ce urmează să fie interzişi." De ce de-abia acum? Din 2011 până în 2013, ce s-a făcut?

Specialitate tradițională garantată?

Mai este de așteptat până să obținem recunoașterea de către Uniunea Europeană, circa un an și jumătate. Dar declanșarea procesului de obținere a recunoaștere va duce la înregistrarea micilor ca marcă și ca STG, numai în apanajul industriei cărnii, deci cu marcă și caiet de sarcini. Micii vor fi cu adevărat interziși ca producție pentru mica industrie alimentară, măcelăria cu carmangerie, de la colțul străzii.

Cum participăm la Bruxelles în reuniunile comitetelor de resort ?

Mai trebuie spus ca micii ne-au arătat probabil că nu avem participanții potriviți la mecanismele de consultare și decizie ale Uniunii Europene, mai ales în comitetele de experți. Măiestria noastră de a descoperi zăpada în fiecare iarnă, care nu este problema noastră, ci a bunului Dumnezeu, este de necombătut. 

Demonstrația

Se găsește în Regulamentul (UE) nr. 1129/2011 al Comisiei din 11 noiembrie 2011 de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea unei liste a Uniunii a aditivilor alimentari Text cu relevanță pentru SEE 

Știți ce spune Comisia Europeană în paragraful de final al preambulului Regulamentului ? Că la reuniunile consililiilor de miniștri ai agriculturii sau reuniuni care au avut pe agendă și această problemă, nici unul din statele membre, prin reprezentanții săi nu s-au opus. Deci nici România. Deasemenea membrii PE, deci nici ai României, nu s-au opus. Atunci, care este problema ? Recitiți inducțiile din nou de la început.

Citatul din Regulament. Q.E.D.

"Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și nu au întâmpinat nicio opoziție din partea Parlamentului European sau a Consiliului"

De final: v-am căutat o selecție de filme despre mici. Mai jos.

De ce nu refuzati sa mai primiti pliante de la retaileri?

Ce-ar putea face haiducii dacă ar vrea ? Ar cere companiilor care spamează consumatorii, să nu îi mai asasineze prin drop-mail, cu pliante, trimise oricui, oriunde, oricând. Conform acestui film de campanie, de mai jos, dacă ceri la METRO, Carrefour, să nu îți mai trimită pliante, să îți exersezi un drept de opt-out și companiile nu îți respectă cererea, se cheamă PRACTICĂ COMERCIALĂ ABUZIVĂ.

La bloc, unde locuiesc eu, la scara mea, se primesc sute de exemplare de pliante lunar. Care înfundă cutiile poștale, se revarsă și sunt aruncate într-o cutie de carton. De aici iau drumul gunoiului sau, după cum am observat, s-a dezvoltat ad-hoc o activitate de recuperare de pliante. Sau ar putea o asociație de proprietari să recicleze aceste resturi comerciale și să le valorifice. De spus că tipul acesta de drop-mail, fără răspundere, este ca și cum ai trage la țintă, cu pliante, fără să cunoști care este ținta. În cantități atât de mari, nu este teribil? Câți copaci sunt tăiați?

Sunt buni britanicii la mancare ? Saschiz, ghimbir....

Ce se poate spune despre produsele alimentare britanice, dupa ce am participat la o reuniune informală dedicată lor ? Acum am ințeles de ce, văzând o statistică EUROSTAT (2011): "The United Kingdom had the largest food and beverage retail workforce and the largest food services workforce among the EU Member States". În prima imagine de jos aveți produsele realizate din flori de salcâm și de soc, recoltate de la Saschiz. În continuare se găsesc și produsele din ghimbir, berile ce îmi plac foarte mult. Și sunt cu mult mai multe decât cele vândute pe piața românească. 

Aici au ajuns florile de salcim si de soc de la Saschiz

Se vad berile de ghimbir, nu?

Si inca cateva beri de ghimbir

Mircea Cantor, Q.E.D (2013-2014, M.N.A.C)

Doar imagini, pe urmele unui zvon despre brandul pentru produse romanesti...

SURSA: secreta

SURSA: Agrointel.ro

SURSA: Mediafax

SURSA: Blog Gabriela Firea

SURSA: Capital.ro

SURSA: Capital.ro

SURSA: Capital.ro

SURSA: Secreta

SURSA: Mediafax.ro

SURSA: Agerpres.ro

Tendinte: Carrefour, paradoxul uneri erori manageriale sau...?!

Carrefour este pe pierdere în România și pe pierdere la vedere. Mai multe vești converg spre gândul că rețeaua Carrefour va fi vândută, cui ? Lui TESCO ? Articolul din Ziarul Financiar, cu adevărat muncit de autoare, ne arată că rețeaua, ce ciudat!, s-a întins, dar în loc să captureze mai multă valoare și volum, și-a înjumătățit. Vânzările pe metru pătrat. Întinderea rețelei nu a fost însoțită de creșterea în paralel a plăcintelor vândute. Este de bine sau de rău ? Dacă ați fi activiști Slow Food, v-ați bucura....

De la agonie la extaz! Cresc vanzarile in retail sau scad ?

Acum câteva zile, o știre nemestecată ne spunea că suma ce va fi cheltuită de români de Paște, este în jurul a 800 milioane de euro. Pretenția de a estima comportamentul unei mase imense de consumatori, cu așa precizie, chiar că bate orice în materie de imaginație. 

Ia uite din sursa Ziarul Financiar. Sincer eu nu cred în această construcție care ne spune că "românii lasă", adică este deja vorba prezentul continuu și este un eveniment sigur. Nu vor lăsa, lasă ? Cum de le-a venit ideea asta ?

Cartea, inchisoare sau evadare ?

Iulian Comănescu a fost capturat de o carte, "Crome Yellow" a lui Aldous Huxley și de un dispozitiv Kindle. De aceea spune că s-a simțit prizonier și nu liber alergător, într-o după-amiază. "Atenție! Cărțile provoacă claustrofobie!" Așa vedeți voi lucrurile ? 

Eu i-am scris: 

"Titlul tau s-ar traduce prin "Atentie! Cartile iti cauzeaza frica de spatiu inchis". Cred ca mai curand te absorb in spatiul lor. Dar este un spatiu care te elibereaza. Nu as vedea absorbirea in "1984" sau in "Baltagul" sau "A Brave New World", ca o recluziune, ci ca o deschidere de noi spatii ale imaginatiei. De fapt cartea te extrage dintr-o realitate fizica finita, pe care o poti exploata doar cu simturile finite. Nu poti mirosi la mai mult de cativa metri distanta, nu poti merge pe jos mai mult de n kilometri pe zi, nu poti vedea mai departe de linia orizontului, mai mult decat iti permite starea vremii si starea acuitatii vizuale. Pe cand cartea, fictiunea sau povestile Bazarului intr-un potential spatiu literar (sa punem), iti deschid limitele. Iar ceea ce previne, obtureaza intr-adevar ratiunea critica, este televiziunea de divertisment, filmul fast food, tot ceea ce iti ofera divertisment, te face sa hahai sau iti adreseaza nevoile primare de continut. It is the opposite!"

Recenzie "Crome Yellow" de Florin Pîtea, mai jos.

Atmagea, fost sat de colonisti germani in Dobrogea

La Atmagea ajungi dacă, în loc să cobori dinspre comuna Topolog, venind către Ciucurova, spre Tulcea, mergând spre nord, faci la stânga, spre Brăila. Este un drum foarte bun, ce te urcă deasupra munților dobrogeni, te învârte pe niște curbe, te urcă de două ori la orizont, și, printr-o pădure de salcâmet, te coboară spre localitatea Horia, fostă Regina Maria. De la înălțimea dinaintea ultimei coborâri, se vede la orizont spre nord, întinderea impresionantă a munților Măcin, spre nord. Lacul de acumulare Horia și drumul DN222A ce duce spre axa Văcăreni-Isaccea-Luncavița-Tulcea, pe malul Dunării. Pe acest drum, între intersecția către Ciucurova și cea către Brăila, se găsește localitatea Atmagea.

Ea a fost creată în secolul XIX de coloniști germani, ca și Ciucurova. Acolo a trăit sora bunicului meu patern, tanti Dunia. Dunia Cazacioc, căsătorită cu Mitică Băsceanu. Doamna Paula Popoiu este directorul general al Muzeului Național al Satului, este etnolog specializat în cultura Dobrogei. 

Cea mai recentă lucrare a sa este ATMAGEA. În carte se află fotografii cu casa mătușii mele, tanti Dunia și a soțului ei, Mitică. Am vizitat-o în 2011, cu familia, când ne întorceam de la Balabancea, cu o soră de-a tatei și cu o verișoara primară de-a ei. Ele m-au dus la casa mătușii lor, sora taților lor. Unul era Haralambie (tatăl Vioricăi), celălalt Ion (tatăl Nadiei). Casa surorii taților lor. M-am bucurat că această casă apare într-un studiu. Mai jos reproducerile.

Despre monstri sacri ai gastronomiei: Jean Anthelme Brillat Savarin

RESTOGRAF

Vanturati banii, mai ! De la Zentiva inspre Sanofi, acum

O poveste despre ZENTIVA, SANOFI Franța, PEUGEOT și LIP. Despre sindicate, politicieni, globalizare, falimente și politicieni. Demonstrația în continuare. 

Nu știrea de mai sus ci o alta, cu ceva timp în urmă, mi-a atras atenția. Pentru că are legătura cu criza. SANOFI are probleme în Franța, vrea să închidă un laborator de cercetări, care folosește circa 200 de angajați. Acum, știți cum este în Franța socialistă. Nu închizi o fabrică cînd vrei tu, management, acționari/acționari. Trebuie să fie și sindicatul de acord, și partidul de guvernământ (nu râdeți, nu râdeți!!!).  

Ce s-a întâmplat la București, la AGA Zentiva ? S-a aflat că compania din România a împrumutat SANOFI, în Franța. Măi, ce curios. Nu doar profit repatriat, acum mai și împrumutăm compania mamă, din  medicamentele ce le-au cumpărat românii. Adicătelea consumatorii români susțin headquarter-ul ?!

Laboratorul SANOFI este un OLTCHIM al francezilor în felul în care părțile implicate trag în stânga și în dreapta, populist. Așa se întâmplă și la MECHEL Câmpia Turzii. Oamenii se imflamează, pe bună dreptate. Politicienii se bagă în față uneori. Alteori se ascund. Și totul este o bălăceală mortală cu miros de faliment. Încet dar sigur. În Franța, dacă nu mă înșeală memoria, președintele chiar și primul ministru au cerut un pic de atenție, nu se închide un business așa de ușor.

Există precedente din astea sindicalisto-blocante. Hai să ne întoarcem la Franța. Acolo, în anii '70 încă se făceau experimente fourieriste, cooperativiste. Trebuia închisă o uzină, LIP. Sindicatele s-au mobilizat și au ocupat fabrica. Experimentul nu a ținut mult. S-a numit autogestiune muncitorească și era teoretizată de stânga, ca soluție la criza capitalismului. La acea vreme Republica Socialistă Federativă Iugoslavă predica și practica chipurile același tip de gestiune, cea munctiorească. Ce s-a întamplat ? LIP tot a dat faliment câțiva ani mai târziu. INFO aici http://en.wikipedia.org/wiki/LIP_(company)

Wikipedia

Ideea este ca SANOFI nu este un caz singular. PEUGEOT are probleme de vreo 2-3 ani, public. Tot în Franța. Atât Sarkozy cât și Hollande s-au pus contra la închiderea unor capacități de producție ale PEUGEOT. Care producător a spus clar că nu poate susține decât cercetarea în Franța. Deci, aceeași atitudine politicianistă, de tipul "Stați așa, capitaliștilor, mai cu grijă cu business-ul pe scări!". 

The Guardian

De ce au ajuns banii din România în Franța ? Pentru că în Franța trebuie susținută afacerea SANOFI cu cercetarea ? Poate că da!

REUTERS

Un touch screen de la Yurika Masuno!

Ziarul Financiar

Libertatea

Vă mai aduceți aminte ? Probabil că da. Un fals taximetrist la locul nepotrivit, un sistem de agățare al clienților de tip mafiot și un efect tragic o tânără răpită, abuzată și asasinată. Ce nu au putut face românii, cei ce participau la acel sistem pervers de transport la București (multe administrații și politicieni au dat din umeri) a reușit Yurika Masuno, dincolo de noi. Poate exagerez. Trebuia să se poată schimba ceva și fără această tragedie...avem touch screen, comandă pentru taximetre. Nu asasini! Mulțumim Yurika Masuno!

Despre common sense, azi: Muzeul National al Satului

Anglo-saxonii, din câte știu eu, înțeleg prin common sense, ce înțelegem și noi ? Adică, bun simț, simțul comun, ceea de regulă este o normă comună ? În cazul prezentat mai jos, bunul simț mi-ar spune că pentru o perioada așa lungă de timp, de vacanță, muzeele, colecțiile, ar trebui să fie decshise publicului, etc. În cazul prezentat mai jos, al Muzeului Național al Satului, nu este așa. Din 50% de români (estimați a sta pe la casele lor în această vacanță de Paște) câți ar fi putut fi țintiți cu programe muzeale ? 

Așadar în 1 mai, MNS Dimitrie Gusti deschis, dar închis între 2-6 mai 2013, conform HG.

MNIR, MNAR, MNAC, închise, dar deschise în celelalte zile. So what ? Chiar așa, so what ?