Norvegia, fără superbrands şi o Mihaela Rădulescu?

Mărcile industriei alimentare globale sunt aproape necunoscute. Eu am intrat în două magazine cam ca un Lidl, în Norheimsund. Şi nu am recunoscut nici o marcă din cele ce se găsesc în România. Fără superbrands şi fără o Mihaela Rădulescu? Lunch-ul este între 11:30-12:30, este ca un breakfast la noi. Diversitate de produse, dar dulci, nu sunt iuţi. Vedeţi în imagini. Nu au peşte la masă decât foarte puţin. Magazinele alimentare de tip supermarket, goale la propriu. Imaginaţi-vă un Lidl gol în timpul programului. Iar la dinner am avut parte de o tocană de ren. Cu garnitură varză de Bruxelles sau orz fiert. 

Golful de la Oystese, Norvegia

Tartă cu fructe din arbuştii familiei

Dinner la cafeteria Fartoyvernsenter, Norvegia. Fără tărie, doar vin şi ceva sucuri.

Lunch la cantina Fartoyvernsenter

Vedeti ce fac.....?!

	razvan exarhu (@exarhu)
17.02.2014, 22:13 Ce fac doi bărbați bucătari după nişte sticle cu vin: Păstârnac copt în două feluri şi pesto de… instagram.com/p/kh7tINIdkk/

Gatitul este precum dragostea..

	HuffPost Taste (@HuffPostTaste)
17.02.2014, 13:05 Cooking is like love. It should be entered into with abandon or not at all. – Harriet van Horne huff.to/1gGDqoc

Marin Dumbrava zis si Biodumbrava

	DoarBio (@DoarBio)
26.01.2014, 11:34 Biodumbrava este o microferma care cultiva si comercializeaza o gama larga de legume si fructe certificate Bio ow.ly/sXfrW

Cautati BIOCOOP, cooperativa agriculturii ecologice

	DoarBio (@DoarBio)
22.12.2013, 13:10 Biocoop este o asociatie de fermieri Bio din jurul Sibiului care vor sa imparta cu noi legumele, produsele din carne si branzeturi eco:...

Când localizarea este o valoare la norvegieni

O roabă care ne vorbeşte despre localizare (abordare care are legătură şi cu alimentele locale). Nu, nu este o simplă roabă, este o roabă Fiskars, în Norvegia, şi spune multe. Când am aflat despre Fiskars, cu ani în urmă, cuţitele lor erau rătăcite prin Carrefour. Tot Fiskars a avut la vânzare, la un moment dat, instrumente speciale de tăiat cu formă (acum, găseşti în ofertă asta). Era prin 2004-2005. Piaţa s-a dezvoltat şi acum Fiskars este mai prezent în România. Cei-cele care şofează ştiu, pentru că la una din staţiile de benzină, iarna trecută a fost campanie pe puncte cu unelte Fiskars. 

Fiskars este un Rolls Royce al uneltelor de grădinărit. Sunt scule scumpe, dar extrem de rezistente, robuste, durabile. Câteva învăţăminte, bazate doar pe un exemplu din Norvegia. Fotografiat de mine. >>> continuă >>>

Despre Slow Food, ce fel de organizaţie este?

Slow Food mobilizează milioane de persoane dedicate şi pasionate de hrana bună, curat preparată şi corect preţuită. Printre acestea se numără bucătari şefi, tineri, activişti, mici fermieri, pescari tradiţionali, experţi şi cadre didactice din mediul academic din peste 150 de ţări; o reţea de peste 100.000 de membri Slow Food constituită în 1.500 de comunităţi locale pe plan internaţional (comunităţi numite convivia), ce contribuie prin cotizaţia de membru, precum şi prin evenimentele şi campaniile pe care le organizează; şi 2.000 de comunităţi Terra Madre care practică producţia sustenabilă şi pe scară redusă, de hrană de calitate, în întreaga lume. LINK 

Gammelnorsk spælsau, oaia norvegiană care se trage de la anul 1000

Dacă eşti atent la lumea înconjurătoare, este posibil să ai parte de suprize prin cunoaştere. După aceea. Cum mi s-a întâmplat mie. Am fost în călătorie în Norvegia. Am fost cazaţi la Oystese, mai sus de Norheimsund. Am locuit 3 nopţi la un norvegian tare muncitor. Era un complex de locuinţe acolo. Într-un din case erau crescute oi. Acasă am aflat, dintr-un film Slow Food că oile pe care le-am văzut erau de fapt o specie foarte veche, cea mai veche din Norvegia, de la anul 1000.

In casuta din dreapta sunt crescute oile

Cum se uita oile la noi

Sunt serioase si la locul lor

>>> continuă >>>

Cum sa maninci....

CLICK sa afli 

	HuffPost Taste (@HuffPostTaste)
16.02.2014, 03:05 21 ways to eat the world's most perfect comfort food  huff.to/1eS7qgM

Cupajul Merlot si povestea lui

	Le Figaro Vin (@Figaro_Avis_Vin)
16.02.2014, 15:45 Le cépage Merlot blanc : Le merlot blanc (ou merlau) est un cépage d'origine bordelaise. Il était…  CLICK AICI bit.ly/pirMYG

Cum salvam biodiversitatea?

Este destul de simplu. Zece mari companii globale controleaza producția de semințe. Semințele hibride pentru producția agricole sunt semințe ce nu pot fi cultivate din nou de agricultori, fermieri. Ele trebuie cumpărate din nou și din nou. Acest monopol asupra biodiversității prin semințe, standardizare și serializare, face să avem parte din ce în ce mai puțin de varietate. Un documentar ARTE despre indiferența noastră.

Link: La biodiversité est-elle menacée ? | ARTE Future

Romania, the food colony: What do you want to eat today?

România este o ţară veselă şi o colonie alimentară de excepţie. Din varii motive, azi castanele ne vin din China, apio din Spania şi ghimbirul din Olanda. Oare cât o costa o legătură de ghimbir românesc? Sau nişte castane de la Baia Mare? Ca şi în alte cazuri, puteţi să constataţi: pentru stomacul românilor se bat europenii, americanii, chinezii. Dar, românii, românii ăia care i-au umilit pe britanici cu batonul cu rom? Doar atâta pot?

KLM şi Gouda: Alegerea hranei arată ce fel de producţie a hranei este susţinută

Aşa se face şi se suţine localizarea: produsele locale sunt cele ce dau valoare şi identitate. Nu mărcile globale. De ce România se comportă drept colonie alimentară? Vedeţi în imaginile din scurta mea analiză empirică ce alegeri a făcut KLM Air France pentru călătorii săi? Încerc să ţin compasul drept asupra subiectelor care cred că vă interesează şi pe dvs. Călătoria cu avionul este o experienţă despre hrană. Şi despre provenienţa ei. Astăzi vă propun o rapidă privire la gustarea oferită de KLM Air France. În cheie Slow Food. Ambalajul vă va arăta lucruri semnificative despre o atitudine. Pentru că adesea, cum spune mişcarea Slow Food, alegerile noastre influenţează gastronomia. Ceea ce mâncăm este ceea ce alegem să susţinem. Vedeţi ce alegeri a făcut KLM Air France pentru călătorii săi?

La Norheimsund, despre ambarcatiuni si traditie

Și noi am fost în Norvegia, pentru un parteneriat pentru patrimoniu în Delta Dunării. Mai multe imagini de acolo unde am fost primiți extraordinar. La Hardanger og Voss Museum, Fartoyvernsenter, Norvegia. Februarie 2014.

Despre agricultura ca acum 75 de ani

De ce exportăm materii prime?Aceeași problemă și azi, în România, ca și ieri....

Norvegia: Ce am învățat?

(c) Hardanger og Voss Museum, Norvegia

Se poate realiza un muzeu al bărcilor cu vâsle, în România, am văzut asta în aceste zile, în fiordul Hardanger. La Hardanger og Voss Museum, în Norvegia, la Norheimsund, pe lângă atelierul de bărci, sunt oferite şi trasee de bărcuit.

(c) Hardanger og Voss Museum, Norvegia

(c) Hardanger og Voss Museum, Norvegia

(c) Hardanger og Voss Museum, Norvegia

Muzeul ăsta din Norvegia nu este muzeu

Este o nebunie. Se poate face şi în România? Click pe link....

"Hardanger Fartøyvernsenter (Hardanger Maritime Centre) Foundation (HFS) was established in 1984, and started with the rotten sloop, Mathilde. Hardanger Fartøyvernsenter is a part of Hardanger and Voss museum. The centre is a commercial foundation, and is engaged in a broad spectre of activities and services.

Ship preservation and conservation at the wharf dominates our centre when it comes to space.

Building new and restoring old clinker built small boats in one off our workshop, rope making in our ropewalk and the smithy are workshops that all are open for our guests to experience.

We rehabilitate socially disadvantaged youth.

Apprenticeships, museum management, camp schools and activities related to tourism are also important activitiesatthe centre. 

HFS is one of three national ships preservation centres appointed by the Directorate of Cultural Heritage. HFS owns and operates the Hardanger s loop Mathilde. The Centre is located in Norheimsund, Hordaland County, some 70 kilometres from the city of Bergen on the west coast of Norway.The Centre has 60 employees and a turnover in 2011 of approximately NOK 32 millions. 14. 000 guests visited the Centre and the Hardanger Sloop Mathilde in 2011.　

All this started with a wild idea off restoring an old ship and sail it with youngsters. It has grown to a tremendous force regarding maritime rehabilitation in Norway. That is a fairytale."

Acum 5 ani, Targul Taranului

Berăria și marketing-ul schizofrenic

Pentru un pumn de puncte, berăria din reclamă este sau nu berăria Bragadiru? Adică este poziționată ca berăria Bragadiru, gen stil românesc, bere Bragadiru, fostul industriaș? Sau berărie germană adică nu este o berărie românească ci este germană? Ce legătura au una cu alta? Ori este berărie germană ori este berărie Bragadiru. Culmea, la această berărie, băutura pivot este Heineken. Bună bere. Deci, cât a costat această poziționare confuză?

Norvegia: De ce suntem aici?

Când citiţi asta, eu sunt la Norheimsund, în Norvegia. Să învîţăm să facem un muzeu în România. La Hardanger og Voss Museum se produc frânghii. Este singurul atelier din Norvegia unde se produc frânghii din cânepă, in, pentru ambarcaţiuni. Muzeul din Norvegia are o secţie de ambarcaţiuni din lemn, construcţie şi reparaţie. O altă secţie de accesorii din fier forjat şi frânghii. Şi programe educaţionale. Trasee, bărci, adulţi şi copii.

Despre produse tradiţionale în 2008

Producţia TV "Descoperă Europa mea!". Un premiu binemeritat de Gabriel Gherghescu (TVR) şi de echipa Media Factory (dar şi pengru cei de la DC Communication şi grupul de iniţiativă care a organizat Târgul Ţăranului) a consacrat un serial de 6 episoade în două serii, din anul 2008. În care au fost vizitaţi, consultaţi, documentaţi, ţărani şi fermieri, gătind la casele lor. Am contribuit practic organizând în paralel toată comunicarea despre Târgul Ţăranului de la Piaţa Amzei, precum şi la mici probleme de producţie. Dar am simţit ca este munca noastră, a tuturor.

Schimbări la americani

Obama on the #FarmBill: "It supports local food by investing in things like farmers markets and organic agriculture."

— White House Live (@WHLive) February 7, 2014

Norvegia: Hardanger og Voss Museum

Retail-ul nu are probleme cu casele de marcat

O colonie se construieşte greu. După ce toată ţara a fost împânzită de comerţul modern, de supermaketuri multinaţionale care trag mărfurile din ţările de origine. Acum, da, sigur! să băgăm sula în coaste micului comerţ. Ca să moară bine şi definitiv. Tot ce este autothon este sortit dispariţiei. O colonie se construieşte greu. Ce mai rămâne apoi pentru producţia locală de hrană? Marca privată, nu?

(c) Evenimentul Zilei

Succes la Slana Fest

Porcul de Mangalita este pe lista Ark of Taste a miscarii Slow Food

@romanialibera: Slănina de mangaliţă, „vedeta" Slana Fest

http://t.co/JIVfBttcTy
http://t.co/4ZZtMzsnf6

Click pe link-uri sa vedeti!!!

Norvegia: De la Bergen la Norheimsund

anlegget Nils Kjetil Torvik

Ce are ecogastronomia cu Norvegia? Această ţară împreună cu Islanda şi Lichtenstein, ne dau o mână de ajutor să ne mai ridicăm un pic. Noi ne-am gândit că un muzeu nu ar strica. Dedicat bărcilor cu vâsle. Aşa că am pornit către nordul Europei. Când citiţi articolul, am ajuns deja acolo. La Norheimsund, la Hardanger og Voss Museum. 5600 Norheimsund, Norvegia.  

GPS coordinates

Latitude: 60.365845834, Longitude: 6.1482238769

Să crească consumul!!!

Da, să crească. Problema este că a crescut, conform ZF din 4 februarie, dar a crescut la importatori. Nu creşte din producţia autohtonă. Ci din producţia chinezească, europeană, eventual americană. Aşadar, de ce trebuie să crească consumul?

(c) Ziarul Fianciar

Ne-am săturat! Manifestaţia anti-agricultură industrială la Berlin

Wir Haben Satt! Mişcarea Slow Food împreună cu mişcările ţărăneşti din Germania şi Europa, împotriva agriculturii industriale. Berlin, ianuarie 2014. Resurse aici LINK

Mărcile private, speciile invazive ale comerţului "modern"

(c) Ziarul financiar, ZF Live

Ce coincidenţă: " Mărcile private sunt o constrângere pentru producătorii români" spune prof. Călin Vegheş, decanul Facultăţii de Marketing, ASE. Filmul aici. Slow Food militează pentru produse locale, o să repet asta des chiar dacă risc să vă obosesc (poate sunteţi cei 75% care citiţi prima oară blogul, nu?). Slow Food militează pentru branduri locale. Pentru diversitate. Retailul multinaţionalelor, după ce a practicat preţul la raft, a "inventat" marca privată. Revistele şi presa de specialitate ridică în slăvi expansiunea retailului. Dar uită să spună care sunt efectele asupra micului comerţ, asupra micii industrii alimentare, asupra reducerii opţiunilor consumatorului în materie de calitate şi gust. Ce efecte: înghiţirea industriei alimentarea, aneantizarea diversităţii. Şi crearea unei combinaţii ciudate, la raft, de importuri, branduri de multinaţionale, pastişe şi mărci private. Acolo unde se extind mărcile private, avem de-a face cu specii invazive.

Ca să nu vorbim singuri despre nocivitatea integrării producţiei alimentare locale în comerţul modern, un profesor de marketing ne sare în ajutor. Şi spune direct sau mai puţin direct ce spune mişcarea Slow Food. Ziarul Financiar oferă publicului său o serie de interviuri, în seria ZF Live. 

(c) ZF Live, Calin Veghes

Târgul Ţăranului în 2009 şi stakeholderii

Îi găsiţi pe banner. Toţi am făcut istorie.

Despre brânza de Sibiu care nu există

Să vă spun ce nu ne spune un articol din Ziarul Financiar din 3 februarie 2014. Recent am găsit un articol despre primii 50 de proprietari de oi, din România (Ziarul Financiar vi-l recomand pentru analize şi puncte de vedere, în fiecare zi). 

Ce am înţeles:

• Telemeaua de Sibiu nu se ştie a cui este. Din primii 50 de proprietari de ovine, doar 3 sunt din judeţul Sibiu. Sigur, oile lor pasc şi în altă parte, etc. Dar dacă luăm doar criteriul de bază, din mai multe, al proprietăţii care ne leagă de indicaţia geografică, telemeaua de Sibiu este sublimă, este peste tot, dar nu prea este originată de regiunea Sibiu. Ceea ne pune mai multe probleme legate de identitatea produsului, de marcă, de indicaţie geografică.
• 163.000 de ovine sunt deţinute de 1,8% din proprietari. Şeptelul de ovine este structurat piramidal ca şi la proprietatea de teren agricol, ca la fondul funciar. Restul de ovine până la 9.000.000, adică 98% sunt în turme mici şi foarte mici. Ceea ce ne arată că politica publică trebui să găsească soluţii pentru cei 98%, de integrare într-un lanţ de producţie, distribuţie, cu suport de marketing. Şi mai ales, să lege producătorul de consumator.
• 9 milioane de oi? Unde se găsesc produsele lactate de la atâta amar de oi, lapte de oaie, iaurt de oaie, brânzeturi, caşcavaluri. Unde se găseşte carnea, unde pastramele? 

Slow Food partener al FAO pentru 2014 Anul internaţional al agriculturii familiale

În vara anului trecut, Slow Food şi FAO au încheiat un acord de cooperare pe 3 ani, la nivel internaţional, având ca obiectiv micii fermieri, biodiversitatea. Mai multe detalii AICI.

Despre orătănii: Au început tăierile de curci şi gâşte....

Cineva care a aflat despre Târgul Ţăranului m-a căutat. Şi aşa am primit o poveste pe e-mail. Este treaba voastră dacă o credeţi sau nu, eu va scriu pentru că mi-a plăcut. Şi merită să citiţi. Nu am testat asadar, deocamdată, găinile, curcile şi alte orătănii.

"Pentru cei interesati: Am început tăierile de curci şi gâşte.

Abatorul (de fapt toată hala de procesare păsări) este funcţională din 15 ianuarie. Am gata preparate aprox. 50 de curci în carcasă (gâştele s-au vândut) care

au stat la marinat 6 zile cu mult busuioc, piper, cimbru, usturoi (puţin), dafin şi alte mirodenii. Timp de alte 4 zile le-am zvântat şi afumat la rece. După tot "tratamentul" ăsta le-am ţinut în fum cald (60 celsius) timp de câteva ore(fumul cald s-a administrat în reprize de 15- 20 minute). Acum stau în depozit la 1 grad şi se usucă uşor. Pot livra şi carcasă proaspătă pentru cei sensibil la stomac, deşi spălate de fum (fag uscat şi măr uscat) nu ar trebui să aibă nimeni probleme. Dacă aveti totuşi, cătaţi un doctor că-i bai.....continuă >>>

Despre risipa de alimente

"It's like dropping a whole bag of groceries every time you shop." @dgunders #foodworxpdx pic.twitter.com/6Pz9zoKfwU

— Slow Food Portland (@slowfoodpdx) February 4, 2014

Cum se face pâinea? Agresiunea pliantelor este ameninţată.

Da, chiar, cum se face pâinea? Răspunsul (uşor surprinzător) la această întrebare îl oferă Mircea Nicolae. Întâmplător sau nu, şi pe mine mă descurajează asaltul publicitar, asaltul pliantelor, asaltul pamfletelor de reclamă. Vrei-nu vrei, ţi se îndeasă pliante în cutia poştală. Mica mea revoltă locală, la bloc, s-a lovit de dezinteres şi de opinia preşedintelui asociaţiei de locatari. Care a spus că el vrea să primească pliante. Aşa că vedeţi viziunea lui Mircea Nicolae despre eşecul comunicării cu direct marketingului sau al valorizării lui. Cum se poate transforma agresiunea publicitară în metaforă. 

#FarmBill, ce aduce nou Obama?

The Senate just passed #FarmBill by a vote of 68-32. http://t.co/PdrMW4ulEX It's now headed to President Obama, who is expected to sign it.

— Slow Food USA (@SlowFoodUSA) February 4, 2014

Brunost, brânza maro

(c) Wikipedia Commons

Este o brânză din zer, tipic nordică. De-abia aştept să mănânc. În Norvegia.

Brunost or mysost (Norwegian), or mesost (Swedish), meesjuusto (Finnish), mysuostur (Icelandic), myseost (Danish) or Braunkäse (German) is a caramelised brown Scandinavian whey cheese. The Norwegian and German names mean brown cheese, and the others mean simply whey cheese. Another variant, made using goat milk, is referred to and sold as geitost (Norwegian for "goat cheese") or sometimes elsewhere as gjetost /ˈjeɪtoʊst/ (an older Dano-Norwegian spelling no longer used in Norway). Geitost is made from a mixture of goat's and cow's milk, and ekte geitost (real geitost) is made with goat's milk only.

Indicaţii geografice (1)

DOP, IGP, STG

Ce marcă de calitate are "Magiunul de prune de Topoloveni"? DOP înseamnă Denumire de Origine Protejată. IGP înseamnă Indicaţie Geografică Protejată. STG înseamnă Specialitate Tradiţională Garantată. Acestea sunt semne ale unor produse de calitate. Pe partea politicii publice a autorităţilor din România, s-a făcut foarte puţin pentru a promova schema de calitate. Am început cu un verdict, sunt subiectiv. Dar astăzi vă spun despre acest subiect doar câteva lucruri. Comisia Europeană, hai să spunem Uniunea Europeană, practică o măsură de discriminare pozitivă, prin care susţine atât la nivel european, cât şi la nivel global, produsele alimentare de calitate. Îmi place să cred că produsele de calitate sunt produse de serie mică, nu de producţie industrială. Semnele lor, sunt cele afişate la începutul acestui articol. >>> continuă >>>

Lapte, legume şi fructe în şcolile din Europa...Comisarul Dacian Cioloş...

Să fim cu ochii pe ei! Poate este plictisitor de urmărit un comisar şi mai ales într-o conferinţă de presă, aici dl. Dacian Cioloş în 30 ianuarie 2014. poate nu, pentru că subiectul este interesant. Din anul 2016 - sigur, este poate prea departe - schema de distribuţie de lapte şi de fructe şi legume în şcoli, va deveni mai sofisticată, mai ambiţioasă. Va fi o provocare pentru autorităţile române să aducă diversitatea pe masa copiilor, în şcoli. Credeţi că le sunt suficienţi 2 ani de pregătire? Propunere legislativă AICI 

„Să mâncăm sănătos pentru a ne simți bine”

(c) DG AGRI, CE

Iată că recent Comisia Europeană a propus corelarea celor două programe de distribuire a laptelui şi a fructelor şi legumelor în şcoli, şi punerea accentului pe educaţie. Să trecem la exerciţiul de interogare şi reflecţie. Comunicatul de presă aici LINK

Poate aveţi copii la şcoală. Programul european susţine distribuţia de legume şi fructe în şcoli. Şi pune accentul pe educaţie. Deci?

• Nu vă întrebaţi de ce în România se dau copiilor doar mere, ca şi cum cum acestea ar fi singurele fructe din producţia autohtonă?
• Mai departe, de ce dau mere şi nu sucuri de mere naturale, salate de fructe, pere, guturi, căpşuni? Este greu, nu?
• De ce nu este folosit acest mecanism pentru a cumpăra şi mai mult şi mai divers de la producătorii români locali şi conform sezonalităţii? Este greu, nu?
• Şi acum ultima întrebare, CE pune accentul pe educaţie, credeţi că aşa ceva a fost principalul obiectiv al autorităţilor române, educarea tinerilor spre a consuma mereu fructe şi legume, nu doar în timpul programului?  >>>continuă >>>