joi, 23 ianuarie 2014

Scoli care vor sa imbunatateasca meniul

CSPI (@CSPI)
Schools are working hard to serve healthy, delicious #schoolmeals. New slideshow highlights their great work: bit.ly/schoolfoodsrule

Nu se intampla in Romania, nu este initiativa Consiliilor Judetene, nici macar a MADR...este mai la vest, aici bit.ly/schoolfoodsrule

Ficat gras, nuci din Brazilia, etc....

Andy McFadden (@Andy_McFadden)
Foie Gras, Agen Prunes, Pomegranate, Turnip, Brazil Nuts pic.twitter.com/wRIJ4B5UFD

Un bucatar acuza un amestec de elemente, vedeti caseta cu substantive sus si imaginea aici pic.twitter.com/wRIJ4B5UFD

Daţi fuga la fazani în UK, imagini şocante

LEE HORSLEY FROST (@frostybutcher)
Don't tell anyone... But I've just been poaching a few pheasants. Ten fresh FREE pheasants in the shop tomorrow. pic.twitter.com/sNKYVx89ZM

NOTA MEA: Ce înseamnă să ai diversitate! Fazanii se dau bătuţi şi aşteaptă să fie gătiţi. Click aici pic.twitter.com/sNKYVx89ZM

Cel mai tare brinzar, la Bra (Italia)

Serious Eats (@seriouseats)
Inside one of Italy's best cheese shops, Giolito Formaggi in Bra. Take the tour: ow.ly/sO8AQ

NOTA MEA (Dati click pe link): O scurta poveste despre unul din cele mai interesante magazine de branza din Italia, de la Bra, locul unde s-a nascut miscarea Slow Food.

Etichetarea OMG, efect asupra comertului global si a relatiilor SUA-UE

HuffPost Food (@HuffPostFood)
Which state will be next to require GMO labels? huff.to/1eGlUiP


Ce eveniment mic, care, citit in cheie globala, isi schimba semnificatia. Americanii, stat cu stat, pun eticheta pe OMG. Articol complet aici huff.to/1eGlUiP


NOTA MEA: Una din bataliile pe care le duc sustinatorii dar si opozantii OMG, este in jurul etichetarii produselor din OMG. Multinationalele se opun vehement, iar la nivel de opinie publica, in alegeri, anul trecut, alaturi de candidaturile politice, au fost introduse si optiuni privind etichetarea. La americani, nu guvernul federal poate da reguli, ci doar guvernul statului de referinta. Ceea ce se pare a se intamplat. Aceasta va avea efect si asupra comertului international, pentru ca europenii, ca sa ii contracareze pe americani, ar putea cere etichetarea produselor cu OMG, pentru accesul pe piata. Se va ajunge la o moneda de schimb in acordul transatlantic, pentru ca europenii sa beneficieze de exceptia culturala, pentru industria de divertisment, versus Hollywood. 

Tendinte in hrana, "te dau pe spate"

Emily Elwes (@EmilyElwes)
Food trends 2014 @guardian. The smart knife looks promising! theguardian.com/lifeandstyle/2…

NOTA MEA (Dati click pe link): Surprinzatoare inovatii, de bun gust, in materie de hrana. Auziti asta, lapte de vaca ce a pascut pe pasune...Astia ce le-or da in America, ciment?

50 de oameni importanti in domeniul hranei, USA

Slow Food USA (@SlowFoodUSA)
Head of @USDA & @MonsantoCo top list of @thedailymeal America's 50 Most Powerful People in Food for 2014 ow.ly/sQurT

NOTA MEA (Dati click pe ow.ly/sQurT) Am remarcat, de bine, pe Mark Bittman, Michael Pollan, Alice Waters. Slow Food USA nu crede ca seful Monsanto are ce cauta acolo...

Surpriza? Omega 3 este uneori Omega 0

The New York Times (@nytimes)
What's really in your fish oil supplements? Link: nyti.ms/1eSVlpa

NOTA MEA (Dati click pe link): Ca sa vedeti ce tepe se dau prin asa-zisul Omega 3.....

miercuri, 22 ianuarie 2014

Ierbivor, carnivor sau omnivor?

© House of Guides
Doar 3 minute durează filmul. Uneori adevărul este prea simplu pentru a fi aflat sau spus (sau expus). Doar câteva ingrediente, folosite cu puțină măsură de industria alimentară, dau dependență. Ce este mai simplu decât să cumperi și să te hrănești cu alimente procesate? Pe asta se bazează industria alimentară. Vă propun deci un film. Este din seria RSA Shorts, un proiect educațional prin filme scurte, animate, şi este susţinut de Michael Pollan, unul dintre autorii internaţionali care militează contra industriei alimentare. Filmul, filmul, filmul...mai departe.

Ce se poate face cu 0,5 litri de bere? Brânză Kentucky….

Renunţaţi la hrana procesată! Gătiţi! Vă propun un film cu subiect suprinzător. Aseară am bântuit prin subiectele mele preferate, sper că şi ale dvs. Nu este vorba despre cum să faci diverse preparate culinare. Ci mai ales despre maniere inedite de a prepara mâncare, pentru că ele nu fac parte din cultura noastră. Găseşti suficiente argumenet în favoarea gătitului. Am găsit în YouTube, un canal extrem de practic, Food Wishes, care propune chiar şi metode de preparare a omletei sau a ouălor fierte tari. Ori această, vedeţi în continuare, rețetă minunată de cremă cu bere, la bază. Renunţaţi la hrana procesată? Gătiţi? Câteva minute care vă pot pune pe gânduri. Sper că nu despre sănătatea mea mintală. Ci despre dieta dvs. 

marți, 21 ianuarie 2014

Mâncăm sau aruncăm?

Se spune adesea că este nevoie de hrană.   Că prețurile cresc și răspunsul ar fi creșterea producției de alimente. Că România ar avea oportunitatea de a deveni un producător de hrană. Însă nu se știe foarte mult despre faptul că la nivel global una din abordările legate de agricultura și producția de alimente este cea cu privire la risipa de alimente. Putem vorbi de creșterea producției de alimente, dar ce ne facem cu risipa de alimente. Estimările diferă, dar oricum ele ne arată că fenomenul risipei de alimente este masiv. Circa 28% din hrana produsă global, ajunge la groapa de gunoi. Industria agro-alimentară este pe locul al treilea ca poluator, la nivel global, prin emisiile de CO2 eliberate în natură. Iar cantitatea de apă aferentă acestei pierderi este și ea o mare problemă. Filmul pe care vi-l propun este realizat de FAO, Organizația Națiunilor Unite pentru Hrană. >>>>>

Szalonnafeszt IV, un eveniment al Erdélyi Kézmíves Céh


Televiziunile vor prezenta festivist-ridicol acest eveniment, fără să arunce o lumină mai profundă: asupra produsului alimentar şi locului său în meniul ardelean, asupra momentului anului când se organizează Slana Fest. Şi nu vor arunca o lumina necesară şi asupra organizaţiei. Dar sunt cârcotaş, mă ştiţi. Participaţi dar şi daţi de veste cui vrea sa expună slană, contactele mai jos. Anul acesta târgul preparatelor de casă din cadrul Slană - Fest se va organiza în două locaţii.Producătorii care au rulote amenajate pentru desfacere vor fi în str. Potaissa (dinspre Universităţii), iar cei care vor vinde de pe masă/stand, vor primi locuri în curtea Cafenelei Insomnia >>>>

luni, 20 ianuarie 2014

De sezon, de la francezi. Nu de la Ministerul Agriculturii din România.

Ce faci tu pentru legumicultura locală, ce face guvernarea pentru legumicultura locală? Ce fac organizațiile interprofesionale sau grupurile de producători de legume? Auzim adesea lamentații triste despre agricultura locală. Una dintre acestea este legată de fructele și legumele de import. Aici avem mai multe probleme, ce pot fi rezolvate pe termen scurt, mediu și lung. Să luăm problema educației consumatorului. Un răspuns simplu ar fi ca MADR, împreună cu organizațiile de producători, să repună în mintea consumatorului, sezonalitatea. Ministerul francez al agriculturii şi alimentaţiei o face. De ce nu ne-am aştepta ca şi la noi MADR să fie vârful de lance? Nu al lâncezelii. 

sâmbătă, 18 ianuarie 2014

România agro-alimentară și veșnicia periferiei

Anticariat ARTIS
"Exportăm furaje concentrate în loc de unt și brânză" se constata în 1939, în Revista Laptelui (mulțumiri anticariatului ARTIS). Azi ne întrebăm și întrebăm și autoritățile, care este proiectul românesc în domeniul agriculturii și al industriei alimentare? Să fie România "grânar" al Europei sau nu? În locul acesta strâmt din internet, în care vă aștept zilnic cu o idee-două despre hrană, gastronomie, am scris zilele trecute despre o nouă victorie cu care se laudă țara și mai ales Ministerul Agriculturii: România, exportator fruntaș de materii prime agro-alimentare. EU NU CRED CĂ TREBUIE SĂ NE BUCURĂM! Importăm produse agro-alimentare, în schimb. România trebuie să țintească a deveni un exportator de primă mână de produse agro-alimentare cu valoare adăugată. 

vineri, 17 ianuarie 2014

65.000 hectare de pamint pentru straini, de la statul roman

(c) Adevarul
Schizofrenie? Schizoidie ? Avem şi astăzi o dovadă (Adevărul, AICI) că statul român, politicienii care îl conduc şi poate o parte a opiniei publice. Suferă. Pe de o parte ne plângem că vin străinii şi ne cumpără pământul. Da, dar îl cumpără ei, nu noi! Ne plângem că vin ungurii şi ne iau ţara de sub picioare. Se pare că îl vor lua şi vor pleca cu el?! Ei, dar când însă este vorba să îl vindem NOI STATUL, da, asta se poate. Am aflat din presă că AVAS va vinde 65.000 de ha de sub întreprinderile socialiste privatizate. Continuati >>>>

Lotca, lotca, lotca. Un simbol al dezvoltarii durabile. In Bucuresti.

Despre Urban Delta se pot spune prea puţine în articolul meu, vă ofer imagini de culise. Capturate a doua zi dimineaţă, after party, după seara de concert, cu acompaniament Electric Brother şi Visuals by Kotki, în 24 septembrie 2013. Urban Delta este un proiect al Asociaţiei "Ivan Patzaichin-Mila 23", din lista noastră lungă. A avut cofinanţare de la AFCN. A inclus o repoziţionare a lotcii tradiţionale în peisajul urban al oraşului. Pentru bucureşteni, în faţă la Dowtonwn Bucharest. Imagini în continuare. >>>>

joi, 16 ianuarie 2014

Sfatul #18 pentru biodiversitate? Apă, mai puţină apă!

Vă mai ofer un prilej de reflecţie, sper să nu fiu prea patronizing, arogant. Adesea ne spunem când suntem confruntaţi cu probleme majore, că suntem prea mici să facem ceva fiecare în parte. Sau ne spunem, "Las' să facă alţii!". Dar dacă fiecare dintre noi ar face ceva în direcţia potrivită, nu am reuşi să contribuim le reducerea pierderii de biodiversitate? "Apa este indispensabilă echilibrului planetei şi al ocupanţilor săi, al animalelor, precum şi al vegetaţiei. Există suficientă pentru toţi, dar, din păcate, este repartizată greşit şi adesea slab administrată. În regiunile noastre, este suficient să deschidem robinetul pentru a avea apă potabilă…….

Roma nu a fost construită într-o singură zi, nu?

Dacă vedeţi prin ţară plăcuţa de localitate din imagine, "Sat european"asta ni se datorează şi nouă (cartea a rezultat din coordonarea studiilor de suport de către cercetătorii Bogdan Voicu şi Mălina Voicu). Despre satul românesc şi străduinţa lui de a rezista sau de a nu se desfiinţa, sunt multe de povestit. Pe vremea când Delegaţia Comisiei Europene în România punea în operă, cu ajutorul companiei la care lucrez, DC Communication, comunicarea despre aderarea României la Uniunea Europeană, am primit ca temă să ne adresăm satului românesc, mediului rural. Era în 2004. Am propus clientului nostru un concurs de valori europene, care să fie identificate la sat. Şi am extras de acolo 20 de comunităţi. Dintre ele au mai fost selectate 6 şi despre acestea am avut 6 emisiuni TV cu dl. Emil Hurezeanu, la TVR, despre "Satul românesc, sat european". Astăzi ideea mai răsare. Ba comuna Cumpăna din judeţul Constanţa încă se mai mândreşte că este "Sat european". Ba localitatea Şinca Nouă revine mereu şi spune că este "Sat european".

miercuri, 15 ianuarie 2014

Fructele şi legumele de la UE şi copii sănătoşi

Chiar este interesată administraţia centrală dacă copii sunt mai sănătoşi consumând mai multe vitamine din legume şi fructe proaspete? Credeţi că copii noştri consumă mai mult fructe şi legume, de la an la an, ca urmare a programului "Fructe în şcoli"?Ştiaţi că programul "Fructe în şcoli" beneficiază de măsuri de însoţire, adiacente, de sute de mii de euro, până la 1 milion. Măsuri care ar trebui să însemne, la nivel naţional, o campanie semnificativă referitoare la obiceiurile de consum de fructe şi legume proaspete? Ştiţi că sunt state membre UE care pun la dispoziţia copiilor fructe în funcţie de regiune, sezon, de la producători locali, sub formă de pireuri, sucuri, nu numai fructe brute? De ce un program generos, în 2 ani, s-a transformat într-o banalitate de program de livrare doar de mere, aşa cum arată Raportul de evaluare intermediară care spune că copii >>>