Pentru sau contra #OMG sau #GMO, #vaccin sau nu?!

Chipotle, un lant fast-food american, se baga de o parte a baricadei privind OMG-urile. Cum spune zilele trecute McDonald's, este ceva in schimbare cu gusturile consumatorului.

Si aici cred ca un bun eseu despre pro sau contra lumii moderne, care s-ar potrivi si acestui subiect, este eseul semnat de Cristian Ghinea in "Dilema Veche" din 23 aprilie 2015. Cristian pune in evidenta existena grupurilor sau a tendintelor de acceptare a lumii moderne dar de rejectare a evolutiei prin dezvoltare, precum vaccinurile. Asa si cu OMG, am putea inscrie si aceasta batalie in paradigma propusa de Cristian Ghinea.

Sunteti pentru sau contra OMG, a organismelor modificate genetic? OMG sunt plante ce au fost obtinute prin manipulare genetica, un shortcut gasit de oameni, prin metode care au ca scop sa scurteze procesul natural, sa zicem, al ameliorarii genetice. 

In America se duce o lupta acerba intre industria agricola, a tratamentelor, pe de o parte. Si grupuri active de militanti ecologisti, pro-natura, pro-agricultura traditionala. La mijloc, guvernul american cu agentiile sale celebre, FDA, USDA. 

Una din temele de lupta este indicarea pe etichetele produselor, daca au ceva din OMG-uri. In unele state americane au fost si referendumuri pe tema asta, a etichetarii.

De ce puscaria de azi nu este buna ne-a spus Dana Cenusa

Spune Eugen Istodor în "Dilema Veche": 'Comerțul cu suflete curate a luat de lângă mine o tipă tare de tot...' Cu 3 ani in urma Doru F. ne punea intr-o poveste cu puscarie ecologica, cu norvegieni, cu Administratia Nationala a Penitenciarelor. Cu ideea unei puscarii ecologice la Chilia, un fel de sorting out al detinutilor catre societate, prin meserii ecologice. Asa am cunoscut-o pe Dana Cenusa cu care am crosetat pe marginea unor proiecte cu fnantare europeana (destul de putin, Alina mai mult) Un altfel de om, Dana Cenușă coagula forțe lângă ea într-un mod inimaginabil. O femeie simplă, convingătoare, cu multe argumente. Am înțeles de la Dana Cenușă ceva simplu. Închisoarea, detenția în sine nu schimbă direct un om considerat vinovat de către societate. El nu se face cuminte că îl bați la palmă și gata. În pușcărie devine un suflet și mai distrus. Iar la reîntoarcerea în societate este stigmat și marginalizat. Rezultatul, este o rată mare de întoarcere la pușcărie, recidivă. Un model? Închisoarea novergiană care este o ușă deschisă spre societate și are o rată de recidivă de 16%. I-am văzut pe acei norvegieni, la o întalnire cu ANP, la noi la The Ark. Da, și eu am fost contaminat de Dana Cenușă.

Francezii au ce sa iubeasca, la Milano Expo 2015 @FranceExpo2015 #Milan2015

Romanii au ce si cum si de ce? Pun romanii o pasiune sincera si dezinteresata in sustinerea hranei lor?

La France affichera son amour de la Baguette française ! #Milan2015 #boulangerie #logo @FranceExpo2015 pic.twitter.com/d0kwgfqIaH
— Passion Céréales (@passioncereales) April 27, 2015

Cum fac profit multinationalele din retail

GANDUL http://www.gandul.info/financiar/cat-costa-acelasi-cos-zilnic-de-cumparaturi-pentru-un-roman-si-un-neamt-experiment-pe-axa-bucuresti-frankfurt-cu-un-rezultat-surpriza-14145168

In toata zarva pe care o fac, televiziunile la programele de stiri, cu reclama platita (la ce credeti ca folosesc stirile despre cozi la supermarket, decat sa te faca sa te conformezi social?), se spune uneori, ca noi romanii mancam mult. Pentru ca ponderea cheltuielilor cu mancare este de circa 40% in cosul de mancare. Fals, cantitatea mancare este aceeasi ca a europenilor, dar costul este mai ridicat. Banii merg la companiile de food din Europa si la profitul multinationalelor din food.

The Slow Food Ark of Taste on the BBC Food Programme @SlowFoodHQ

Every week a different product on the Slow Food Ark of Taste will be presented during a weekly slot on the BBC Food Programme . The first clip was aired on April 13 and featured  Geitost, a Norwegian cheese, on April 20 the protagonist was the Sea Island Red Pea from the USA.

Since 1979, Radio 4 has broadcast weekly episodes of The Food Programme, a 30-minute show dedicated to reporting food stories and issues from all over the world. The weekly programme is one of the longest running features of BBC Radio 4.

Cu vaca in cooperativa, DA!

Una din afectiunile grave ale romanilor este aceea de non-conlucrare, non-asociere, pentru a-si rezolva macar o parte din problemele din lantul de conercializare in care sunt inclusi. Cotele de productie de lapte s-au ridicat. Vor mai fi cateva stiri din acelea tragice. Dar una din realitati, nu adevarul, este ca se puteau rezolva macar o parte din probleme. Cu programul de racitoare comunale si cealalta cu unirea in cooperative care sa permita un corp unit de furnizori locali, sa poata oferta constant, lapte de calitate. 

Iata o stire din ZF care nu spune decat cum si ce anume s-a facut. Ce semnificatie are, v-am propus eu.

Mc Donald's inchide 700 de locatii, de ce?

"McDonald’s CEO Steve Easterbrook acknowledged in a statement that the company needed “to better address today’s consumer needs, expectations, and the competitive marketplace.”

Conform presei americane AICI, McD inchide localuri. Reducerea vanzarilor, scandalul de coruptie din China, dar probabil un trend puternic in lumea civilizata catre segmentarea consumului. Este probabil ca revolutia tehnologica, ce permite comenzi online si o mai mare putere de selectie in mana consumatorilor, si de aceea o mai buna potrivire cu nevoia de diversificarem sa sa resfranga si asupa McD. 

Compania s-a nascut si a insotit tot parcursul dezvoltarii economice al tarilor capitaliste, in ultimele decenii. Insa din ultimii ani asistam la o personalizare puternica a lumii consumului. Doar in Google Play sunt cateva zeci de aplicatii de comanda online din mobil, de mancare ready to eat.

Creative disruption, Schumpeter, RICAP

O sintagma, un teoretician si un program. Ce le leaga? Ideea de inovare. Progresul si dezvoltarea (durabila) au nevoie de inovatie. Drumul de la idee la piata este insa lung si pentru a-l parcurge este nevoie de pregatire, suport, cunoastere. GEA Strategy&Consulting, LARTA Institute, RAF desfasoara de 2 ani programul RICAP, pe care maine, 28 aprilie, il aduc la cel de-al doilea sfarsit de ciclu. 

Opreste barbaria, salveaza ciocarlia. Petitie

Sa nu ucidem pasarea cantatoare! Semnati o petitie impotriva braconajului care omoara mii de ciocarlii. Noua lege a vanatorii va permite vanatul oriunde fara aprobarea proprietarilor. Sa fotografiezi pasari va fi mai greu decat sa le omori. Petitia aici

Ciocarlia. Lark. Allodola. Braconierii italieni, sustinuti de o intreaga retea de suport din Romania (masa, cazare, transport, administratori de fond de vanatoare, politicieni), vaneaza la greu ciocarliile pentru limba lor. Societatea civila s-a mobilizat si a cerut presedintelui retransmiterea proiectului de la lege la Senat. Care nu a acceptat amendarea lui. Acum este la Camera Deputatilor. SEMNATI PETITIA?

Blue Bell Recall: Lysteria si responsabilitate corporatista

Sursa: The Guardian

Pe cand in Romania, un sistem sanitar veterinar si o responsabilitate de business ca in America in ce priveste hrana? In America, un producator celebru, de traditie, de inghetata, a suferit un setback, cum se spune. Mai multe imbolnaviri si decese au fost legate de produsele lor. Producatorul Blue Bell si-a asumat vina remarcand ca in istoria lor de 108 ani nu au mai avut de a face cu asa ceva. Au retras toate produsele din lanturile de vanzare. Si au inchis capacitatea de productie suspectata ca ar avea probleme. 

Morala acestei istorii sau mai multe lectii de aici: 

- legatura dintre efecte (imbolnaviri/decese) se face foarte greu, este necesara existenta unei institutii, a unei urmariri/monitorizari atat la producator cat si de catre agentia publica;

- CORELAREA problemelor de sanatate publica cu eventualele surse;

-  niciun produs nu trebuie considerat sigur, pana la proba contrarie;

- producatorii cu probleme, spre deosebire de cee ce se intampla in Romania, sunt cunoscuti si isi asuma raspunderea, la noi autoritatile ii ascund.

Hamsi with rice, hamsi with corn flour...Slow Fish Istanbul 2013 @SlowFood_FSD

Nothing compares with genuine Turkish food, which is not street food, but homemade inner food. Here in 2013 the second tasting surprise......Look the beautiful hamsi lying tasty on the plate....God, come to my palate and tell the story of the fish and its sacrifice....

Ce indemanare in filetarea pestelui.....Istanbul @SlowFood_FSD

La Istanbul, acum 3 ani, am privit (si am filmat fascinat) cum se scot maruntaiele din peste cu o miscare dibace de cutit. Cum se fileteaza pestele rapid. Asa cum numai un consum serios de peste, inradacinat, poate dezvolta abilitati de manevrare uimitoare. Sigir, ma gandesc, oare la hala Obor, in Bucuresti, sunt la fel de dibaci vanzatorii sau sunt niste amatori vanzatori?

Catre ipocriti: nu pretul influenteaza 100% consumul!

Profetii consumerismului au vorbit! Se pare ca in Romania preferintele consumatorilor se reduc la una singura: totul sa fie gratis. Si apoi consumul va creste ilimitat. Oricum, orice, consum de orice. Ei  bine, cui va folosi aceasta retorica populista?

ROMPAN avertizeaza ca supermarketurile incep sa pregateasca smechereala preturilor. AICI.

Adica, ca sa revin la retorica populista: cica nu ar exista vreun segment din consumul romanilor care sa nu fie potential pandit de pericolul extinderii sale, pentru ca ar putea scadea pretul.....si atunci sa vezi hulpaveala....si infuleceala...

Toata lumea implicata sustine ca reducerea preturilor via reducerea TVA, va creste consumul...!!!

Eu sustin ca este o minciuna. Este ipocrizie, de fapt cand se clameaza ca reducerea TVA va aduce cresterea consumului, nu avem nicio dovada, nici o cercetare de orice fel am vrea noi, in aceasa lume, care sa demonstreze ca scaderea preturilor la toate marfurile si serviciile, ar creste consumul.

In primul consumul este diferit, distinct, diversificat. Daca scade pretul la paine, nu se va cumpara ORICAT de multa paine. Daca scade pretul cartilor, nu se vor cumpara ORICAT de multe carti. In al doilea rand consumul este rezultatul unor interdependente. De aceea i se spune cos de consum. 

Cercetarile lui Engel (nu Engels) in sec. XIX au aratat ce inseamna elasticitatea consumului, austriacul descoperind legitatea substituirii produselor unele cu altele si dependenta structurii unui buget de puterea de cumparare. Adica la un moment dat xsuma alocata mancarii ramine constanta dar cresc sumele alocate pentru leisure, educatie, etc.

Un populism desantat care aduce probabil voturi dar si profit mai mult la multinationale. Cat de irationali sa fim toti, presa, public, politicieni, sa credem aberatia asta, ca reducerea unor preturi va creste consumul? Un om care nu citeste, oricat de ieftine ar deveni cartile, nu le cumpara. Pur si simplu.

Pentru ca fundamental, ce rost ar mai avea diferentele intre produse/servicii din aceeasi clasa, daca doar pretul ar fi limita accesului?

Black #rhino in Timisoara, #Romania @savetherhino

Slow Food International Press Review 24 April 2015, @SlowFoodHQ

Slow Food International Press Review

Dear Slow Foodies,

Here is our weekly selection of articles:

A video talking about the Harenna Forest Wild Coffee Slow Food Presidium in Ethiopia was produced and diffused by the Agence France Presse. We have now found it broadcasted in a Polish tv

Polonia, Interia tv: http://bit.ly/1zUrpTV

Terra Madre St-Laurent, the first regional forum organised by Slow Food Canada will be hold from April 22 to April 26. Carlo Petrini is attending the meeting and will held a conference on April, 25.

Canada, Voir: http://bit.ly/1QreKCn

Canada, La Presse: http://bit.ly/1d8Z5YY

Several articles are talking about the second Earth Market inaugurated at Gokceada (Imroz) in Turkey.

Turkey, Milliyet.: http://bit.ly/1HzKKjy

Turkey, Radikal: http://bit.ly/1Gf2bl7

Turkey, Dunya: http://bit.ly/1QreK5e

Edie Mukiibi  Vice President of Slow Food International has travelled to Rwanda. Here the story of his trip .

Ruanda, Imvahonshya: http://bit.ly/1HwjaFi

Good to know:

 Urban gardens on the river Seine. An interesting project of urban farming in the middle of Paris.

France, Global: http://bit.ly/1OkuJmZ

Fishermen in Gaza. A great portfolio of Yann Renoult , a french photographer.

France, Global: http://bit.ly/1zUsw5X

The Slow Food International Press Office Team

Paola Nano and Ester Clementino

Ai buze pufoase? Toni Delaco te linguseste

Delaco este de fapt Delaco Distribution. Obiectul lor de activitate? Comert cu ridicata al produselor lactate, oualor, uleiurilor si grasimilor comestibil.

O companie care face foarte multi bani din distributia branzeturilor. Nu le fac ei, doar le plimba. Desigur, le plimba cu talent. Este un tip de agent economic (cum se spune) care prin ceea ce face (doar suntem in capitalism) contribuie la declinul industriei autohtone de preparate lactate.

Targul Taranului a dat un impuls dlui Ion Taran Baciu....

Nu am fost singurul care a contribuit la asa ceva....succesul unei afaceri cu produse de traditie....Este onest ca oamenii (familia Baciu) recunosc ca prezenta la Targul Taranului (targul din Piata Amzei) si la MTR, i-a ajutat sa vada mai departe. Tin minte cat de amuzat priveam la coada de la standul d-lui Baciu, in decembrie 2007 si cineva de la coada spunea intr-un fel, ca pe vremurile comuniste, "...sa se vanda produse ca sa ajunga la toata lumea..."....Pe bune!

PS: Una din cercetarile sociologice intreprinse de Dimitrie Gusti s-a petrecut chiar la Fundu Moldovei, unde este baza afacerii Baciu.

BUSINESS MAGAZIN: „Succesul a venit după ce am invitat bucureştenii să ne guste produsele. La târgurile din Piaţa Amzei şi Muzeul Ţăranului Român am fost primiţi cu braţele deschise şi ni s-a oferit ideea deschiderii magazinului din Capitală“, explică Delia Baciu, fiica lui Ion Baciu, fondatorul afacerii, modul cum au decis să se extindă în Bucureşti."

 

Honey "living sculptures"...Black Little

Bantuiam pe Internet si in situl Weart.ro am dat peste un articol despre un artist, Black Little, care foloseste mierea ptr. a imortaliza "sculpturi" vii......Mierea face de toate inclusiv efectul de ambra....

Maslinele si ciupercile, promovare cu bani UE

Din 21 aprilie 2015. Doua asociatii de productie din Romania, una in consortiu (ROMCONSERV) cealalta de sine statatoare, au primit aprobare de la Comisia Europeana sa isi faca promovare pe terte piete. LINK.

ROMCONSERV promovare in Azerbaidjan, Belarus, China, Rusia, etc. Producatorii de ciuperci, promovare in Grecia si Romania. Acestia din urma nu au voie sa faca referire la producator. Ci la produs si consum.

Grolsch se transforma in Ciuc? @Grolsch

Sa nu ne stresam....este acelasi producator? Pentru ca reclama pozitioneaza berea Ciuc exact ca o bere Grolsch....limited vision

LINK