Meniu de restaurant comunist

Iată că vă ofer ce v-am promis. Pagini de interior din catalogul de prețuri. Mergeți la un restaurant care pretinde că vă oferă bucătărie românească. Și comandați ce se putea comanda, mă refer la pricepere profesională, ca pe vremuri.

Alimentatia in scoli: CE publica un studiu privind politicile statelor membre

Am participat la o discuție la nivel de instituție publică, cu privire la consumul de fructe în școli. Și am reclamat că trebuie creată o politică sectorială, agricultura, sănătatea, educația și cultura, pentru că lanțul alimentar nu înseamnă numai cultura mare. Ce mâncăm, calitatea, este răspunderea mai multor instituții. Evident, vorbeam despre rachete. Ce fac birocrații de la Bruxelles? Se ocupă și cu așa ceva.

Ne vedem la Torino in octombrie?

Salone del Gusto si Terra Madre. La Torino. Patru zile de încântare gastronomică. Ne vedem acolo? Detalii aici. 

Gazpacho de capsuni, polonezii şi ideile lor

Nu sunt polonezii cei mai originali. Dar în comparaţie cu ceea ce am aflat-cunoscut în ultimii ani de când sunt interesat de gastronomie, făcând ordine în bibliotecă. Am găsit în biblioteca mea, o broşură editată de Polonia. Ce credeţi că au făcut, cu mândrie, ca să marcheze identitatea lor culturală, acum nişte ani, când deţineau preşedinţia Uniunii Europene?

Revolution in #French #food, #restaurants. New quality sign...

Un articol comentariu dedicat lui David Contant şi echipei lui. Titlul este,  în alte cuvinte: o nouă revoluție în restaurantele franceze. Semnul despre care v-am scris în 18 iulie a.c., iată-l. Este simbolul afișat de mai multe restaurante franceze, înrolate într-un program protest, de marketing, dar de bun simț. Un semn indicator, afișat la restaurante, care ne spune că preparatele servite sunt gătite chiar acolo la restaurant, din materii prime brute. Nu din materii prime congelate. Imaginea în articol, ca să mă credeți. 

Communism, ce se mânca pe vremuri la cârciumă

Ce se mai găseşte în biblioteca mea? Catalogul de prețuri din alimentația publică. Socialistă? Nu chiar. Mai reveniți în blog să vedeți, că, da, era penurie, era reglementare, dar parcă exista diversitate la restaurant. Acum bucătăria românească este săracă în meniu. Este adevărat că avem bucătari făcuți la polonicul de seară. Care sunt Master Chef dar habar nu au să gătească bucătărie românească. Aia de la Radu Anton Roman citire.

Codex Alimentarius și plantele medicinale

"Safe, good for everyone?" Codul ăsta, Codex Alimentarius, o mega-conspirație de 50 de ani, gestionată de jde de mii de organisme la nivel planetar, sub pălăria ONU/WHO/FAO, insistă să stabilească (de fapt chiar a stabilit) reguli de punere pe piață pentru, să zicem, ceaiul de coada șoricelului. Ceva de genul: dacă planta pentru infuzii, coada șoricelului, nu este atestată, validată, verificată de Agenția Națională a Medicamentului, că are avea efecte terapeutice...

Brânzeturi cu carte

Nu strică niciodată să afli mai multe despre ceea ce mănânci. Mai ales dacă citind, citind, citind, înţelegi că dincolo de prezenţa gustoasă dar halucinantâ a brânzei telemea fermentată, pe lumea asta există şi alte brânze. Ce vreau să spun este că la români, brânzeturile maturate, vechi, cu mucegai, sunt puţine. Lipsesc cu desăvârşire. Ar trebui să fim realişti şi umili. În Encyclopedia of Cheese (imaginea nu este potrivit atașată), cumpărată (costă puțin) de la olibrărie de vis-a-vis de spitalul Colțea din București, singura brânză de calitate, pe merit, a românilor, este

Carlo Petrini despre Slow Food si Terra Madre

GMO Inside: #MONSANTO, #PIONEER, retragere cereri OMG

Nu este pe surse ci este oficial. #MONSANTO, #PIONEER au mai retras din lista de aprobări a UE, încă patru cereri pentru varietăţi vegetale OMG. Au mai rămas 9. 

Unde sunt germenii voștri?

Cineva,ne-a făcut un pustiu de bine, nouă ignoranţilor, ca să ne arate (în cazul în care ne cade mâncarea pe jos în bucătărie și nu ne aplecăm suficient de repede să o ridicăm) care sunt, de regulă, cele mai murdare locuri din context. Slow food, dar nici chiar așa. 

PS: Poate nu aveţi o bucătărie de fiţe, dar măcar ţineţi curăţenie.

Hai cu blueberry, ca ne intrec americanii

Cât costă somonul în America

Somon sălbatic, regal, adevărat. Se pune întrebarea etică, este bine că îl apreciem?

Pesticide în pâinea din România?

Pe marginea unei știri despre pâinea din UK. De aici. Așadar: cum stăm la pâinea autohtonă, cu reziduurile de pesticide, care este nivelul lor ? Cine verifică asta ? Dar verifică ? Și dacă stăm bine, de ce producătorii nu se laudă cu un nivel scăzut al pesticidelor ? De regulă când aflu despre un mod diferit de abordare a problemelor culinare, ale hranei, în altă parte a Europei sau lumii, mă întreb. Mai ales când acele abordări pun sub semnul întrebării, anumite scăpări. Una din acestea fiind că ne-am îndepărtat de producție și nu mai întrebăm, oare ce și cum se produce această pâine ieftină? Dacă este ieftină, mai este şi corect preparată?

NEW! Home #cooking in #French restaurants

Francezii au lansat un nou semn culinar. Care este afişat la restaurantele care oferă mâncare gătită, ca acasă. 

Capitalistii de la Whole Foods Market cheama copii la cursuri

O companie de renume din America, Whole Foods Market, cel mai mare aprozarist american, organizează școala pentru copii privind mâncarea sănătoasă. Oricât de discutabil ar fi conceptul (ce anume este sau nu este sănătos), este bine că educația gustului este un teren deschis. Câte piețe publice de legume și fructe din România organizează așa ceva? Câte lanțuri de retail care pretind că aprovizionează de la producători români de legume și fructe, fac așa ceva?

Propaganda pro-OMG de 1,4 miliarde dolari

ALTERNET MEDIA: În SUA, companiile din industria OMG au cheltuit 1,4 miliarde dolari în campanii de publicitate. Mai ales ca să demonteze "isteria" pro-produse ecologice.

Laura Laurentiu propune Retete ca la mama

Dacă vă jucați cu Android, Google Play sau Play Store. Și dacă ați revenit aici pentru că descoperiți ceva interesant, încercați și aplicația despre gătit a Laurei Laurențiu. Atenție, nu o cunosc, dar domeniul aplicațiilor electronice pentru micile pasiuni culinare, merită atenția mea și a dvs. Așadar, încercați pe "propria piele". Ce nu mi-a plăcut? Că este purtătoare de reclamă, fără să fii anunţat. 

Ugly tomatoes, tasty tomatoes

Tomate organice/ecologice din semințe tradiționale. Tomate inimă de bou. Nu, nu în România. Pentru că în România producătorii de legume cresc numai roşii de un singur fel, toate perfecte şi rotunde. Ei pretind că aşa cere piaţa. Au completat românii cereri în scris? Iată cum un retailer de legume și fructe american ne invită la roșii de toate culorile, urâte și diforme, ca pre vremuri. 

Lobby agroindustrial la Capitoliu

Stiți, Capitoliul este sediul Congresului american. O organizație nonguvernamentală, probabil una din numeroasele care funcționează ca un watchdog, a numărat banii, nu ouăle, cu care contribuie lobby-ul agroindustrial american la campaniile electorale locale. Sumele au ajuns până la peste 600 de milioane de dolari în ultimii 20 de ani, cu o creștere de 70%. Determinată și de politicile tot mai conforme cu mediul, sustenabilitatea, ce par a se arăta la orizont în America.

Inghetata ricotta de casa

CE împotriva supermarketurilor, de ce nu chiar guvernul Romaniei?

Marți, 15 iulie, Comisia Europeană va adopta o comunicare care încurajează statele membre să găsească modalități de îmbunătățire a protecției micilor producători și a vânzătorilor cu amănuntul împotriva practicilor neloiale ale partenerilor lor comerciali, care sunt uneori mult mai puternici. 

Sa traiasca coacazul

Coacăz? O țară de la vest către care, atunci când este vorba de eficiență, ne uităm la parametrii agriculturii sale. Eei, uite că sunt și nuanțe. Ministerul American al Agriculturii adică USDA sau poate DG Agri al Europei, scoate în evidență locul I al statului Maine, pe toată SUA în ce privește. În România, MADR laudă public culturile fructe de pădure ? Nu căutați, la noi agricultura industrială este la mare preț. 

Omagiu de 14 iulie: Ziua Nationala a Cartofilor Prajiti Frantuzesti...

Top subventii PAC: #Cotnari, #ROMPAN, #TCE 3Brazi, #FNGC

După calcule neoficiale, cine sunt cei care iau cele mai multe subvenții de la UE, pe PAC, în România? Pentru un răspuns simplu, trebuie muncit mult. Deşi există date cât de cât publice, referitoare la plata subvenţiilor către fermieri, analiza lor, fără să intri în discuţie cu autorităţile pentru a obţine fişierele într-un format abordabil și prelucrabil, nu este la îndemână. Există organizații în Europa, precum consortiul EU Farmsubsidy.org care au organizat ad-hoc, sisteme de prelucrare a informațiilor. Răspunsul? Cine ia banii?

Balotul de paie și retailul reinventeaza "țărănismele"

Retailul suferă uneori de iluzii. În studiul meu de caz, ilustrat, se vede cum încearcă să creeze iluzia unei oferte de produse de tip artizanal, ce provin de fapt din producția industrială. Cu nişte baloţi de paie. Help!

Agricultura industriala si justificarea nevoii

Citind cu amuzament despre încercările MADR de a face ceva, cu un grup de lucru, începând de anul trecut 2013, cu privire la risipa de hrană, am mai răsfoit încă odată raportul oficial al UE. Oamenii se chinuie să se afle cum pierd ei materii prime. Doar faptul că oferă 3 cârnați la preț de 1, se vede cu ochiul liber că este unul din motivele pentru care se pierde hrană, la consum. 

Este strigător la cer faptul că, în spațiul public agricultura industrială și avocații securității alimentare, cer subvenţii care se duc în lanţul alimentar, dar nimeni, aproape nimeni nu le cere responsabilitate socială. Cum este posibil ca în lanţul de producţie să se piardă atât hrană? Și de ce să contribuim la profitul lor, pentru ca, chipurile, ei să potolească foamea mondială? Cauzele sunt altele, raportul le spune.

RAPORT referitor la evitarea risipei de alimente: strategii pentru creșterea eficienței lanțului alimentar din UE (2011/2175(INI)

....Întrucât în fiecare an în Europa o cantitate tot mai mare de alimente sănătoase și comestibile – conform mai multor estimări, până la 50 % – se pierde de-a lungul lanțului alimentar, inclusiv până la consumator, transformându-se în deșeuri....

Nou DOP: #Charolais

Gata, #Charolais este recunoscută ca brânză DOP. Brânza de capră „Charolais” se caracterizează prin complexitatea aromelor sale, prin densitatea pastei sale de culoare crem și prin textura sa moale, fină și netedă. Are un gust pronunțat, cu note vegetale (iarbă, fân, paie proaspete, ciuperci etc.), de fructe uscate (alune de pădure) și de unt, care vor apărea în cursul celor cel puțin 16 zile necesare pentru a fabrica și a matura brânza „Charolais”. Deci.  Ce brânză românească se poate ridica la această descriere poetică? Telemeaua?

Antropologia vinului, la MTR

Aseară, 8 iulie 2014, la MŢR, despre antropologia vinului. Totul a pornit de aici: "Bună, marți 8 iulie (ora 18, Clubul Taranului) sinteți invitați la cursul de închidere a anului academic "Pentru o antropologie a vinului" susținut de domnul Mihai Nicolae (oenolog) și domnul profesor Vintila Mihăilescu. Cele bune, Bogdan Iancu"

Vaca, automatul si angajatul

De ce nu poți bea un pahar de lapte de la automat? Iată cum văd povestea dozatoarelor de lapte. De obicei cumpărăm lapte de la magazin, din oferta industriei alimentare. Cu câţiva ani în urmă, pe piaţa românească au apărut dozatoarele de lapte. Pe ici, pe colo. Apoi în câteva galerii de mall. Iar în prezent se petrece o ofensivă la metrou. Deci.

#Carrefour to exit India business

Sunt tari care se opun comertului modern ptr. ca ar putea anula micul comert...foarte bine fac #Carrefour, one the world's largest retail chains, is shutting its business in India less than four years after it opened its first store in the country. It currently operates five cash and carry wholesale stores in India. The French retailer has been exiting underperforming markets, including Sin...

http://www.bbc.co.uk/news/business-28205698

Sent via Flipboard

Coliva, azi, in doua abordari postmoderne

Mancati la Violeta Dinca!
Merita...(Tiberiu Cazacioc)

Genială găselniţă laică. DESERT DE GRÂU. Aşadar. Simplificăm. Coliva este de mai multe feluri. De casă, cu variante regionale. Şi de fabrică. Şi asta în cel puţin 2 variante. #FRUFRU şi #CARREFOUR. Premiem ingeniozitatea celor de la #FRUFRU care au creat un produs scump şi reşapat, pentru o anumită categorie de cumpărători, mai libertarieni, produs care se numeşte...?

STG si produs traditional

Specialitate Tradițională Garantată și produs tradițional. Etica finanţării prin subvenţii europene a agriculturii ar trebui să fie împlinită prin produse alimentare de calitate, pentru consumatorii europeni, în general. Dar şi pentru consumatorii români, în special. Dacă subvenţiile se mută dintr-o parte în alta doar ca să obţină unii productivitate la hectar şi profit nereal, pentru comerţ intracomunitar, de unde ni se întorc produse alimentare procesate, nu o situaţie cam stupidă? 

Ca să dau și un pic de informație mai practică, simplific. Mai departe

#ZUZU. Americanii si recipientele lor minunate

Gradina bunicilor mei
de la Topolog (Tiberiu Cazacioc)

My precious...Bidonul ce poate fi ținut cu o singură mână. Este chiar așa o chestie de geniu? Pentru 99% din industria alimentară românească, da. Pentru #ZUZU nu? Ceva mi-a rămas întipărit în minte, din filmele americane, în scenele de bucătărie, de familie la mic dejun. Sau atunci când personajele din aceleași filme umblă fără somn prin casă și ajung tot la bucătărie. Și aici îl folosesc. Recipientul cu toartă, din plastic alb, din care toarnă. Lapte sau suc de portocale. Acel recipient este prezent în toate acele scene.....bidonul cu toartă.....

Produs montan

Transhumanța? Produs montan? Am aruncat o privire şi pe la Comisia Europeană, să vedem ce mai face dl. Dacian Cioloş şi echipa sa. Şi am aflat că au muncit şi au adoptat actele delegate necesare, care de acum timp de şapte ani fac clară cum poţi folosi eticheta "produs montan". Este un mare ajutor dat şi României, deşi trebuie spus că suntem în urmă cu activitatea de marketing serioasă din parte mediului românesc. Sunt mai multe acte delegate adoptate. Citiţi şi aflaţi. Cadrul legal european, NOU, aici LINK Câteva extrase mai jos. Acum să te ţii de adevăr sau de minciună?

Cu scopul de a evita inducerea în eroare a consumatorilor, ar fi oportună clarificarea utilizării mențiunii „produs montan” în cazul produselor de origine animală. În cazul produselor obținute de la animale, cum ar fi laptele și ouăle, producția ar trebui să aibă loc în zone montane. În ceea ce privește produsele obținute din animale, cum ar fi carnea, animalele ar trebui să fie crescute în zone montane. Dat fiind faptul că fermierii cumpără adesea animale tinere, acestea trebuie să petreacă cel puțin ultimele două treimi din viață în zone montane.

Transhumanța, inclusiv transhumanța între pășuni din zone montane și nemontane, este practicată în multe regiuni ale Uniunii, pentru a se profita de disponibilitatea sezonieră a pășunilor. Această practică asigură conservarea atât a pășunilor de altitudine, neadecvate pentru pășunatul continuu, cât și a peisajelor tradiționale, create de om, din zonele montane. Transhumanța prezintă de asemenea avantaje directe de mediu, reducând de pildă riscul eroziunii și al avalanșelor. Prin urmare, pentru a încuraja practicarea continuă a transhumanței, ar trebui autorizată aplicarea mențiunii „produs montan” și pe produsele obținute din animale transhumante care petrec cel puțin un sfert din viață pe pășuni din zone montane.

Mall vs. "circul foamei" Cum fac românii cumpărături?

Ce loc a ocupat mall-ul în viața românilor cărora li se pregăteau "circuri ale foamei"? CBRE a dat publicităţii un studiu periodic, interesant, despre comportamentul consumatorilor în ce priveşte centrele comerciale, să le zicem mall-uri (mulțumesc doamnei Laura Bencze, șefa cercetării la CBRE, pentru studiu). Mall fac parte din formatele care aduc bine dar și rău, cultural. Studiul este global, include deci și România și românii. Trebuie să spus că a sondat comportamentul conaționalilor noștri în legătură cu achiziția de non-food, produse non-alimentare. Desigur, raportul este scurt dar ne arată că mall-ul este un complex de socializare. Că suntem parte dintr-un grup restrâns de consumatori localizați național, care mai mult se afișează, decât șopează. Deci.

"Mujahedinii" legumiculturii romanesti si arma lor secreta

Dor de Gust? Este pe bune? Mă întreabă dl. David Contant, maestru bucătar, cu ale cărui idei uneori m-am suprapus: "Hi Tiberiu. What do you think about this? Is for real?". Este vorba de proiectul AGRICOVER, Dor de Gust, AICI. Voi ce părere aveți? Un super mega business integrator, a reunit mai multe forţe din legumicultura industrială românească, le-a pus în situația să se organizeze și să își standardizeze oferta, și să livreze la supermarket, legume. Am nişte opinii, mai departe dau din carte.

Gata, incepe o alta generatie

Licenta foto-video Bogdan Catalin Cazacioc

ZAM-ZAM, mirodenii si preparate iraniene

Ivan campionul si Hogea primarul,
la Rowmania Tulcea (Tiberiu Cazacioc)

Vă plac excursiile prin ofertele exotice de mirodenii și alte ingrediente? Din Iran? Despre diversitate și alternative discutăm mereu și scriu mereu aici. Pentru că așa cum diversitatea este acceptată în lumea noastră, în ce privește indivizii umani, de ce ar trebui să sugrumăm diversitatea în hrană, nu numai la gătit, dar mai ales în sursele de hrană? Vă propun, pentru cei ce sunteți în București, aveți drum pe Calea Moșilor spre Bucur Obor, sunteți curioși cu privire la produse alimentare mai deosebite, sunteți sâmbătă-duminică prin preajma zonei................