Nu uitati plimbarile cu canotca in Delta Dunarii, pe canalele din spatele comunei Crisan. Pentru rezervari aici la http://www.slowtourism.ro
Slow Food // e c o g a s t r o n o m i e // d e z v o l t a r e d u r a b i l ă
marți, 3 februarie 2015
Concurs: Ciorba de peste si ciorba de peste @constantinhogea @Tulcea @infodeltaro
Intr-o imagine este o ciorba de peste. In cealalta este tot ciorba de peste. Care este reteta adevarata, care este cea originala, care este ciorba de peste de oras? Ambele sunt imagini de care pot dispune, non-comercial, dar sunt ambele credibile, insa din contexte diferite.
Deci? Ce am in mana stinga? Ce am in mana dreapta? Cine a ghicit adevarata ciorba de peste care este?
(1) |
(2) |
luni, 2 februarie 2015
Ce interesant CO-OP marketing of food
(c) David Brier |
Povestea rebrandingului, aici. LINK
Fonturile, culorile, grafica tablelor, deși aparent nu se împacă ca uniformitate stilistică, se combină interesant.
Răsfoisți prezentare din SlideShare.net.....Vă va da idei, dacă vă pasionează marketingul hranei.
Tasty Fix sau Tasty Fish?
La pescarii care gătesc și porci. Tasty Fish. Acum două săptâmâni am petrecut două ore plăcute la restaurantul Tasty Fish de pe str. General Berthelot. Am comandat o ciorbă cu perișoare de pește, în imagine. Și un păstrăv la cuptor. Ambele au fost foarte bune, și am vorbit mai mult decât am mâncat. Localul este bine amenajat, plăcut și convivial, interesant pentru un refugiu. Se mănâncă pe săturate.
Însă ce nu am înțeles:
- Dacă este restaurant de pește ce caută în meniu toate alte alea din carne, adică porc, pui, vită ? Ori este cu specific ori este un mix...O să spuneți că vor clienții, dar nu sunt de acord, pentru că atunci i s-ar putea spune Tasty Fix
- Bună ciorba, dar am realizat-mi-am adus aminte, că nu se servește așa, ci peștele separat și zeama cu de toate separat, cele două la un loc fiind o invenție ce nu respectă regulile bucătăriei de pește.
Leapsa cu mataranga de la Cabral a ajuns in cartierul nostru @cabral_ro
Blog Cabral |
Bad branding....Mataranga lovește din nou!!! Apariția în cartierul nostru, într-o latură unei hidoșenii de clădiri, create de un arhitect membru al Ordinului Arhitecților, a unei viitoare bijuterii Mataranga, ne pune pe gânduri. Știți că sunt un fan al micilor dar inventivelor branduri din mica și marea industrie alimentară. Că le urmăresc și vi le semnalez, pentru a le critica sau lăuda constructiv. Precum în cazul celebrei de demult denumiri a primei consignații private, Coleus a dlui Urzică (care denumire însemna și testicole) în cazul Mataranga, dl. Cabral a semnalat deja că ar trebui să fie atenți.
Conform surselor din internet, la origine Mataranga este numele unei familii de albanezi stabilite acum câteva sute de ani în Italia.
(c) Tiberiu Cazacioc |
Dar ce contează este ce înseamnă/semifică o marcă pentru consumatorii locali. Scris cu diacritice mătărânga înseamnă în argou, penis.
Pește de la Yasar Kos și de la Fikir Sahibi Damaklar @SlowFood_FSD
O călătorie minunată mi-a fost prilejuită în 2013 de participarea la o conferință Slow Food la Istanbul. Chiar în Universitatea Bogazici, sus pe malurile Bosforului. În marja evenimentului ce a durat câteva zile, organizatorii l-au invitat pe un domn, artist plastic amator, Yasar Koș, să expună obiecte pictate care aveau ca tematică biodiversitatea, peștele lufar - personaj principal al campaniei de salvare organizate de Slow Food Istanbul. Vă pun la dispoziție imaginile obiectelor respective. Mie îmi plac stilul, paleta coloristică, imaginația artistului, un inginer turc pensionar. Eu am achiziționat tava cu albastru culoare dominantă.
(c) Tiberiu Cazacioc |
(c) Tiberiu Cazacioc |
(c) Tiberiu Cazacioc |
(c) Tiberiu Cazacioc |
(c) Tiberiu Cazacioc |
duminică, 1 februarie 2015
30 ianuarie 2015: Slow Food International Press Review
Slow Food International Press Review
Dear Slow Foodies,
Here is our weekly selection of articles: This week, several important media talk about our Ten Thousand Gardens in Africa project:
Uganda, Daily Monitor: http://bit.ly/1EPk77b
Italy, AnsaMed, about the gardens in Egypt: http://bit.ly/1tosd5g which has been re-published by the Morocco Gazette: http://bit.ly/1CMi6tl
United Kingdom, The Guardian: http://bit.ly/1EPhxxW
Spain, El Mundo: http://mun.do/1wEF4vf
An interview with Carlo Petrini about the current food system and the 10,000 Gardens in Africa project.
United States, Edible Hawaiian Islands: http://bit.ly/1yKzY63
Celebrating 25 Years Of Slow Food: A Conversation with Alice Waters and Carlo Petrini.
United States, Epicure and Culture: http://bit.ly/1uWQGjr
Epicure & Culture caught up with Richard McCarthy to talk about Delicious Ways To Support The Local Economy While Traveling.
Netherlands, Trouw: http://bit.ly/1K4dzCF
Jack Stroeken, chairman of Slow Food Netherlands, writes about Carlo Petrini getting the Johannes van Dam Award and reflects on some recent trends in the Dutch food scene.
Romania, Catavencii: http://bit.ly/1HiBH8K
The Romanian weekly published an interview with the local leader of Slow Food Bucharest Valahia Gusturilor, Tiberiu Cazacioc, about the importance of local, traditional food and the Slow Food approach in regard to food chain issues.
Australia, The Holiday and Travel Magazine: http://bit.ly/18o3FQI
Slow Food Movement in Penang.
Hong Kong, Fine Food Dude: http://bit.ly/18ue7Gg
An interview with Alice Waters.
Slow Food News: We would also like to highlight that the national organization Slow Food Great China was launched on January 27 on occasion of which we sent out the following press release to our Asian and US press contacts:http://bit.ly/1yMHIVh
The following media talk about Slow Food and the launch of Slow Food Great China:
China, Sina: http://bit.ly/1Cg56x7
China, China Times: http://bit.ly/1BzvqQ0
China, News Hexun: http://bit.ly/1y8XPbO
China, French China: http://on.china.cn/1CORpEm
China, Finance Eastmoney: http://bit.ly/1yCBthU
China, Kaixian: http://bit.ly/15XEZxs
China, Gtobal: http://bit.ly/1yQ2ao4
China, Gushi360: http://bit.ly/1yQ2inK
Good to know: Africa, All Africa: http://bit.ly/1LbcI6J
Food Security in Africa Depends on Secure Land Rights: A series of contributions - including a video, a photo essay, and documents - on the importance of land rights in Africa.
United States, City Scope: http://bit.ly/1qfzO1c
Can urban agriculture work on a commercial scale?
United States, City Scope: http://bit.ly/1H4VCYy
Two new takes on urban supermarkets.
United Kingdom, Compassion in World Farming: http://bit.ly/1z5sWb6
WHY OUR LOVE OF “CHEAP” FOOD IS COSTING THE EARTH.
The Slow Food International Press Office Team
Paola Nano and Sharon Aknin Sheets
Paola Nano and Sharon Aknin Sheets
sâmbătă, 31 ianuarie 2015
Business Insider: Super Bowl si gastro, burgeri in pielea goala, fara ingrediente
Aici puteți arunca o privire la cele mai vizionate anunțuri de publicitate, din cele 115 care vor fi proiectate în timpul Super Bowl, finala-finalelor de fotbal american. Publicitatea pentru un burger mi-a atras atenția. Pentru că, dincolo de sugestiile de gen, legate de blonda care ne lasă, pe noi bărbații privitori (sau femei) să credem că doamna se plimbă goală prin piață, diferențiatorii sunt: fara antibiotice, fara hormoni, fara steroizi. De ce nu ar anunta asta, la o alta scara si poate in alt segment, in Romania, cei care nu fac parte din fast food si nu au nimic din aceste elemente in track-record-ul lor de productie de hrana?
ESSEDRA, proiectul european al Slow Food, locul III
Slow Food’s ESSEDRA Project Gets Third Place in the Category Communication to the Public of the European Commission’s CAP Communication Awards 2014
On 29 January 2015, the 2014 winners of the CAP Communication Awards - organized by the European Commission’s Directorate-General for Agriculture and Rural Development - were presented with their awards at the international Awards Ceremony in Brussels. The annual CAP Communication Awards aim to showcase the very best communication projects related to the Common Agricultural Policy.
For the category Communication to the Public, Slow Food’s Environmentally Sustainable Socio-Economic Development of Rural Areas project (ESSEDRA) got the third place. ESSEDRA is funded by the European Union and aims to support the integration process of the Balkan countries and Turkey into Europe, but at the same time to create conditions for these countries to preserve their identities, demonstrated by their great culinary diversity and artisanal foods. In order to achieve this goal, a series of partners from all participating countries are working together: Slow Food International, the European Forum on Nature Conservation and Pastoralism, Slou Fud Bitola (Macedonia), Slow Food Bulgaria, Okusi Hercegovinu Mostar (Bosnia-Herzogovina), Fundatia ADEPT Transilvania (Romania), Muftak Dostlari Dernegi (Turkey), VIS (Albania), Association ‘Natura Balkanika’ (Serbia) and Udruga Kinookus (Croatia).
Here is the ESSEDRA evaluation sheet for the CAP Communication Awards 2014:http://bit.ly/1yKJJMZ
The jury decided to include the project among the top three in the category because, “This communication project tackles effectively the dilemma people face in accession countries in understanding the Common Agricultural Policy. Within a clear campaign design, ESSEDRA uses an intelligent networking approach to reach out and address misconceptions of the CAP on the Balkans.”
Here is the list of all categories and 2014 winners: http://bit.ly/1wP4LdM
For more information about the ESSEDRA project, please visit: www.essedra.com
For further information, please contact the Slow Food International Press Office:
Slow Food involves over a million of people dedicated to and passionate about good, clean and fair food. This includes chefs, youth, activists, farmers, fishers, experts and academics in over 158 countries; a network of around 100,000 Slow Food members linked to 1,500 local chapters worldwide (known as convivia), contributing through their membership fee, as well as the events and campaigns they organize; and over 2,500 Terra Madre food communities who practice small-scale and sustainable production of quality food around the world.
vineri, 30 ianuarie 2015
Interviu: Despre pâine cu Ionela Paliștan, Slow Food Brusturoasa Palanca
Poate ați auzit de Palanca acum, cu arestările, cu dl. Hrebenciuc și pădurile. Ei, nu este despre asta. Familia Paliștan este unică în felul ei. Ei vin de la Brusturoasa Palanca, o comună din județul Bacău. În fiecare week-end îi găsiți pe ei și produsele lor la târgul de la ASAS sau agronomie cum i se mai spune, în București. Au niște preparate interesante, pe bază de păstrăv, precum cârnații de păstrăv. Don Costello de la Victorița încearcă să facă ceva asemănător. Eu prefer și pâinea de la Palanca. Iată mai jos interviul pe care mi-a la îngăduit săptâmâna trecută, în 24 ianuarie 2015, d-na Paliștan. Produsele au un gust minunat, vă invit să le descoeperiți. La standul lor.
Branza vlahă Oscypek din Polonia
Am avut plăcerea să văd, la Torino, alături de standul României, și standul cu brânza Oscypek. Din panourile explicative, am aflat cu surprindere că este brânză tradițională, un caș afumat, deja cu DOP, ce a fost adus cu secole în urmă, în regiune, de vlahi, în transhumanță. Am avut și un schimb de mesaje cu Jacek, pe Twitter, despre asta. Aveți deci și thread-ul cu el. Se consideră urmaș a vlahilor.
Janez Potocnik la vasle, Rowmania @JanezPotocnik22
Acum doi-trei ani ne-am bucurat de o delegație mixtă de comisari europeni la Crișan (Delta Dunării), cu Dacian, Janez, la masa rotundă despre Delta Dunării. Iată că dl. Potocnik, nu a uitat. Header-ul său de Twitter mai jos.
Florin Dumitrescu despre covrigi...o analiza corecta
Ce modă și abateri s-au născut din covrigării, ne spune Florin Dumitrescu. Dacă ar ști că există și covrigării-patiserii clasificate de Autoritatea Națională pentru Turism, ce-ar zice Florin? LINK
Fara bon puteti lua produsele si nu veti plati nimic
De la 1 martie 2015. Guvernul României a adoptat Ordonanța Loteriei. De la 1 martie, dacă comercianții nu vă eliberează bon, luați marfa și plecați. LINK.
joi, 29 ianuarie 2015
ThinkFood Inspiration cu Willy Schuster si Monica Stroe
După conferința Food Bloggers organizată de Evensys, iată că Point Public Affairs organizează o conferință ce încearcă să împace mai multe capre și mai multe verze. Și despre hrană, și despre industrie alimentară, mă rog, toate unghiurile de abordare.
Mă tem de prevalența elementului industrialist și capturarea curentului hrană de mainstream, pentru că deși pot coexista, industria alimentară de mână cu retailul nu se abțin, precum elefantul în magazinul de porțelanui, să calce peste orice și oricum.
Cu toate acestea, hai să sperăm că se va reuși prin secțiunea ThinkFood Inspiration, să fie contrabalansată această dominanță.
Mai multe despre vorbitorii din această seară, de la conferință, aici. Willy Schuster, Monica Stroe, Pavel Chirilă, the staff.
Fara link Catavencii despre Slow Food
Sau despre mâncare, depinde ce unghi de abordare găsiți în interviul pe care l-am avut cu Eugen Istodor. Nu vă transmit link-ul pentru că vă invit să cumpărați ediția din această săptămână, apărută în 28 ianuarie 2015. Oricum link-ul îl găsiți singuri.
De ce să citiți ediția offline? Pentru că sunt un tradiționalist. Vreau să simt hârtia sub degete. Pentru că pentru aceia care scriu, veniturile din print
miercuri, 28 ianuarie 2015
Carlton Draught bere facuta din bere @CarltonDraught
Un clip haios despre fuga după bere sau cu bere. Fincă. Nu este veșnica Timișoreana. Sau berea despre care se spune că trebuie că trebuia să te lupți cu sabia. Este Carlton Draught.
Mașina cu lapte
Dacă sunteți prin preajma USAMV București, bucurați-vă de mașina cu lapte. Mie mi-a plăcut. Cu recipienți de plastic, la vedere. Plata cu de toate. Aș mai reveni acolo.
Concurența de Topoloveni la români nu la chinezi
De ce să inventezi, să îți bați capul. Sigur, nu este ca în povestea cu salamul săssesc sau salamul de Sibiu. Este ca la Muștarul de Tecuci. Adică noi suntem români, alții au băgat bani și efort ani la rând, hai să ne înfruptăm din munca lor. Iată cum.
NOTA: Nu este produs de Sonimpex, compania care a creat linia de produse Topoloveana.
Cu frigiderul închis sau deschis? CSR in comertul modern @ProgressiveRo
V-ați gândit vreodată cât de mult poluează un supermarket? Dar toată rețeaua de supermarketuri? Este tipul de subiect despre care revistele de reclamă despre retail, nu vorbesc. AICI. Nici nu ar avea curaj pentru că ar rămâne fără publicitate și conținut.
Ce am găsit pe teren. Oamenii de la supermarket se dovedesc inovativi. Undeva departe, în București, că nu mai știu pe unde, am găsit un magazin din acela mare, care și-a segmentat oferta de produse lactate și pe tipuri dar și prin clasarea în frigidere. Și a trecut-o explicit de la acea clasificare cu etichete așezate undeva deasupra capului, în dulapuri frigidere. Asta mi-a atras atenția. Vedeți în imagini și banderolele de marcare.
Un motiv este, probabil, că astfel ies cu mult mai mult în evidență produsele decât în clasificarea curentă. Acum produsele, la ceilalți concurenți, sunt la nivelul privirii, localizarea lor o înveți după câteva vizite, pentru că te obișnuiești cu organizarea raioanelor. Mnemonic.
Pe de altă parte unde este responsabilitatea socială corporatistă a retailului? Păi hai să ne gândim prea simplu: acasă țineți ușa deschisă la frigider sau închisă? Dacă ați ține-o deschisă, cât curent electric ați pompa din buzunar ca să țineți frig cu ușa deschisă?
Deci, supermarketul, ținând rafturile cu frig deschise, nu cumva consumă mai multă energie? Din surse regenerabile sau nu...? Eeei?
marți, 27 ianuarie 2015
Pâinea ne mănâncă banii, nu? Am un teaser in Ziarul Financiar @ZFnews #citeumcasal
Câtă pâine mănâncă românii și de ce? Tot din ZF, că are legătură cu atelierul meu de la Incubator 107, "Slow Food - o privire în miezul hranei"....
Caroli, amuzantă ilustrație de presă @ProgressiveRo
În titlu se spune despre libanezi, puțini văzuți în public, iar ilustrarea articolului, pozitiv, nimic de spus, este cu fotografia directorului executiv, român. Unde sunt libanezii? Chiar și acea imagine pare a fi de la un eveniment cu salamuri ori de la dânsul de acasă, de la un BBQ. Adică de la un barbecue.
H de la Heineken nu de la Horror @BerariaH
Am găsit un articol interesant în Ziarul Financiar de azi 27 ianuarie 2015 și este un argument pentru ceea ce scriu. Berăria H este de fapt berăria Heineken. Nu era un secret, probabil, dar nici nu era evident decât ai fi un băutor la greu de bere industrială și cunoști producătorii. Deci berăria H este de fapt o berărie mono-producător.
Sunt subiectiv și de aceea am spus de la început că o berărie industrială este o aberație din punct de vedere gastronomic. Este ceea ce poate fi mai rău, pentru că societatea ar trebui să nască pub-uri, nu berării cât stadionul.
Felul în care a fost concepută, precum o hală de filmare imensă cu decoruri fake, ce imită realitatea străzii, pare a veni din filmele mute, cu acele decoruri tenebroase în care personajele sunt urmărite de fantome, etc. Ca să faci o berărie de interior ca și cum ai fi pe stradă, este o aberație psihologică. Este ca și ai crea un Facebook al berii.
Modelul mic și diversitate vs. mare și uniformitate, revine și aici în actualitate. Pe bună dreptate se plâng cei întrebați, de lipsa de diversitate, și spun că la pub-uri se găsesc mai multe branduri de bere de la mai mulți producători.
Pe de altă parte o fi un bun business pentru antreprenor, ăsta ar fi argumentul lui. Că se fac bani ȘI NU CONTEAZĂ CUM. Nu sunt de acord și mulți nu ar fi de acord că se pot face bani oricum. Nu mai suntem acum 200-300 de ani.
Să faci bani (dacă se fac, am dubii) din modele economice cu valențe subculturale, să fie la domnul investitor acasă.
Era mai tare dacă reinventa niște braserii interbelice dispărute.
luni, 26 ianuarie 2015
Adevărata bicicletă Pegas, Iggy Azalea @IGGYAZALEA
Reșaparea bicicletei Pegas în România, nu m-a convins. A ieșit ceva ciudat, prost asortat coloristic, un monstru. Iată în imagine cum ar arăta un Pegas.
Demis is gone and it's more than five o'clock
Prima dată când am ascultat Demis Roussos și nu știam că este el, era pe vremea Aphrodite's Child. O trupă de muzică pop progresivă. "It's Five O'Clock" era și este o melodie extraordinară. A fost și este una din melodiile mele preferate.
Cred că fratele meu avea pe o bandă magnetică acea înregistrare. La vremea când se organizau ceaiuri, adică petreceri, și fiecare făcea rost de muzică. Era între anii '60 și '70.
În anii '80 se găsea pe piață o revistă sovietică care era un fel de Billbord cu muzică pop, cu inserții de discuri pe 45 de turații. Aveam câteva viniluri de plastic. Unul era cu "It's Five O' Clock".
Rest in peace Demis Roussos.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)