Spotlight: finantare pentru afaceri non-agricole in mediul rural!!!!

De la Finantare.ro si de la MADR. Puteti sa va intoarceti la tara. Masura 6.2 are niste CAEN-uri, inclusiv pentru industrii creative, de va speriati. Inclusiv pentru start-up-uri.

Miercuri, 8 iulie, vor fi lansate inca 6 submasuri de finantare prin Programul National de Dezvoltare Rurala 2014-2020. Cele 6 submasuri sunt urmatoarele:

    Submasura 4.1a – Investitii in exploatatii pomicole, cu o valoare de peste 75 milioane de euro;
    Submasura 4.2 – Sprijin pentru investitii in procesarea/ marketingul produselor agricole (143 de milioane de euro);
    Submasura 4.3 – Investitii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole si silvice, prin care pot fi accesate 435 milioane de euro, inclusiv pentru reabilitarea infrastructurii secundare de irigatii;
    Submasura 6.2 – Sprijin pentru infiintarea de activitati neagricole in zone rurale (44 milioane de euro);
    Submasura 6.3 – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici (peste 72 de milioane de euro);
    Submasura 6.4 – Investitii in crearea si dezvoltarea de activitati neagricole (57 de milioane de euro).

Spotlight: Dacian Ciolos, consilier siguranta alimentara Juncker

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, l-a desemnat pe domnul Dacian Cioloș în funcția de consilier special privind siguranța alimentară internațională.

Mai multe detalii în comunicatul de presă din pagina:

http://ec.europa.eu/romania/news/01072015_dacian_ciolos_consilier_siguranta_alimentara_ro.htm

Spotlight: Filmul de Piatra, preview doar pe baza de invitatie

Teaser, jut to know.

Preview Filmul de Piatra, ce va avea loc joi, 2 iulie, la Bucuresti, pe rooftop-ul Deschis Gastrobar (Splaiul Unirii 160), incepand cu ora 20:00. Evenimentul va include o selectie de scurt metraje romanesti din editii precedente ale festivalului Filmul de Piatra (incepand cu ora 21:30), precum si un concert al trupei Karpov not Kasparov, urmat de o petrecere.

Evenimentul este ultimul din turneul de promovare a apelului pentru scurt metraje si voluntari lansat pentru editia din acest an a festivalului (puteti vedea aici un spot al apelului). Suntem bucurosi ca avem deja peste 200 de inscrieri, cu o saptamana inainte de deadline. Cateva fotografii de la evenimentele organizate pe parcursul lunii iunie, la Bucuresti, Timisoara si Cluj, precum si doua spoturi pentru promovarea evenimentelor de la Timisoara si Cluj, unde, alaturi de proiectiile de film, au avut loc si concerte Partizan.

Recomandarea saptaminala de la Restograf...

De aici LINK

La multi ani cu DOC Tamaioasa românească dulce din 1996

Un vin exceptional, o Tamaioasa romaneasca din anul 1996. Am baut-o de ziua mea. Primita cadou de la Stefan cu cativa ani in urma, dar tinuta deoparte ca pe sfintele moaste. Bun, aromat, apreciat.

Inghetata la butoi, Maia

Sa incepem dimineata cu o inghetata artizanala. Let's begin morning with an arisan ice cream. Adi Menghes, mai bine spus familia Menghes, a adus pe piata un nou concept, inghetata la butoi. De fapt o masina de pastrat inghetata, imbracat in butoi. Specificitatea nu este numai asta, ci pasiunea de a face inghetata. Si anume cu vin, cu busuioc, cu petale de trandafiri. Adi Menghes a inovat si a creat acest concept pentru ca i se cere participarea la evenimente tematice, corporate, si cred eu, s-a gandit sa vina cu ceva nou. Multumim Menghes! PS: Am si un film statement cu Adrian Menghes. Dar vine in zilele urmatoare. 

Intrarea prin balcon...

Putem sa ne si radem? Pentru asigurari se intra prin....Pe bune, este din Calea Mosilor, Bucuresti, sector 2. 

Puii de baltă on the rise

O stire de la PRO TV de timpul mini analiză, la care am dat o "mână de ajutor"....Consumul și cererea de pui de baltă, din Delta Dunării, a crescut. Subiectul a fost ilustrat cu o secvență din cercetarea de teren realizată pe parcursul "La masă cu oamenii Deltei". Un proiect al Asociatiei "Ivan Patzaichin-Mila 23" finanțat în 2012 de Administrația Fondului Cultural Național. 

Str. Timpului no.1 Old no. 1

Lumea este inventivă și merită să o scoatem la vedere. Am fost marți la o întâlnire la Chainsaw. Și pe lângă ei, am parcat pe o străduță, aproape de Niro. Niște oameni cu respect față de branduri, au creat o pastișă de logo de whiskey. Strada este Timpului și ideea chiar "îmbracă" bine localizarea. Voi ce spuneți?

Food trip la #UrbanFest2015: De Zaganu nu scapati

Stiti ca MAE care tine pavilionul Romaniei la EXPO Milano 2015, un eveniment dedicat hranei, s-a distrat oferind promotie de Ursus cu sarmalea....?! Bleah!!! La UrbanFest 2015, pe langa ofertele food ale celor de la Ice Cream Car, de la Fish & Chips despre care am scris, ale celor de la....ma rog, iata ca au fost prezenti si cei de la Fabrica de Bere Buna. Care este o microberarie. Prezenta lor a fost marcata de berea Zaganu si de berea Bâlea. Continuati Laurentiu Banescu, dar nu abandonati. PS: Vad ca au adaugat Bâlea, sper sa nu se canibalizeze. Probabil ca au nevoie sa treaca la galop, pentru ca au investit mult. Faptul ca produc si bere sub marca privata H pentru Beraria H, pare sa arate ca sunt pe orbita. Cum am spus mai sus, sper sa tina linia si sa nu devina un Tuborg la Romaniei. 

Cu Mica Elvetie in strada si in Facebook, de ce nu Foursquare?

Uite asa, dandu-ma cu trotineta joi seara prin Centrul Vechi, m-am intersectat cu acest people-stopper al celor de la Mica Elvetie. Pentru cunoscatori, nu este mare lucru. Dar pentru Centrul Vechi cred ca este un mare pas inainte. Interesant. Legatura dintre offline si online, prin social media. PS: Probabil costul este destul de ridicat, astfel incat daca te dai in vileag cu Mica Elvetie, cu -20% ajungi la un tarif corect, nu? Pofta buna!

GAV, SELGROS si diferentierea

Campania pentru SELGROS a avut mult OOH si cateva filme testimoniale cu niste vedete. In cazul lor, a fost Mircea Dinescu. Interesant conceptul celor de GAV centrat pe uniformitate si faptul ca daca alegi de la SELGROS, esti diferit. Cu alte cuvinte aprovizionarea de la SELGROS te diferentiaza. Dar, evident ca marfurile de la SELGROS sunt aceleasi ca la orice alt cash & carry. Dar fata de toata nebunia prin care esti invitat la cash & carry doar prin preturi, asta este mai simpatica.

IGP revine de la Comisia Europeana

Nu, de fapt revine de la Uniunea Europeană. Marca de mai jos este semnalată doar pe anunmite produse de calitate din producția de hrană europeană. Studiați cu atenție la raft, pentru că merită să consumați astfel de produse.

Detoxifierea, mai spun o dată, o țeapă de marketing

Nu o să reușesc și nici nu trebuie, să vă fac să credeți că detoxifierea este o țeapă de marketing. Hai să o spunem mai soft, un concept de marketing dar care nu se bazează pe nimic științific. Nu ar trebui să avem dovezi științifice și evidențe medicale privind efectul produselor lor? Nu vi se pare straniu că vând produse care promit detoxifierea dar nu și măsurarea efectului? Pentru simplul motiv că nu au așa ceva ci doar știința de a face bani din concepte. De fapt, nu vând detoxifiere ci iluzii. Desigur, sunt invidios pe faptul că alții pot vinde orice și că ceilalți pot cumpăra orice. Dacă promiți Raiul, frumos, merită.

Transhumanta, un viitor documentar premiat, sustineti financiar

"Transhumanta" un proiect documentar ce a durat 7 ani si va lua premii. Pentru a sustine AICI ... Dragos Lumpan, continua! Filmul mai jos...

 

Taste of Romania, felicitari...:) #VodafoneRO @VodafoneRO @AdiHadean

Am criticat proiectul Vodafone cu ciobanul Ghita pentru ca este mistificator, inselator, creaza confuzie si nu ajuta ciobanitul. Poate ar fi ajutat mai mult sa sustina proiectul lui Dragos Lumpan despre "Transhumanta" AICI.

Dar despre Taste of Romania, Vodafone, jos palaria! Pure local gastronomy....si este autentic si non-comercial, in sensul in care un Master Chef vinde "untdelemn de la bunica", care nu este untdelemn (ulei de masline).

Taste of Romania este un proiect de care am aflat tardiv, nu stiu de ce, poate nu am fost in grupul tinta. Adrian Hadean a realizat, sustinut de Vodafone, o aplicatie cu retete din Transilvania. Demersul antropologic si gastronomic a fost sustinut si de Mircea Groza. Totul a avut ca rezultat o aplicatie Android in Google Play AICI. Desemenea o gasiti in magazinul Windowsphone.com pentru telefoane Microsoft/Lumia. 

Diversitatea și merele sau despre genocidul vegetal

Lipsa diversității este puțin văzută atunci când trăiești în mijlocul a doar câteva soiuri de mere. Când aduni la un loc diversitatea varietății vegetale, care și în România încă mai există, realizezi că de fapt pierzi foarte multă culoare, gust și resurse locale. La Terra Madre la Milano, în octombrie 2014, am revăzut în cadrul Ark of Taste, un montaj de mere. Eu numesc lipsa sau combaterea prin indiferența, epurare vegetală. Un fel de genocid agricol. Fiecare dintre noi suntem responsabili prin indiferență.

Roma Termini: Halal, halal, halal

Cam tot ce înseamnă fast-food arăbesc, musulman, în zona gării Roma Termini, este halal. Asta trebuie spus, pentru că noi, la București nu avem parte de carne halal.

La Festivalul Turcesc din 2015

Da, am crezut că preparatul din fotografie, din vasul de inox, ar fi un fel de tăiței cu lapte. Greșit, sunt mantî cu sos, un fel de mini-colțunași cu carne. Un preparat delicios.

Sarmale cu bere, ca la MAE

Când se ocupă niște oameni nepricepuți la gastronomie, iată ce aberații se nasc. Sarmale cu bere. La pavilionul României de la ExpoMilano 2015.

Happy hour today from 4pm - 6pm - a free Ursus beer with every order of #sarmale!!! #Expo2015 #roexpo2015 pic.twitter.com/V4FfGP9pVp

— Romania Expo 2015 (@RomaniaExpo2015) June 23, 2015

Știința de a selecta brânza telemea: Casa cu Gemene

"Mai multe feluri de brânză. Cum se face?" Ce înseamnă o telemea deosebită? Sunt brînzeturile fermentate, atât de omniprezente în România, diferite? Sunt aceste brânzeturi produse în condiții corespunzătoare? Cum anume noi, consumatorii, putem să ne folosim de puterea noastră, este drept, disipată, de a selecta și de a face cât de cât un început de ordine în piață? Case cu Gemene a scris din inimă, un text revelator despre alegerea brânzei telemea. Vă pun totuși un pic de context.

Casa cu Gemene este un proiect food care aduce în București, în urma unui proces de selecție de teren, hrană produsă artizanal, de calitate. Durează de câțiva ani și cred că este cu adevărat un demers dificil, contr curentului. Pentru că este foarte ușor să lași garda jos în materie de hrană de calitate, pentru că consumatorii sunt comozi. Și odată ce au fost condiționați, este greu să ridici brânza de calitate, în exemplul celor de la Casa cu Gemene și să pui pe masă. Mai departe punctul lor de vedere....

Food trip la #UrbanFest2015: Fish and Chips

I-am regăsit pe cei de la Fish and Chips la Urban Fest 2015. Data trecută erau la Salonul Internațional Nautic din aceast primăvară 2015. Un proiect original, deși el este mai aproape de un fast food, decât de o ofertă de hrană de calitate. Nu sunt orientați spre folosirea peștelui de origine locală. Asta în condițiile în care românii consumă în proporție de 83% pește de import și ar fi interesant să fii contra trendului, să mizezi pe nișă culturală. Este așadar un concept interesant de street food, însă este importat ca atare în România. Dar să îi urăm, pentru singularitate, succes în continuare.

DOP sau Denumirea de Origine Protejată

Astăzi despre DOP. Schema de calitate a Uniunii Europene este o schemă publică de marketing. Cele trei tipuri de poziționare susținute prin schemă, caută să scoată în evidență, sub forma unei politici comune, faptul că produsele alimentare de calitate europene sunt mai bune pentru că țin de un specific local, de o rețetă, de o filieră de producție. 

DOP înseamnă că produsul pe care îl găsiți la raf, cu emblema de mai jos, este rezultatul unui proces se petrece în același loc, pe baza unor cunoștințe recunoscute. Româania nu are după 7 ani de member state, nici un produs DOP.

Salata cu cremvursti, mancati? O fi reusit MEDAProd?

Imaginatia advertisingului si a clientilor sai, sau invers, este cu totul derutanta. Nu stiu ce sa cred, oare MEDA incearca sa ne schimbe obiceiurile alimentare in ce priveste meniul, nu numai elementele componente? Pentru ca ma intreb, cine dintre noi maninca salata cu cremwursti? Daca se intampla asa si este un trend nou, chiar ca mi-a scapat...Pe unde am fost nu am avut parte de o asa combinatie si nici la noi in familie nu se practica. Asa cum nici Coca-Cola cu sarmale, Doamne fereste!

Prin Muntii Macinului si imprejurimi

Nu, eu încă nu am reușit să fac mai mult decât să circumscriu de câteva decenii zona de referință și anume munții Măcinului. Încă nu am urcat până la Țuțuiatu. Dar lumea asaltează decent și responsabil zona, dinspre comuna Greci. Mi-aș dori să o cucerească și dinspre comuna Hamcearca, dinspre valea Taiței. Dar va veni și acea vreme. Iată o cronică detaliată, cu de toate, ca să repetați traseul. Aveți tot ce vă trebuie ca să vă planificați o săptămână de ședere în zonă. Este vorba de natură, de vinuri de la cramă, de Dunărea Veche, de cetăți vechi și de un-chipurile-lac glaciar. Am citat puțin și v-am propus un link, pentru că este meritul muncit al autorilor. Vă urez comentarii cât mai multe la Jurnal de hoinar.

Reportaj UrbanFest 2015: Masina cu inghetata intr-un oras smart...Bucuresti

Praise the small business! Salut prin acest articol o afacere de familie și producția artizanală de hrana - scriu asta ca să punctez clar ținta. La  UrbanFest 2015, a existat și un segment de food. 

Aici am regăsit vechi cunoștințe. Adi Mengheș a avut o idee acum câțiva ani [O mașină cu înghețată artizanală care primește comenzi de traseu și vine în cartierul în care locuiți. Dacă dați telefon la 0742 862 672 ] Este fun, este un prilej de socializare, de pauză de înghețată, de fugit de la birou un sfert de oră. Astăzi toată familia Mengheș- mama, tata, fiul Adi și sora - este implicată în afacerea cu înghețată. Esența proiectului Mașina cu înghețată este că înghețata este adevărată, nu este înghețată soft. Apoi este o afacere de familie, în care lucrează familia, nu este producție industrială.

De aici decurge consecința, produsul este înghețată de calitate. Acestea sunt câteva argumente care mă fac să spun că De aceea trebuie spus și pus în practică ceea ce nu înțeleg industriașii că nicăieri nu este acceptabil să pui la un eveniment, la un loc, o afacere de familie cu hrană, de calitate, pe un producător industrial. În acest caz de tipul Betty Ice sau Algida sau orice alt producător de înghețată industrială. Nu s-a întâmplat aici la Urban Fest 2015, dar de regulă se întâmplă pentru că unii organizatorii nu înțeleg complexitatea fenomenului, și anume mica industrie artizanală de hrană. Care oferă, pe bază de rețete speciale, alimente în serie scurtă. Și gusturi aparte. 

Romania rurala, interviu cu Tiberiu Cazacioc: Cooperativa si lanturile mici...sa fie....

Interviul aici. Despre lanturile alimentare scurte, cu cât mai multe si mai mici/scurte, cu atât mai bine. Propaganda pentru căutarea și a altor alternative la supermarket și piețele urbane. 

Lipsa de scrupule a unor producatori de lapte praf

APC Romania este o asociație de consumatori, grassroots, nu are de-a face cu ANPCPPS Romania condusa de Sorin Mierlă. Puteți să fiți și voi membri ai acestei organizații, APC Romania, pentru a le susține eforturile de a ne apăra de producători și comercianți abuzivi. Ei și acum suprizele de la laptele praf, că au luat câteva cutii din comerț și au văzut cum stau cu obligațiile și cu etica, producătorii. Rezultatele studiului AICI.

• Analiza etichetei din punctul de vedere al primelor 5 ingrediente din fiecare formulă de lapte praf; Ingredientele produselor alimentare trebuie indicate în ordine descrescătoare a cantității. Doar 61% dintre produsele analizate au ca prim ingredient laptele. 32% au ca prim ingredient zerul demineralizat iar 7% au ca prim ingredient proteine din zer.
• Analiza informațiilor prezentate de producător în privința aportului energetic și de nutrienți necesar organismului unui sugar pe parcursul unei zile din a 4-a săptămână de viață; Organizația Mondială a Sănătății recomandă pentru bebeluși un aport energetic zilnic de 554 kcal pentru baieți și 515 kcal pentru fete. Majoritatea producătorilor nu țin cont de aceste recomandări.
• Analiza informațiilor prezentate de producător în privința aportului de sare preluat din laptele praf preparat administrat pe parcursul unei zile din a 4-a săptămână de viață; Cantitatea de sare asimilată zilnic de un sugar hrănit artificial variază între 276 și 875 mg. Verificați continutul de sare, acesta nu trebuie să depașească 16 mg /100 ml lapte.
• Identificarea altor substanțe de sinteză în formulele de lapte praf și care nu există în laptele matern; În laptele praf putem întâlni și multe alte substanțe mai mult sau mai puțin dăunătoare: maltodextrină, taurină, uleiuri vegetale, amidon, sirop de glucoză, fosfat de potasiu, clorură de calciu, carbonat de calciu, probiotice, galacto-ologozaharide, minerale, vitamine. Verificați cu atenție toate ingredientele de pe etichetă.
• Evaluarea costurilor lunare generate de hrănirea bebelușului cu lapte praf și a accesibilității din acest punct de vedere; Prețurile pentru hrănirea artificială a unui bebeluș variază între 113,83 lei și 340,65 lei lunar.
• Analiza modului în care sunt luate în seamă recomandările Codului International de Marketing al Substituenților de Lapte Matern; Mențiunile obligatorii tip Laptele matern este cel mai bun aliment pentru sugari, pentru formulele de lapte praf sunt trecute în general cu litere mici și nevizibile.
• Identificarea unor posibile mesaje înșelătoare pentru consumatori. Anumiți producători folosesc caractere și grafică înșelătoare care duc la impresia greșită că aceste produse ar fi produse ecologice.