Am avut nişte vitrine de referinţă, cu imagini din Delta Dunării, muzică tradiţională, un atelier de împletit papură. Şi mai ales corul Sinicika de la Mila 23. Dar lotcile? Mie îmi plac. Sunt semnele viitorului, nu ale trecutului.
Slow Food // e c o g a s t r o n o m i e // d e z v o l t a r e d u r a b i l ă
vineri, 17 ianuarie 2014
Lotca, lotca, lotca. Un simbol al dezvoltarii durabile. In Bucuresti.
Am avut nişte vitrine de referinţă, cu imagini din Delta Dunării, muzică tradiţională, un atelier de împletit papură. Şi mai ales corul Sinicika de la Mila 23. Dar lotcile? Mie îmi plac. Sunt semnele viitorului, nu ale trecutului.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu