"La ciorbarie", un proiect Slow Food

(c) Tiberiu Cazacioc

"La ciorbărie", "Târgul Țăranului", "Slow Food shop", "Slow Book". Era prin 2009? Când am relocat Târgul Țăranului, început la Piața Amzei, apoi a fost dus la Muzeul Țăranului Român și mutat de acolo (conducerea ministerului a semnalat subteran că mirosul de cârnați și alte alea nu fac cinste muzeului), adus la The ARK. La Uranus fiind acreditat de Slow Food, drept Earth Market. Dacă privesc înapoi în istorie, a fost o perioadă de grație pe care nu am știut să o folosim. Dacă vă uitați la imagini vedeți că acum 6 ani făceam avantgardă. Creată mai ales de

MAE: "Romania traieste in armonie cu natura"?

"Romania traieste in armonie cu natura" - sloganul tarii noastre la Expo Milano 2015. Ironic, schizoid si mincinos. AICI si AICI

(c) Hotnews.ro

Profit din cresterea porcilor Bazna

Porcul de Bazna (ce ai domnule de ne înnebunești cu animalul ăsta?) este special. Este o încrucișare care a dat un animal cu mai multă grăsime și cu un strat de carne care dau gust fripturilor. Nu sunt porci de randament. Ci porci de carne cu gust. Sunt crescuți liber, nu în coteț. Le place plimbarea. Sunt opusul creșterii în sistem industrial. Este exact ce ne dorim, să semnalăm că avem rase autohtone. Pentru preparate culinare locale.

Raw Milk vs. Pasteurized | Original Fare in France | PBS Food

Criminalilor care sunteți și care folosiți lapte crud! Hai să stăm un pic strâmb și să ne mai gândim. Poate că aflați prima dată despre bătălia epică, globală, între laptele brut, nepasteurizat. Și cel pasteurizat. Fiecare, ca bază pentru brânzeturi, face diferența. Sunt națiuni în această lume, care, din dorința de a apăra pe cei puțini, cu probleme de stomac și imunitate, interzic laptele nepasteurizat. Și deci bucuria de a ne hrăni cu niște brânzeturi de calitate. 

Channel Cheese - How to break open a Parmesan cheese with Carlo Guffanti

Iată un film despre arta de a tăia conform brânza parmezan. Cum se taie brânza telemea nu este un secret. Noi nu avem decât brânză în saramură, caș afumat, cașcaval, brânză de burduf. O spun cu amărăciune și cu multă obidă, și pentru că acest adevăr nu supără pe prea mulți. Existau în cartea de tehnologie de brânzeturi a perioadei comuniste, câteva zeci de brânzeturi produse de o singură industrie, dar cu mai multe fabrici. A venit capitalismul internațional, a luat rețetele de-a gata, fără proprietate intelectuală costisitoare, a redus gama doar la câteva. Și cu asta am rămas blocați în proiect.

Comisia Europeana la Milano: How can we increase agricultural outputs sustainably?

O propunere a Comisiei Europene, la EXPO Milano, și anume crearea unei bănci care să susțină producția agricolă sustenabilă. Sau cu alte cuvinte, să compenseze financiar cerințele legate de combaterea efectelor schimbărilor climatice, prin agricultură durabilă.

Porcul de Bazna

Povestea crearii unei rase noi este simplă. Se iau specimene din rase diferite, se încrucișează și după mai mulți ani se obține o rasă nouă, cu caracteristici mai potrivite mediului local. Un succes istoric al crescătorilor din România, porcul de Bazna, recunoscut începând cu 1958, cu carne împănată și gustoasă, este pe lista Ark of Taste (Slow Food). Și? 

Cris-Tim și baba ganuș? O aberație culturală

(c) Cris-T

Este ridicol să compari mere cu pere. O serie de reclame recente pretind că românii nu mai mănâncă diverse feluri de mâncare "exotice", pentru că acum consumă mezeluri de la, ghici cine? Nota bene: Cris-Tim oferă produse de calitate. Cris-Tim propune antinomia mezel-orice altceva prin manopera unor publicitari care nu au suficientă cultură culinară ca să înțeleagă. 

"Baba Gonoush" by Miansari66 - Own work.
Licensed under CC0 via Wikimedia Commons 

Baba ganuș. Nu poți compara un fel de mâncare din vegetale cu un preparat industrial pe bază de carne. Care este legătura din ele? Că hrănesc, nu? Pentru tinerii din publicitate, asta este singura legătură, iar diferențele, ei care mănâncă din cutii de plastic sau de carton, nu contează. O altă greșeală este că baba ganuș nu este din Orientul Îndepărtat ci din Turcia, Siria, Egipt și abia la urmă de prin India și Pakistan.

M60

(c) Tiberiu Cazacioc

Pescaturismul și peștele se strecoară

Încerc mereu să vă ofer contextul din ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Și sper că veți fi cei ce vor vizita Delta Dunării, într-un alt mediu antropic. Destinație de ecoturism.

Una din puținele chei ale dezvolării durabile în Delta Dunării sunt proiectele cu valoare adăugată care pun în evidență patrimoniul local, material și imaterial. Tradițional și modern. Plus mâncare, preparatele locale. Dintr-o listă de proiecte ale AM POP de aici, aflu că lucrurile se mișcă în direcția potrivită. La Crișan, Mila 23, Caraorman, puncte de îmbarcare și debarcare. Asociația "Ivan Patzaichin-Mila 23" o campanie. Iar orașul Tulcea, un mini-muzeu al satului pescăresc. Mai multe...

Surorile Biscuit s-au mutat intr-o noua locatie @biscuitstore

Să știți, fără glumă, că mă cunosc, din niște contacte accidentale legate de culinar, blogging cu d-na Adriana Sohodoleanu. Despre care Business Magazin a spus în 2013, că este una din cele 300 cele mai puternice femei din România. Pentru că s-a lansat acum câțiva ani, cu curaj, în domeniul preparatelor culinare. AICI 300 .....Preparate dulci. Ce este nou astăzi ? Surorile Biscuit s-au mutat...află cum

Despre businessurile pentru clasa de mijloc

Se crede că poți compara un aliment care este funcțional pâine, cu un alt aliment, care este denumit tot pâine. Pâinile nu pot fi comparate pentru simplul motiv că sunt toate diferite. Când la o televiziune se spune că s-a scumpit pâinea, mă întreb întotdeauna la care din pâini se referă prezentatorii? Care pâine? Zoso a ridicat aici problema unor business-uri care oferă produse și servicii scumpe, ce nu își au echivalent în buzunarul românilor. Și că ar fi fiță, o prostie probabil. Nici nu trebuie să aibă echivalent. Dacă am citi etichetele, am vedea diferențele. Probabil sunt foarte mulți care nu înțeleg diferența dintre o dulceață sau alta. Iată deci comentariul meu la articolul de AICI:

27 February: Slow Food International Press Review @SlowFoodHQ

Slow Food International Press Review

Dear Slow Foodies,
Here is our weekly selection of articles:

Another article quoting Carlo Petrini’s speech held at IFAD’s Indigenous Peoples’ Forum:
Venezuela, Mundo Agropecuario: http://bit.ly/1Gxy6zm
Spain, Rebelion: http://bit.ly/1ap41HO

Scotland, Scotland Food and Drink: http://bit.ly/1ai03AT
Slow Food Scotland Welcomes Carlo Petrini.

Elena Udrea și efectul asupra "ouălelor"

Produc chinezii ouă artificiale? Există și ouă artificiale? Voi ce spuneți? Când este adăugat prostește NATURAL pe etichetele sau ambalajele unor alimente ce nu pot fi decât naturale, te întrebi dacă marketingul industriei alimentare nu crede cumva că suntem "idioți"....Să trecem la cealaltă parte a șarjei noastre.....

Ghicitori cu copiute de brand: Space sau Sprite?

Am pentru voi o provocare. Adevăr sau provocare. Ce amuzant este să vezi la drumul mare, cum poate un supermarket să aducă o copie alături de un original. Cu percepțiile și buzunarul gol, nu riști, mergi la sigur, nu? 

Bonul fiscal ar putea ajuta lanțurile alimentare scurte?

• Diferența între sute de vânzători de produse "de la Sibiu" și un adevărat producător de produse "de la Sibiu" o poate face bonul fiscal, adevărata competiție.
• Diferența dintre cei care produc produse locale, corect și profitorii conceptului de produs tradițional, o pot face bonurile fiscale.
  

@DelhaizeBelgium: Mega Image, a Mc Donald's of retail in Romania

I like a lot the format, the approach. Mega Image are lucruri și abordări care îmi plac. Este vorba de cataloagele educaționale, periodice și sezoniere. Selecțiile de produse de calitate și cele IGP și DOP. Însă au depășit măsura cu expansiunea lor și o spune concurența. Un magazin Mega Image pe fiecare parte a străzii este fără sens, obositor. 

ZF: Prea putin profit de pe spatele bolnavilor sau "Copiii români au parte de cele mai puţine dulciuri din UE"

(C) Ziarul Financiar

Serios? Cu tristețe se constată, plângând pe umărul industriei, că mâncăm prea puțin zahăr. Mădălina Panaete de la Ziarul Financiar este agentul de reclamă, ne-voit, al industriei zaharoaselor. Ce este rău că românii consumă puține produse cu zahăr? De ce și cât zahăr ar trebui să consume, cât de puțin este puțin, care ar trebui să fie raportul cu restul componentelor ce ne vin din mâncare?

20 de ani de comunicare, la mulți ani DC Communication

Douăzeci de ani din care cincisprezece sunt și parte din viața mea. Până anul trecut. Compania DC Communication a parcurs 20 de ani din viața noastră, a românilor, cu bune și cu rele. Cu ce se ocupă? Cu pretextele serioase prin care companiile care crează locuri de muncă în România, ne fac să ne dorim serviciile și produsele lor. 

Small farming in Romania gets support

After so many years during which a lot of us have advocated for small agriculture, in terms of social benefits, cultural benefits, protection of natural heritage, finally a think-tank, a Romanian one, does a good work. Pretending that theft is impeding the development of small agriculture, SAR brings in the paradigm, which is known to officials, but obscured. Building the case based on the issue of theft of crops in rural Romania.