"La masa cu oamenii Deltei", un proiect AFCN cu niste oameni de isprava

Anul trecut, Administrația Fondului Cultural Național a selectat și finanțat, un proiect al Asociației "Ivan Patzaichin-Mila 23": "La masa cu oamenii Deltei". Pus la cale de o echipă de antropologi (Vintilă Mihăilescu, Bogdan Iancu, Monica Stroe), de o mână de practicieni Slow Food (să zicem). Subiectul: păstrarea patrimoniului imaterial. Într-un fel, capturarea stării lui, fotografia sa. Cum anume gătesc oamenii din Delta Dunării, cum mai stau cu gastronomia locală, cât de mult o mai transmit, practică. Și altele. Proiectul a fost o revenire asupra unui subiect din 2009, pentru care Asociația Grupul de Inițiativă Radu Anton Roman, câștigase finanțare. Tot de la AFCN. Cum a fost ? Foarte tare.....Vedeți aici http://deltagastronomia.wordpress.com/. Situl și cartea sunt rezultatul muncii echipei de studenți, conduse de Bogdan și Monica. Ideea și interesul, ale noastre, ale tuturor. Remember, enjoy!

SITE

CARTE

De ce avem nevoie de taranii fermier?

Anul trecut, în 2012, Rețeaua Națională pentru Dezvoltare Rurală a avut o activitate intensă. Detalii despre această rețeea de stakeholderi, găsiți aici la http://www.rndr.ro. Au fost seminarii, grupuri de lucru, conferințe, întâlniri, publicații. Eu am prezentat la Conferința Națională RNDR teme precum Slow Food, lanț alimentar scurt, produse locale. Enjoy!

Îți permiți să încerci orice: insecticidul K300+, înghețata, hârtia igienică

Recent MEGA IMAGE a lansat cel mai recent catalog de magazin, ediția 9 mai - 21 mai 2013. Este o companie care inoveaza, este implicată mai mult decât alți retaileri, în apropierea de consumatori. Face legătura mai bine decât alți retaileri între produsele locale (cu destul de multe observații și aici), dar se străduie. TAB-urile ultimului catalog sunt "hrănitor", "sănătos", "sigur", "accesibil", "sustenabil". Să zicem. 

Dar pe coperta ultimului catalog, se încearcă o frumoasă conexiune între produse. Ia uitați-vă și spuneți, după înghețată urmează OARE și suc cu gaze, dupa apă merge OARE și o cafea, dar de ce este nevoie de insecticidul K300+ după aceea ? Și nu cumva lipsesc hârtia igienică sau șervețelele umede ? 

Inducția care să determine activarea consumatorului este o încercare interesantă dar pare neterminată și încurcată în celelalte elemente din portofoliul de produse. Mai încercați, mai încercați!

Un taran de azi al Romaniei la TEDx Cluj: Willy Schuster

Îmi fac și eu reclamă propunându-vă să îl ascultați pe Willy Schuster, țăranul orășean care a cucerit Moșna, România și Europa. El și Lavinia și copii. Doar Willy îl poate întrece pe Willy ca însuflețire.

La Râșnov, cu Cristiana, Bogdan, Mihai, Willy si multi altii....

Recent, în 26-27 aprilie 2013 am participat la Râșnov la o reuniune finanțată din FSE (Fondul Social European), în marja proiectului SOCIETAL al REPER 21. Mulțumesc Cristianei Bobârnac și lui Bogdan Gioară și Dianei Călin, Anei Maria Pălăduș pentru că ne-a adunat la un loc de discuție și networking. 

SOCIETAL este în fapt o schemă de certificare. Certificatul de "eveniment responsabil" poate fi obținut de organizațiile non-guvernamentale dacă respectă o metodologie de organizare a evenimentului care folosește responsabil resursele. Este o schemă de certificare voluntară, care este un mod corect de a contribui responsabil social la activarea societății civile pentru diverse teme. În opoziție cu activitățile corporatiste ce pretind că sunt responsabile din punct de vedere social, dar sunt superficiale, consideră REPER 21.

Am discutat la Râșnov despre ecoturism, despre mocănița, despre moara Hosman, despre Festivalul de Film Istoric, despre renașterea Râșnovului cu dl. Nicolae Pepene. Cu Willy Schuster, despre Moșna și agricultura durabilă. 

1. Site-urile proiectelor si organizatiilor invitate:

• www.eco-romania.ro - Asociația de Ecoturism din România
• cele-mai-frumoase-sate-romania.webs.com - Asociația Cele Mai Frumoase Sate
• www.ecoruralis.ro - Asociația Ecoruralis
• www.hosman-durabil.org - Asociatia Hosman Durabil
• http://video.mocanita.ro/  - Turism feroviar pe Valea Vaserului, Asociația Mioritics
• www.adoptaocasa.ro  - Proiectul “Adoptă o casă” la Roșia Montana, Asociația Efectul Fluture
• www.rosiamontana.org si www.fanfest.ro - Festivalul Fân Fest, Asociația Efectul Fluture
• appe.wblog.ro - Centrul de dezvoltare locală Ciumârna, Asociația Proiect ProEuropa
• www.traditional-europe.eu - site in constructie - Stil de viață tradițional ca model de dezvoltare durabilă, Asociația Milenium Art
• www.casa-verde.ro - Casa-verde o arhitectura in armonie cu natura 

Iata doua proiecte de turism alternativ, dupa principiile dezvoltarii durabile, realizate de asociatia REPER21 in trecut:

• Turism lent in Delta Dunarii
• Récit d'un Voyage Lent dans le Delta du Danube

2. Filmele prezentate la seminar:

Filmul Danube Connection - Rowmania 2012:

http://www.youtube.com/watch?v=ojbTE8hUay8

Filmul Reduce, Reuse, Recycle:

http://www.youtube.com/watch?v=eld-PWGDXos

Filmul marca "Eveniment responsabil":

http://www.youtube.com/watch?v=MtOMztsDuPo

Filmul "Festivalul de film istoric de la Rasnov", un eveniment responsabil:

http://www.youtube.com/watch?v=FbcHThoJChg

Pe pagina facebook a proiectului Societal am publicat povestea in imagini a seminarului: https://www.facebook.com/media/set/?set=a.569597563072578.1073741833.168745146491157&type=1.

GREAT, GREAT, GREAT: Dar ce cauta printul Harry in USA ?

Ați băgat de seamă că Olimpiada a luat sfârșit ? Guvernul britanic, nu! Lucrează la foc continuu. Își continuă campania de imagine și plusează. Pe ce mă bazez ? Pe legătura între micile evenimente locale și cele globale. România, București și USA. De sus în jos, continuați!

1. Ce campanie lansa UK în 2011?

Mai întâi un pic de reverse history, pentru că de-abia după ce am pus piesele la un loc, de la coadă la cap, am aflat despre ce este vorba.

În septembrie 2011, înainte de anul Olimpiadei, Marea Britanie a organizat o campanie de marketing propunând o serie de atuuri culturale și economice ale Regatului unit, care să atragă cu mult mai mulți oameni către UK. David Cameron a fost criticat, ca și Guvernul, pentru concept, temele, execuția și chiar oportunitatea unei astfel de campanii. 

Conform The Telegraph: "£510,000 has been spent developing the GREAT Britain brand, which will be used at business receptions abroad and in advertising by Visit Britain". 

Sursa: GREAT Britain: The government unveils tourism campaign with a series of postcards

 

 

 

2. Business is Great la București

Acum două săptămâni am participat la o reuniune organizată de ambasada Marii Britanii, având ca temă produsele locale, industria britanică de produse alimentare. Întâlnire cu mai vechi cunoștințe sau crearea unor noi amiciții. Unul din roll-up-uri avea scris pe el, "Business is Great". Am conversat, am socializat, am placut produsele. Deși am bănuit că este o campanie de ceva, cu un scop, nu am avansat în cunoașterea mai profundă a acestui subiect, determinat de vizual. Dar industria alimentară, ca subiect, mi s-a părut interesant și de-abia cu această ocazie și cu un pic de documentare, am aflat că de fapt UK este o mare putere în domeniul industriei alimentare în UE.

Cam așa arătau produsele expuse la întâlnirea din București. Nu sunt nici prilej de extaz nici de scepticism. Dar am avut la dispoziție mai multe beri de ghimbir decât găsiți în România. Plus băuturile acidulate pe bază de suc de flori de soc, de salcâm, de la Saschiz.

 

 

 

 

3. Prince "charming" Harry, în vizită în SUA

După două săptămâni, în 11 mai, mare vâlvă mare. Prințul Harry vizitează USA. Presa este cu ochii pe el. Dar ce văd în spatele său, la jurnalele de știri ? Spidere cu sloganul "Sport is GREAT". Harry s-a întâlnit cu missy Franklin, i-a cântat "La mulți ani!" campioanei olimpice la înot.

4. QED: Marea Britanie nu se lasă!

Ea își continuă campania de brand, ca să spunem așa. De la reuniunea organizată de ambasada UK la București sub sloganul "Business is GREAT", venind dinspre campania dinainte de Olimpiadă,"GREAT", până în prezent, se vede ca britanicii continuă. Și eu care am crezut că reuniunea în jurul produselor alimentare, mai în glumă-mai în serios, era doar despre food!

O opinie-varianta despre un asa-zis brand pentru produse romanesti

Un "brand" românesc există (captura mai jos), este prevăzut într-un ordin MADR din 2008, aici. ORDIN nr. 906 din 30 octombrie 2007. Cine poate crede că în câteva săptămâni se poate crea un brand, la grămadă, care să spună ce anume consumatorului român? Dar celui străin?

Astfel cum se petrec lucrurile acum, pe nepregătite, pare că va fi un eșec major precum cel cu produsele tradiționale (perioada 2004 până în prezent), și ar fi potrivit un articol de analiză. Nu se înțelege ce înțelege Agrointel.ro prin brand și ce înțelege ministerul prin brand. Ce inseamna asta, este vorba de un logo, care este doar simbolul grafic ? A face un brand nu este o poveste de cateva saptamini. Un brand înseamnă atât element vizual cât și valori. Ce produse vor acoperi brandul romanesc? Mașinile Dacia, salamul de Sibiu ? Nu se poate face decât sub legislația pe mărci și indicații geografice. Și doar acolo se poate vorbi de mărci de certificare colectivă. Asta înseamnă nu numai logo ci și un caiet de sarcini, asumat de niște operatori privati. Este greșit să vorbim despre un brand, la gramadă, pentru orice produs sau serviciu din România, care folosește câtă materie primă românească, câtă inteligență românească? In plus UE are un Regulament pe produse de calitate, care oferă un sistem de indicații geografice. El va fi extins la produse de munte, iar UE studiaza posibilitatea de reglementa si indicatiile geografice pentru produse non-alimentare. Este o opinie documentată din partea mea, a Asociatiei Grupul de Initiativa Radu Anton Roman, care are o activitate din 2008 în mișcarea Slow Food în România și militează pentru branding local, produse locale și piețe țărănesti, de peste 6 ani. In acest moment, exista un brand de produs romanesc, adoptat chiar de MADR, în anul 2008, sub semnătura fostului ministru Dacian Ciolos. Este pentru produse specialitate tradițională garantată. Punct.

De ce sfârâie micii și ce ne confirmă ei: se vor vinde numai la supermarket!

Un regulament european adoptat în 11 noiembrie 2011, publicat în Jurnalul Oficial L 295, 12/11/2011 p. 0001 - 0177 și care intră în vigoare în iunie 2013, în provoacă emoții pe ulițele micului Paris. 

Da, a fost vorba din nou de hrană. Și de Regulamentul (UE) nr. 1129/2011 al Comisiei din 11 noiembrie 2011 de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea unei liste a Uniunii a aditivilor alimentari Text cu relevanță pentru SEE.

Credeți că cea mai întemeiată aptitudine a unei părți a societății românești este superficialitatea? Aceasta a fost validată iar de povestea micilor de România. Nu este un motiv de mândrie să ceri, chipurile, excepții cu 3 săptămâni înainte de intrarea în vigoare a unei reglementări pentru toate cele 27 de state membre (pentru că are zeci de pagini și nu are doar efect asupra României), care a fost adoptată în 2011? România între timp era ocupată cu altceva, probabil cu frigerea de mici.

Începem cu un text umoristic

Un extras dintr-un comunicat al Guvernului României dinainte de Paște (aflăm de la Mediafax), am subliniat. "Astfel, cu ocazia grupului de lucru care va avea loc în 2 mai, în cadrul Comisiei Europene, reprezentantul Guvernului României va transmite solicitarea formulată de către Asociaţia Română a Cărnii ca reţeta produsului mititei să fie inclusă pe lista reţetelor tradiţionale. Reprezentanţii Guvernului vor face toate demersurile necesare pentru includerea mititeilor în lista produselor tradiţionale şi consideră că aceasta şi orice alte măsuri care trebuie luate, reprezintă o soluţie corectă şi normală, susţinută şi de reprezentanţii industriei producătorilor de carne. Autorităţile române vor lua toate măsurile necesare pentru a nu se interzice micii pe teritoriul României", se arăta în comunicatul Executivului. Care interzicere, nici măcar nu este vorba de așa ceva.

Cum stăm cu capacitatea administrativă?

Micii sunt un bun exemplu, revelator al unei slabe pregătiri administrative. Și am informația potrivită, oficială, care ne spune asta. Problema intrării în vigoare a unui Regulament european cu impact asupra industriei alimentare, nu era cunoscută de administrația publică românească ? Cât de prezente sunt problemele industriei alimentare românești pe agenda funcționarilor publici români, care umblă pe la Bruxelles și cât de prezente sunt problemele susținerii unei industriei alimentare care să trimită produse de calitate pe piața europeană, nu parizer ? Să fiu contrazis dacă nu este așa.

Vrea industria agro-alimentară produse de calitate pentru consumatorul român?

Criza micilor este și un revelator al slabei pregătiri a unei părți a industriei agro-alimentare și a unei părți a industriei mici alimentare, față de aspectele moderne al alimentației, ce include și participarea la procesele de politică publică. Pentru că povestea micilor arată că suntem în urmă, o parte dintre noi, în ce privește reglementările europene, că nu le urmărim ca proces. Să fiu contrazis dacă nu este așa.

Să nu uităm că în al doisprezecelea ceas, cine trebuie, s-a mișcat (aflăm de la Mediafax). "Asociaţia Română a Cărnii, cea mai importantă organizaţie a procesatorilor de carne din România, a solicitat deja Comisiei Europene introducerea actualei reţete de mici în lista celor "tradiţionale", pentru ca procesatorii români să poată folosi în continuare aditivii ce urmează să fie interzişi." De ce de-abia acum? Din 2011 până în 2013, ce s-a făcut?

Specialitate tradițională garantată?

Mai este de așteptat până să obținem recunoașterea de către Uniunea Europeană, circa un an și jumătate. Dar declanșarea procesului de obținere a recunoaștere va duce la înregistrarea micilor ca marcă și ca STG, numai în apanajul industriei cărnii, deci cu marcă și caiet de sarcini. Micii vor fi cu adevărat interziși ca producție pentru mica industrie alimentară, măcelăria cu carmangerie, de la colțul străzii.

Cum participăm la Bruxelles în reuniunile comitetelor de resort ?

Mai trebuie spus ca micii ne-au arătat probabil că nu avem participanții potriviți la mecanismele de consultare și decizie ale Uniunii Europene, mai ales în comitetele de experți. Măiestria noastră de a descoperi zăpada în fiecare iarnă, care nu este problema noastră, ci a bunului Dumnezeu, este de necombătut. 

Demonstrația

Se găsește în Regulamentul (UE) nr. 1129/2011 al Comisiei din 11 noiembrie 2011 de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea unei liste a Uniunii a aditivilor alimentari Text cu relevanță pentru SEE 

Știți ce spune Comisia Europeană în paragraful de final al preambulului Regulamentului ? Că la reuniunile consililiilor de miniștri ai agriculturii sau reuniuni care au avut pe agendă și această problemă, nici unul din statele membre, prin reprezentanții săi nu s-au opus. Deci nici România. Deasemenea membrii PE, deci nici ai României, nu s-au opus. Atunci, care este problema ? Recitiți inducțiile din nou de la început.

Citatul din Regulament. Q.E.D.

"Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și nu au întâmpinat nicio opoziție din partea Parlamentului European sau a Consiliului"

De final: v-am căutat o selecție de filme despre mici. Mai jos.

De ce nu refuzati sa mai primiti pliante de la retaileri?

Ce-ar putea face haiducii dacă ar vrea ? Ar cere companiilor care spamează consumatorii, să nu îi mai asasineze prin drop-mail, cu pliante, trimise oricui, oriunde, oricând. Conform acestui film de campanie, de mai jos, dacă ceri la METRO, Carrefour, să nu îți mai trimită pliante, să îți exersezi un drept de opt-out și companiile nu îți respectă cererea, se cheamă PRACTICĂ COMERCIALĂ ABUZIVĂ.

La bloc, unde locuiesc eu, la scara mea, se primesc sute de exemplare de pliante lunar. Care înfundă cutiile poștale, se revarsă și sunt aruncate într-o cutie de carton. De aici iau drumul gunoiului sau, după cum am observat, s-a dezvoltat ad-hoc o activitate de recuperare de pliante. Sau ar putea o asociație de proprietari să recicleze aceste resturi comerciale și să le valorifice. De spus că tipul acesta de drop-mail, fără răspundere, este ca și cum ai trage la țintă, cu pliante, fără să cunoști care este ținta. În cantități atât de mari, nu este teribil? Câți copaci sunt tăiați?

Sunt buni britanicii la mancare ? Saschiz, ghimbir....

Ce se poate spune despre produsele alimentare britanice, dupa ce am participat la o reuniune informală dedicată lor ? Acum am ințeles de ce, văzând o statistică EUROSTAT (2011): "The United Kingdom had the largest food and beverage retail workforce and the largest food services workforce among the EU Member States". În prima imagine de jos aveți produsele realizate din flori de salcâm și de soc, recoltate de la Saschiz. În continuare se găsesc și produsele din ghimbir, berile ce îmi plac foarte mult. Și sunt cu mult mai multe decât cele vândute pe piața românească. 

Aici au ajuns florile de salcim si de soc de la Saschiz

Se vad berile de ghimbir, nu?

Si inca cateva beri de ghimbir

Mircea Cantor, Q.E.D (2013-2014, M.N.A.C)

Doar imagini, pe urmele unui zvon despre brandul pentru produse romanesti...

SURSA: secreta

SURSA: Agrointel.ro

SURSA: Mediafax

SURSA: Blog Gabriela Firea

SURSA: Capital.ro

SURSA: Capital.ro

SURSA: Capital.ro

SURSA: Secreta

SURSA: Mediafax.ro

SURSA: Agerpres.ro

Tendinte: Carrefour, paradoxul uneri erori manageriale sau...?!

Carrefour este pe pierdere în România și pe pierdere la vedere. Mai multe vești converg spre gândul că rețeaua Carrefour va fi vândută, cui ? Lui TESCO ? Articolul din Ziarul Financiar, cu adevărat muncit de autoare, ne arată că rețeaua, ce ciudat!, s-a întins, dar în loc să captureze mai multă valoare și volum, și-a înjumătățit. Vânzările pe metru pătrat. Întinderea rețelei nu a fost însoțită de creșterea în paralel a plăcintelor vândute. Este de bine sau de rău ? Dacă ați fi activiști Slow Food, v-ați bucura....

De la agonie la extaz! Cresc vanzarile in retail sau scad ?

Acum câteva zile, o știre nemestecată ne spunea că suma ce va fi cheltuită de români de Paște, este în jurul a 800 milioane de euro. Pretenția de a estima comportamentul unei mase imense de consumatori, cu așa precizie, chiar că bate orice în materie de imaginație. 

Ia uite din sursa Ziarul Financiar. Sincer eu nu cred în această construcție care ne spune că "românii lasă", adică este deja vorba prezentul continuu și este un eveniment sigur. Nu vor lăsa, lasă ? Cum de le-a venit ideea asta ?