Cu morcovi de martipan. Tort Carrot de la Biscuit.ro, o casă de deserturi artisan

Am comandat pentru 20 octombrie a.c. un tort Carrot de la Biscuit.ro O să citez din credo-ul celor care artizanează la Biscuit.ro: "Cacao olandeza, alcalina 22-24% si ciocolata autentica belgiana plus cateva tipuri italiane, fabricate de aceeasi familie timp de sase generatii. Ciocolata neagra cu care lucram are 72% masa cacao. Pentru anumite produse la cerere, folosim Valhrona, considerata cea mai buna ciocolata de catre cei din industrie. Oua adevarate, cu coaja, nu de la cutie; oua pe care le spalam cu cloramina si le depozitam in frigider separat, pentru ca pretuim sanatatea inainte de toate. Lactate: unt frantuzesc 82% pentru ca o viata fara unt e pustiu. Frisca naturala Elle & Vire, iubita de cei mai buni cofetari ai planetei pentru gust si performanta mai ales in relatia fierbinte pe care o are cu ciocolata. Mascarpone italian, veritabil. Fructe de sezon, proaspete sau congelate rapid, 100% fruct, fara adaos de zahar."

De ziua FAO, MADR a dat de mâncare

Un exemplu de viață paralelă. Pentru orice eveniment și orice eveniment, în lipsă de imaginație și curaj, MADR umple cu producători și produse curtea ministerului. Mai tern, banal și lipsit de anvergură intelectuală, probabil că se poate. MADR l-a pus pe dl. V. M. să facă probabil față cu politicile globale. Cine altcineva i-a mobilizat pe producători? În 16 octombrie, în fiecare an, se aniversează crearea Organizației Mondiale a Alimentației. De ce? Spune FAO prin comunicatul de presă al MADR: "Ziua Mondială a Alimentaţiei are scopul de a sensibiliza opinia publică

internaţională asupra problemei foametei şi a malnutriţiei în lume şi are ca obiectiv principal combaterea acestui fenomen la nivel global, prin implicarea a cât mai multor persoane, prin diverse acţiuni. Potrivit unui raport realizat de FAO, în prezent, circa un miliard de oameni din ţările în curs de dezvoltare trăiesc în sărăcie extremă iar 78% dintre aceştia trăiesc în mediul rural, unde agricultura este principalul motor de creştere a economiei rurale şi în unele cazuri, a economiei, per ansamblu"

Cum a sensibilizat MADR opinia publică cu privire la problema foametei şi a malnutriţiei?

Cităm din informarea publică: "Tema din acest an, propusă de FAO pentru ZMA 2015, fiind „Protecția socială și agricultura: întreruperea ciclului sărăciei în mediul rural”, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a organizat de vineri, 16 octombrie 2015 şi până duminică, 18 octombrie ora 16.00, în curtea instituţiei, o expoziţie cu vânzare de produse agro-alimentare la care vor participa producători agricoli din mai multe regiuni ale ţării. Astfel, vor fi expuse produse din pește, din carne şi din lapte (caş, brânză, urdă etc.), produse apicole, sarmale din Botiza, Maramureş, palinca, siropuri, gemuri, dulceţuri, Magiunul de prune Topoloveni."

Așa a arătat MADR că a combătut sărăcia și malnutriția. Niciunul din ele nu este în curtea acestui minister. Nu ? Sau voi ce ați fi organizat dacă ar fi fost să faceți ceva?

PS: La Seneca Anticafe niste oameni au realizat o colecta corectă de pungi cu alimente pentru persoane în vârstă. Este, deși parțial, o contribuție la rezolvarea problemei foametei, undeva într-un oraș din România. 

"Enjoy it is from Europe!", Comisia Europeană lansează pachetul financiar de promovare a alimentelor europene

Comunicat de presă de la Comisie...„Enjoy, it’s from Europe”: peste 100 milioane de euro pentru promovarea agriculturii europene în 2016."

Principalele elemente ale noilor reguli privind promovarea sunt:

- o creștere semnificativă a ajutoarelor destinate campaniilor de informare și promovare: ajutoarele europene ar trebui să crească în mod treptat de la 61 de milioane EUR în bugetul pentru 2013, la 200 de milioane EUR în 2019 (111 milioane EUR în 2016);

- rate de cofinanțare UE semnificativ mai mari în comparație cu regimul actual (70 % pentru programele simple prezentate de o organizație dintr-un stat membru, 80 % pentru programele multinaționale și programele care vizează țările terțe, 85 % pentru programele de criză, 75-85 % pentru țările care beneficiază de asistență financiară, și anume, Cipru și Grecia); întrucât cofinanțarea națională dispare, se creează, astfel, condiții de concurență echitabile.

- punerea în aplicare a unei strategii europene de promovare, care va permite o mai bună direcționare a acțiunilor de promovare.

Slow Food Țara Făgărașului, Bistro dell' Arte și Oana

La RuralFest 2015 au participat tot felul de inițiative culinare, de sorginte transilvană, mai precis, brașoveană. Și uneori nu poți înțelege o realitate decât dacă o pui în context. Este adevărat că SF Țara

Făgărașului a marcat prin existența sa, un accent anume pus pe Țara Făgărașului. Aici la RuralFest 2015, Oana Coanță, leader al Convivium-ului, în același timp și antreprenor în food, cu bistroul Bistro dell' Arte din Brașov. Ceaunul cu mîncare era oferta artizanală de la RuralFest 2015, iar în culise Oana gestiona bucătăria la vedere.

"Foreman hut", now with Coke aside, in Bucharest

Probably no one is taking note of the usual cross-marketing combination of forces, on the streets of a city. On one side, the perennial and omnipresent Coke, on the other side, the banner. The business? Something about fast food. Where there is an innovation: now the simple fast 'cheap' food of Bucharest is enriched with the "foreman" positioning of the business. So, a chef which eventually cannot be invoked to serve you street burgers, is now replaced with the "foreman" figure. Which anyway is no foreman at all. But the ingeniosity of marking a unique-selling-point, produces wonders in the market, in Bucharest. Cultural wonders.

Berea artizanala ia avant in Romania?

Un trend care s-a născut cu ceva ani în urmă, cu o mică braserie al cărei nume nu îl mai știu, trendul de ofertare și de consum al berii artizanale, a căpătat amploare în țară și o consistență puțin bănuită chiar și de către antreprenorii care își încearcă puterile cu această aventură. La Creativ Est 2015 a existat un stand de bere artizanală, sortiment local sau de import. Poate vă înșir generalități. Detaliile sunt în piață dacă umblați pe ici, pe colo. Iată mai jos standul de beri aparte, aș spune alternative, de la Creativ Est.

Ce s-a baut la Creativ Est?

O privire în farfurie poate fi înlocuită cu o privire la ceea ce este în "sticlă". O secundă de atenție la o masă părăsită de convivi, ne poate spune ceva despre preferințele celor ce au participat la Creativ Est. Predomină băuturile alternative, cele quality. Mai puțin proletara Coca-Cola, în inferioritate, care ne-a obosit cu prezența pe orice masă și în orice tomberon. 

Ca sa ne amuzam: Al Baghdadi si figura voastra.....un colaj pe bani

Sistemul de afisare al publicitatii din siturile publishing ale grupului MEDIAPRO, face imaginea asociata legitim articolului sa aiba asociat si un banner total nelalocului lui. Sau da?

 

Biscuit si balerina Ana Pavlova: Lectia nr 1 de istorie a deserturilor.

Cum se spune, am trăit să o vedem și pe asta. Lecția nr. 1 de istorie a deserturilor. Astăzi: Pavlova. Adică prăjitura Pavlova.

Creata in cinstea Anei Pavlova, o balerina care in anii '20 a sustinut spectacole in Australia si Noua Zeelanda. Inspirat de dansul ei diafan a fost creat un desert spumos, din bezea, frisca si fructe. Nimic special pana aici, daca nu ar exista o rivalitate apriga la antipozi atat australienii, cat si neo-zeelandezii arogandu-si drepturile asupra ei. Istoria prajiturii nu se incheie aici insa, caci niste oameni de bine, Dr Paul Wood, neo-zeelandez si Annabelle Utrecht, australianca, au petrecut luni de zile cautand adevarul in peste 20000 ziare si 10000 carti de bucate. Ceea ce au descoperit este ca desertul exista inca dinaintea vizitei balerinei, iar originea lui trebuie cautata pe la 1890 cand in Noua Zeelanda a fost importata o marca americana de amidon, William Duryea, care avea tiparita pe ambalaj o reteta de prajitura similara Pavlovei. Sapand mai adanc, cei doi au gasit o reteta spaniola din secolul XIX, pe gustul Habsburgilor care au preluat-o sub diverse nume si pe care, imigrantii germani dus-o mai apoi in America. Astazi, cele doua tari sunt la fel de patimase ca oricand cu privire la Pavlova, iar rivalitatea nu va inceta cu siguranta nici in fata acestor noi informatii. Pe Pavlova noastra, cea din imagine, o gasiti aici.  

Adriana & Roxana  Biscuit.ro 

Berea cu susul în jos..Schonbrunee Weissbier...artizanala bavareza

Grațiată de la pedeapsa pasteurizării....Se mai rătăcește pe rafturile retailului și ceva bere artizanală. Fără prea multe comentarii, este o selecție personală. M-a amuzat, poate sunt eu mai sensibil, customizare și localizarea berii bavareze. Un suport de pahar de bere care salută Bucureștiul și consumatorii de oraș pentru probabila lor alegere a acestei beri. Așa cum și eticheta de-andoaselea este interesantă. Bei, dai capul pe spate și citești. Iar textul explicativ, ușurel, amuzant, reduce distanța dintre consumator și produs. Crează familiaritate, nu-i așa? Din fericire importatorul nu este și producător și nu se pricepe să facă ce face Zăganu, și anume să fie aproape de oameni. 

 

Cântă măcelare, cântă!!!

Primiți cu mandolina la măcelărie? La noi în cartier, a venit recent un obicei adus probabil din marile orașe europene. Însă acolo este vorba de mult-mult, foarte, foarte mult turism. Și ceva ce aduce într-fel cu tradiția trubadurilor, a trovatore. Cântatul pe stradă a apărut și în București și alte orașe, ca o formă locală de marketing pentru vânzarea de muzică de tip all times/medley/potpourri/evergreen. Ce este interesant este că o astfel de trupă a coborât din downtown-ul bucureștean, mai aproape de consumatorii din cartierele proxime centrului orașului. Și au încântat în acest început de octombrie, pe potențialii clienți ai măcelăriei "noastre", cu cântece din chitară și mandolină. Ce ziceți, v-ați fi gândit la o așa atragere a clienților? În imaginea de mai jos, patronul aranjează, din ce am auzit, să vină trupa să cânte de Crăciun. Făceau schimb de numere de telefon. Primiți cu mandolina la măcelărie?

2015 Nobel peace prize...Butterfly effect and some hot peppers to respect a choice.....Why?

Harissa de piment rouge...Le Phare du Cap Bon...Câți dintre noi s-ar întâlni, coincidental, cu un fapt care are legătură, la un alt nivel, cu alt fapt? Și cele două sunt ciudat conectate? Sau, dacă s-ar întâlni cu această coincidență, ar fi atent la așa ceva? Vineri seara, în 9 octombrie 2015 am fost la cumpărături de hrană. Joi în 8 octombrie 2015, Comitetul Nobel pentru Pace a atribuit premiul lui Tunisian National Dialogue Quartet. Un for social-politic constituit din patru forțe tunisiene care au dat posibilitatea acestei țări să iasă dibn spirala războiului civil așa cum nici o țară arabă nu a reușit până acum, din 2011 încoace. Așadar un premiu Nobel și o pastă de ardei iute. Da, nu este de râs, am cumpărat acel unic tub Phare du Cap Bon pentru că, chiar dacă nu are legătură directă cu Consiliul, prin alegerea mea am favorizat din multele produse de multinaționale, un micuț tub de produs tunisian. Cine știe, la capătul lanțului, decizia mea, precum bătaia din aripi a fluturelui, ajută și ea la această schimbare? Poate că Butterfly effect din Teoria haosului, se va îndeplini?

Giurgiu, Berceni, Oltenita...Lavazza coffee to go with Lukoil...

Într-o seară am umflat un pic "gumele" bicicletei la stația Lukoil de la podul Vitan. Au cele mai bune și funcționale automate de pompat aer în anvelope, cu reglarea presiunii de umflare, pornire și apoi oprire automată la atingerea parametrilor. Recomand, cum s-ar spune. Dar au și ce mai scumpă cafea la automat, marca Lavazza, este 3 lei paharul. Totuși, pentru că stația esta amplasată pentru o priveliște contemplatioară, pentru 15 minute de coffee drink, privind spre traficul de mașini, behind the window, am adăstat un pic. Iată cum se vede dinăuntru spre afară, un peisaj urban de seară. Road to everywhere, but Romania. Nu? 

 

5 to go, on the go

Este amuzant că din piața ofertei de piață de cafea-on-the-go, la un chioșc de ziare care găzduiește două automate de cafea, distribuitorul s-a gândit să plaseze în piață, pentru a captura curentul de opțiuni dinspre "5 to go" către un relativ mimetic "coffee to go". Sau este doar o coincidență?Modelul "5 to go" înseamnă un spațiu comercial care este organizat si semnificat sub o anumită unitate de stil. Care este exprimată prin mobilier, grafică, situarea dispozitivelor în spațiu. În acest spațiu comercial, se oferă mai multe produse alimentare, lichide și solide, preparate local sau preambalate, care pot fi cunmpărate în drum spre birou. Conceptul "5 to go" este de fapt un take-away, on the run, plasat pe rutele de tranzit ale consumatorilor urbani, spre marile noduri de transport sau în apropierea locului de muncă. Ar trebui sa returneze investiția dintr-o dată, dacă cineva ar avea suficientă putere economică în a deschide simultan câteva zeci de locații. Sau ar putea să monetizeze din desfășurarea unei rețele de punct de vânzarea, dacă poate aștepta suficient de mult. Sau lucrând în ambele direcțiii, multe locații cu franșizare. Oricum ar fi, este amuzant că din piața ofertei de piață de cafea-on-the-go, la un chioșc de ziare care găzduiește două automate de cafea, distribuitorul s-a gândit să capteze, relativ mimetic, curentul de opțiuni dinspre "5 to go"..."coffee to go". Sau este doar o coincidență?

 

De la Gusturi romanesti la Gusturi comuniste? Iata de ce....

Florin Dumitrescu mediteaza AICI in Catavencii cu privire la nostalgia noastra fata de brandurile comuniste de industrie alimentara. Dupa ce identifica cateva cauze ale acestei stari de captura in trecut a multora dintre noi, in ciuda calitatii scazute a produselor (tigari, alimente, bauturi carbogazoase), Florin Dumitrescu propune un nou brand umbrela, care sa concureze Gusturi romanesti: Gusturi comuniste. 

Pâinea a murit....iata de ce....

Ce este pâinea? Suntem astăzi în situația să nu mai avem ce denumi drept "pâine", pentru că de fapt în piață nu mai există un produs pregătit doar din făină, apă și drojdie, elementele esențiale ale pâinii. De fapt ceea ce avem la dispoziție la raft, este un aliment care substituie pâinea originară, îndeplinește funcțiile pâinii. Dar nu mai este pâine. De aceea persistența comerțului modern de a denumi pâine ceea ce nu mai este pâine, a industriei alimentare de produce ceva ce numește pâine semnalează un o gravă dezorientare societală. Mai jos vă recomand un studiu despre pâinea care nu este pâine și un punct de vedere despre pâine AICI.

Aici puteți vizualiza un studiu efectuat de APC România asupra celor mai des întâlnite tipuri de pâine feliată de pe piața românească.

 

"Dieselgate", semnalul unui nou raport de putere intre consumatori si corporatii?

Tema care ne preocupă, respectiv hrana și lanțul de producție, poate privită și din punctul de vedere are unei revoluții a consumului. O modificare de paradigmă care a început cu 2008, și care a pus în discuție cât anume este real, conținut, din ceea ce ne oferă corporațiile? Cât anume din ceea ce ne oferă economia de consum este necesar, are cu adevărat valoare? Iată un extras din buletinul săptămânal editat de Mona Dârțu și Andreea Roșca, o reflecție, probabil dintre mii, cu privire la noile raporturi dintre cei mari si cei mici si multi. Puteti privi criza declansata de poluare si conformare, ca pe un moment de cotitura privind corporatiile. Care, multe dintre ele, mint si mint si mint. Cand o corporatie devine prea, si ea nu stie cand devine prea mare, devine un elefant care nu mai poate sta in copac.

 

Ivan Pescar

"Dai Boje, zavtra toje!"...Cu ocazia inaugurarii restaurantului Ivan Pescar de la Tulcea (un proiect Ivan Patzaichin-Teodor Frolu and comp.) am fost profitat de ocazie sa contribui la meniul Restaurantului. Notele de subsol imi apartin. Este drept ca uitandu-ma din nou peste ele, le-as mai corecta, că de! chiar daca unele din ele par inspirate, mai suporta imbunatatiri. Dar principalele idei pe care am vrut sa le transmitem, sunt acolo. In meniu. Il gasiti in Slideshare.net. 

Despre restaurant au scris Patrick de Hillerin in Catavencii, un cronicar pofticios de la Restograf.ro si Victor Kapra

 

Buniol? Ce sunt astea, tomate heirloom? Si ce are rosia cu avocatura? Cu avocatura?

Despre roșii se poate vorbi destul. Dar despre tomate? Când facem exercițiul de reverse engineering dinspre roșii (toate sunt numite "roșii" la piață) către tomate de toate culorile, din soiuri heirloom...Am spus "tomate"? Păi da, ce poți spune că sunt chestiile vegetale care-s de orice culoare numai roșii nu? O avocată din zona Moldovei, susține un proiect al părinților ei, cu contribuție proprie la partea de marketing,

publicitate, vânzări....Claudia Rugină a fost prezentă la RuralFest 2015, la standul propriu, Buniol. Despre Buniol aflați AICI. Mi-am permis să o "angajez" pe Claudia Rugină într-o dezbatere despre "tomate sau

roșii?", despre semințe "tradiționale" sau "heirloom"?.....Am cedat în ce privește semințele heirloom.....care stau la originea acestor frumoase exemmplare de tomate...Claudia este doctor în "heirloom"...

La tara, cu strugurii si tomatele la cutie? De ce?

Fiecare imagine spune o poveste. Aici aveti cateva de la o vizita fulger, la Balabancea, judetul Tulcea. O gospodarie aparent abandonata pentru ca proprietarii erau la cules la vie, la Petrica Dan. Via atarna bogat, parca ca niciodata, deasupra curtii interioare. Butoaiele pregatite sa primeasca mustul la urma operatiunii de "extragere". Cutia de carton este plina cu ceea ce am reusit sa "inhatam" din gosopdaria fratelui tatalui meu si a matusii mele, Traian si Victoria. Si in solar vedeti rezultatul unei activati de un sezon, productia de tomate cu seminte de la banca de resurse genetice de la Suceava.