O 'mare' brânză de burduf în Italia, un concept de apărare de la Slow Food

Știți că brânza de burduf de calitate va fi prezentă la un târg Slow Food la Bra, în Italia, în 20-23 septembrie 2013 ? Dar de ce?

Mișcarea Slow Food are o istorie relativ recentă. Înființată de peste 20 de ani, militează pentru dreptul de a alege hrana, pentru lanțurile alimentare scurte, pentru salvarea patrimoniului gastronomic local, a rețetelor locale, bazate pe soiuri de plante, legume, rase de animale locale. Este ușor ?

Turda: Coffee & Tea House (la Marta)

Un tur rapid prin Transilvania cea liniștită m-a dus la Turda. Ne-a trebuit o oră aproape și o întoarcere în spre Cluj și o revenire pe traseu ca să ajung la unul din interesantele locuri de petrecut un pic de timp liniștit, la Marta Poszonyi, în Turda. O cafea bună, siropuri naturale, bere nefiltrată, un loc minunat de întâlnire, lângă zidul cetății Turdei. La o oră liniștită de seară am discutat cu Marta și Călin despre viitor, despre Noul Săsesc și planurile lor. Nu ratați la Turda! Eu era să ratez pentru că atât de obosit fiind, am vrut să și plec la un moment dat....dar a meritat să văd niște oameni mai hotărâți ca altădată....

"Produsul anului 2013", un drept la replica....

Am scris un punct de vedere despre proiectul "Produsul Anului 2013". Este o acțiune ce are ca scop să stabilească care sunt produsele anului, oferite de industria alimentară din România, pe baza opțiunilor unui grup de persoane din România. Proiectul este realizat de Media Concept Store si Exact Cercetare si Consultanta.

În punctul meu de vedere (aici) am pus sub semnul întrebării mai multe precum legitimitatea alegerii unor produse alimentare ca fiind "produsele anului"....

Friptura de Turda, cu Poszonyi și Arpad bacsi

Care este povestea fripturii de Turda? 

Am avut ocazia să ajung în preajma Clujului în 21 august 2013. Pentru o întâlnire ambițioasă dedicată cânepii industriale, ridicării ei din uitare.

Pentru biodiversitate, sfatul #12: Vă plimbați? Atunci, încercați să respectați natura!

Știm toți că a da sfaturi nu este cel mai potrivit mod să înveți ceva. Mai corect ar fi "a da idei", nu? Deci. "Când vă plimbaţi în natură, să fiţi discreţi: faceţi cât mai puţin zgomot posibil, dacă doriţi să admiraţi animalele sălbatice, evitaţi să purtaţi culori vii şi să vă parfumaţi. Rămâneţi întotdeauna pe poteci: există mai puţine riscuri să deranjaţi animalele sau să călcaţi plantele, muşchii, ciupercile…Dacă luaţi şi câinele cu dvs., acesta trebuie ţinut în lesă sau aveţi grijă să rămână tot timpul pe potecă. De asemenea, asiguraţi-vă că acesta nu latră sau nu goneşte toate animalele retrase (de altfel, dacă speraţi să observaţi ceva, mai bine lăsaţi-l acasă pe tovarăşul dvs. fidel!). În concluzie, nu aruncaţi niciun gunoi în natură şi nu adunaţi sau nu strângeţi decât ceea ce poate fi gunoi."

Prin România și Bulgaria, 992 km în 6 zile

Am avut doar 6 zile la dispoziție ca să vizitez nordul Dobrogei și nordul Bulgariei. Iată ce am aflat, făcut și întreprins cu Bogdan-Cătălin Cazacioc între 3-9 august 2013. 

Alimente uitate? Zer sau whey

(c) Booths

Nu știu cât de sofisticată este mica industrie alimentară țărănească sau producțiaartizanală de hrană, dar cred că zerul nu este la prea mare cinste în cultura gastronomică românească.Pe alte meleaguri, zerul ce rezultă în procesul de închegare a laptelui, este folosită ca bază pentru alte produse alimentare, este folosit pentru a extrage smântână sau unt sau pentru a furniza proteină pentru suplimentele alimentare. Pe de altă parte, zerul acid care rezultă din procesul de producere a iaurtului grecesc, este o mare 

(c) Modern Farmer

pacoste pentru mediu și economie, mai ales în America. Cât zer se produce în România, cât se folosește, ce pierderi economice avem sau ce probleme pentru că nu avem sau nu o gastronomie sofisticată? Sau nici nu contează că suntem aliniați, simplificați și standardizați în contextul culturii gastronomice?

Resurse: 

Booths http://www.booths.co.uk/producer/forgotten-foods-whey-cream-butter/

Wikipedia http://en.wikipedia.org/wiki/Whey

Whey Too Much Greek Yogurt Dark Side http://modernfarmer.com/2013/05/whey-too-much-greek-yogurts-dark-side/

Din tutun nu a rămas nimic (4 august 2013)

În Isaccea, multe povești. De pe vremea turcului, cum spune unchiul meu Traian Cazacioc. La întoarcerea de la Noviodunum, pe partea dreaptă la ieșirea din Isaccea, către Luncavița, o clădire printre copaci, ruinată, care aduce aminte de clădirea Moara lui Assan.

La Isaccea, cu undița (4 august 2013)

De sus de pe un promontoriu care ține sub el resturi ale cetății Noviodunum, o privire spre Dunăre de câteva secunde, cu Vine.

La grătare și pescuit la Noviodunum (4 august 2013)

Am pornit la drum de la Măcin, spre partea de nord a județului Tulcea, către Luncavița și Isaccea. Tot timpul drumului, o vreme minunată și un nord-dobrogean limpede, verde și interesant de descoperit. Am ajuns la Isaccea, știam vag unde este Noviodunum (adesea am trecut și am văzut semnul indicator).

Cu mașina pe apă de la Brăila la Smârdan (3 august 2013)

Am plecat pe drumuri. De la București la Smârdan, peste Dunăre.

Reeducarea pentru hrană este un bun necesar....De ce ne place un aliment sau altul?

Nu este atât de simplu pe cât pare. Când alegem hrana o facem folosind simțurile, conștient sau nu. Ne folosim de cultura noastră, educație, obiceiuri. Reeducarea pentru hrană este un bun necesar.

Creativitate din ecosistem: azi, un tapiter

Am văzut de toate și în toate felurile, în materie de fliere și fluturași pirat care sunt lipiți peste tot.

Știre pentru cei 70%: vă dăm pâine ieftină, dar vă luăm termopan-ul, mașina, etc.

Astăzi despre subvenții mascate. Sau cum să ajuți industria de panificație pe spatele contribuabililor.

Sfatul #11: Utilizați produse casnice care nu poluează....

O dată pe sătămână, ne putem gândi la natura. Din jurul nostru. De ce nu? Astăzi este vorba de detergenți.

Ciorbă țărănească de legume. După Olexiuc și Olexiuc

Mi-am învățat o lecție. A ieșit o ciorbă țărănească bună. Cam cu multe legume, prea puțină zeamă. Am mers la piață și m-am confruntat cu provocarea de a cumpăra la suta de grame, deși ți se vinde la bucată. Care este diferența dintre pătrunjel și păstârnac, puteți spune? De ce este fasolea galbenă și nu verde cum cere rețeta? De ce nu este fasole verde la vânzare în acest sezon? Aveți mazăre? "Nu, nu avem, a trecut vremea ei!" Așa că am folosit mazăre congelată....Ceapă, cartofi, timp de fierbere, tăiate mărunt-mărunt.

Pentru acrit aveam ceva zeamă de varză în frigider. Până la urmă am adăugat și niște sare de lămâie....Să știți că până la urmă a ieșit ceva bun, comestibil....CLICK pe film!

Oancea Trei Cutite...O marcă pentru produse de calitate.....

Am făcut-o și pe asta, o marcă înregistrată pentru un mic producător. "Oancea, trei cuțite". Eu, Bogdan Călăraș, Asociația Grupul de Inițiativă Radu Anton Roman și DC Communication am dat o mână de ajutor la crearea unei mărci. Familia Oancea din Tălmaciu (formată din mama, Maria Oancea, forța conducătoare, dar și soțul, băiatul și nora) sunt niște oameni de ispravă care produc alimente de calitate pe bază de rețete tradiționale. 

NOTĂ Ați gustat vreodată produse de la familia Oancea? Îi găsiți la telefon 0745 386 978 sau la 0745 353 097

Cică 4000 DINTRE români au ales produsele anului

Am primit și un drept la replică, publicat aici LINK 

Sursa: CMG Solutions, Magazinul Progresiv

Cum a ajuns o brânză făcută în Spania, să fie premiată în România? O competiție prin care se acordă "Produsul anului" a ales printre altele produsul "Miez de lapte", un produs în Spania (normal, Delaco nefiind producător, ci creator de mărci și importator, conform presei). Eu am cumpărat, este bun (are indicații nutritive, este liber de gluten). Dar. Analiza senzorială a produselor alimentare este o știință și are standarde ISO. Iar 4000 de consumatori, de fapt respondenți, nu sunt "consumatorii români". Care sunt peste 21 de milioane.

Întrebări

1. Nu ar fi de preferat să premiem produse create în România, de specialiștii români din industria alimentară? 

2. Cum am putea face să premiem produse alimentare românești, să ne fixăm ca obiectiv strategic ca acestea să obțină STG, DOP, IGP, marca de calitate a Uniunii Europene? 

3. Premiem produsul anului din punct de vedere al politicii de marketing a distribuitorului? 

4. Sunt 4000 (4200?) de respondenți (online, offline?) consumatorii români, vedeți mai jos indecizia în definirea panelului? 

5. Sunt acești 4000 respondenți educați să aprecieze calitatea unor produse alimentare?

NOTA: Componența panelului în 3 ipostaze (reprezentativ la nivel național, 4000/4200, doar din mediul urban, din panel online, 52% femei)

SURSA Magazinul Progresiv

SURSA Magazinul Progresiv

SURSA Magazinul Progresiv

Resurse: Magazinul Progresiv

Globalizare vs. naționalizare

De la alegeri încoace, un curent de opinie străbate societatea. Nu a mai rămas nimic din industria comunistă, totul este la multinaționale. Ce le-a mai rămas românilor? Evident, niște aur, ceva gaze, ba de șist, ba în Marea Neagră. Sarea nu mai este de valoare. Aaaa, mai avem lemn de exploatat. Și dacă punem și pământul, solul, care este substrat pentru producția agricolă, suntem o țară bună de stors. De ce nu investim resurse publice în educație (reformat sistemul), în inovație (reformat sistemul), în știință și tehnologie (reformat sistemul)?

Ce oferă România azi în afară de ceea ce dă pământul acestei țări? Sau mai bine spus ce ne dorim noi să fie România? Doar un sac cu minerale?

(C) Ziarul Financiar, 18 iulie 2013

Procesatorii de lapte suspectați de înțelegeri?

(C) Ziarul Financiar, 19 iulie 2007

În aprilie 2013: "Premierul Victor Ponta este de părere că scandalurile în care a fost atrasă industria alimentară românească au fost generate de cei care vor să pătrundă pe piața noastră sau care preferă să vândă aici mărfurile străinilor." Sursa: PRO TV

1. Criză de comunicare din nou?

Cum va fi afectă încrederea dintre consumatori și producători? A doua mare criză a industriei laptelui din România. Investigație a Consililului Concurenței la procesatori și la APRIL. În criza anterioară, cu aflatoxina (o problemă minoră), presa a estimat 20 de milioane de euro pierderi. În zilele ce urmează ne vom lămuri. De remarcat că presa a semnalat acum câteva săptămâni, într-o analiză că în prezent una singură din fabricile mari din industria laptelui, dinainte de 1989, este încă în funcțiune. Celelalte sunt ale multinaționalelor.

În aprilie 2013: "Puternic afectată de scandalul aflatoxinei, industria laptelui a suferit pierderi uriașe de 2,8 milioane de lei zilnic. Oamenii s-au ferit de acest produs deși au fost depistate probleme doar în 0,19 la sută din producția zilnică de lapte." Sursa: PRO TV 

2. Cine sunt membrii APRIL?

Interesant faptul, că deși am putea crede că în APRIL sunt doar "băieții răi ai globalizării", lucrurile nu stau așa. Vedeți mai jos.

Conform sitului organizației "Înființată în 2001, APRIL este unica asociație reprezentativă la nivel național. 44 de membri dintre care 39 procesatori de lapte și 5 companii din domenii conexe. Membri APRIL procesează peste 70% din laptele materie primă din România. Aproximativ 60% din numărul salariaților din industria laptelui sunt angajați de membri APRIL. APRIL este membră a Federației Patronale din Industria Alimentară - ROMALIMENTA."

3. Legătura cu ROMALIMENTA

APRIL este membră ROMALIMENTA, care grupează partea cea mai importantă a industriei alimentare. 

4. Cum se simte COVALACT, singura companie old guard?

Aici este analiza despre COVALACT (ZF), un articol din 17 iulie 2013. Covalact este singura companiei românească, rămasă în funcțiune, din vechea industrie comunistă a laptelui. Ce părere aveți?