miercuri, 28 octombrie 2015

Arla Food Innovation Challenge: Despre gândaci și menirea lor în food innovation

Jumping Jacks? Da! În toată nebunia din această lume angajată în susținerea antreprenoriatului, există și o competiție dedicată inovației în hrană. În cadrul Creative Business Cup, se petrece Arla Food Innovation Challenge. Despre ARLA aici, este o cooperativă de lăptari, fermieri, premiază inovația. Printre finaliști, cine credeți că se află? Iată o inovație care ascunde gândacii într-un baton energizant/granola. Jumping Jacks? Da....

 

AdUnity sau ce poti vedea dincolo de un template de site

Ce are hrana cu programmatic? Programmatic este noul buzzword în materie de publicitate oline. Este publicitate online țintită. Așa cum s-a spus la ZF Digital 2015, de către Dragoș Stanca, este răspunsul pieței la "[...] felul cum lucrează cei doi playeri majori - Google și Facebook [...]". Sau cum spune Wikipedia AICI, este vânzarea și cumpărarea de publicitate pe bază de algoritmi, în timp real. Hai să văd și eu despre ce este vorba, mi-am zis. Și dau niște click-uri să ajung la situl AdUnity. Una din companiile prezente în panel, prin Iulian Andreescu. Ca să văd că ei folosesc o imagine stock cu vegetale și zarvaturi, probabil ca să sugereze alegeri/choices. Dar de ce nu de la piața Progresul, mă întreb eu? Nu ar fi fost mai relevant? Nu sunt răutăcios ci doar caut să văd oportunități alternative de promovare a produselor locale.

 

marți, 27 octombrie 2015

Amazing ROD...

Uneori privesc din afară fenomenele. Deși am dat târcoale proiectului ROD, în sensul că aflându-mă pe str. Mendeleev am dat peste prăvălia de lângă M60 sau doar faptului că o cunoștință comună mi-a spus despre ei, din punctul de vedere al comunicării (deși nu este vorba de o noutate abordarea lor în acest moment) au venit cu o soluție care, pe termen mediu, scoate produsele în evidență. Pe o piață în care deja avem parte, de bunici/bunicuțe/mamaie, de la țară, ca la țară, de la munte, din apă de izvor, avem parte așadar de tot felul de atribute, corelări și fundamentări care caută să se/ne lege de fondul nostru cultural genetic implantat în deceniile anterioare, ROD a venit cu "Ceci c'est n'est pas un pipe". Adică, contra-intuitiv, au pus numele produsului direct pe borcan, simplu și direct. Mai bine spus, sincer. I-am regăsit în cadrul evenimentului Creative Est. 


Efectul TVA asupra mâncării, cine câștigă? Importăm food cu TVA mai mic

În fiecare seară încerc să urmăresc "Biziday", o emisiune marca Moise Guran et Company.  Încerc să urmăresc, pentru că dacă dedic o oră cunoașterii subiectelor zilei în cheia Biziday, las deoparte altele. Biziday este emisiunea în cadrul căreia adesea se militează pentru ca România să vândă valoare adăugată, nu materii prime. Să facă bine să pună capul la contribuție și să ofere piețelor internaționale, mai multă inovație, procesare. Recent Moise Guran a prezentat o mini-analiză care scotea în evidență că unul din efectele TVA scăzut este mai multă mâncare. Da, dar din import. Ce spuneți despre asta, ne mobilizăm și noi? Adică TVA scăzut să fie în beneficiul bazei lanțului trofic din industria alimentară? Sau măcar să oferim mai multă hrană din producția locală, dar hrană de calitate? Creșterea importurilor înseamnă export de valută.


Găsiți subiectele zilei, în situl programului AICI la Biziday. Emisiunea se găsește pe situl DIGI 24.

LIDL intră în bătălia mărcilor proprii: "Cămara noastră" cu subtitlul "Poftă de România"

Retailul sau comerțul modern cum i se mai spune, este deja la o cotă de 50% din piață. Despre trenduri în formate și despre competiția dintre cei mai mari retaileri, găsiți un articol și un studiu interesant AICI în Wall-Street.ro/Economica.NET pus la dispoziție de o companie poloneză specializată, PMR Consulting. Constat că luptă pe această cotă de piață care este formată din mărci private, mărci de rețea proprii și mărcii locale proprii, a adus în arenă și LIDL. Confruntare în piață este dificilă pentru industria alimentară locală, pusă în situația să se listeze, să lucreze pe cont propriu în puncte mai mici de vânzare sau...? Este important ca atât consumatorii cât și producătorii autohtoni să își apere sau să își construiască solide branduri proprii, cu bătaie pe termen lung. Altfel, vor risca să piardă bătălia pentru mintea, stomacul și sufletul consumatorului.  Așadar se unește industria alimentară autohtonă cu noi propuneri de marketing care să facă față?

Cu sau fără carne? Cancer sau senectute vegetariană?

Un recent raport al Organizației Mondiale a Sănătății a propulsat pe scena dezbaterilor publice, un subiect cheie, care a născut discuții, ironii, aprecieri, pertractări și repoziționări, carnea ca potențial risc pentru sănătate. Toate în funcție de ceea ce crede și vede fiecare din locul în care se află. Este sau nu carnea o problemă sau, așa cum este de bun simț, cantitatea aceea care creează problema? Uzul sau abuzul? Specialiștii precum și oamenii de bun simț spun că este nevoie de o dietă echilibrată. Cu legume, fructe, carne, băuturi, sucuri. Iată mai jos, o selecție de opinii din Twitter, suficient de relevantă. Nu?






 

joi, 22 octombrie 2015

Cu 350 lei, acces la Moët Grand Vintage și la Conacul Domnitei Ralu

Am primit un mail care îmi pune la încercare stima de sine (fiind vorba de tarif). Stima de sine a rămas nezdruncinată, pentru că îmi recunosc limitele bugetare. Nimic nu este prea scump ci nu se încadrează în buget. Deși, dacă ar fi să participe cineva, ar fi interesant de aflat ce este acela conacul Domniței Ralu? Ce anume gătește bucătarul și mai ales ce gust au combinate cu sortimentele de șampanie Moet ce vor fi servite acolo? Am mai aflat și care este ținta de preț la care se poate ridica participarea la eveniment. De fapt, este biletul de acces potențial nu numai la rafinament ci și la aceia care vor fi acolo. Networking și Moet.




Cu morcovi de martipan. Tort Carrot de la Biscuit.ro, o casă de deserturi artisan

Am comandat pentru 20 octombrie a.c. un tort Carrot de la Biscuit.ro O să citez din credo-ul celor care artizanează la Biscuit.ro: "Cacao olandeza, alcalina 22-24% si ciocolata autentica belgiana plus cateva tipuri italiane, fabricate de aceeasi familie timp de sase generatii. Ciocolata neagra cu care lucram are 72% masa cacao. Pentru anumite produse la cerere, folosim Valhrona, considerata cea mai buna ciocolata de catre cei din industrie. Oua adevarate, cu coaja, nu de la cutie; oua pe care le spalam cu cloramina si le depozitam in frigider separat, pentru ca pretuim sanatatea inainte de toate. Lactate: unt frantuzesc 82% pentru ca o viata fara unt e pustiu. Frisca naturala Elle & Vire, iubita de cei mai buni cofetari ai planetei pentru gust si performanta mai ales in relatia fierbinte pe care o are cu ciocolata. Mascarpone italian, veritabil. Fructe de sezon, proaspete sau congelate rapid, 100% fruct, fara adaos de zahar."



marți, 20 octombrie 2015

De ziua FAO, MADR a dat de mâncare

Un exemplu de viață paralelă. Pentru orice eveniment și orice eveniment, în lipsă de imaginație și curaj, MADR umple cu producători și produse curtea ministerului. Mai tern, banal și lipsit de anvergură intelectuală, probabil că se poate. MADR l-a pus pe dl. V. M. să facă probabil față cu politicile globale. Cine altcineva i-a mobilizat pe producători? În 16 octombrie, în fiecare an, se aniversează crearea Organizației Mondiale a Alimentației. De ce? Spune FAO prin comunicatul de presă al MADR: "Ziua Mondială a Alimentaţiei are scopul de a sensibiliza opinia publică
internaţională asupra problemei foametei şi a malnutriţiei în lume şi are ca obiectiv principal combaterea acestui fenomen la nivel global, prin implicarea a cât mai multor persoane, prin diverse acţiuni. Potrivit unui raport realizat de FAO, în prezent, circa un miliard de oameni din ţările în curs de dezvoltare trăiesc în sărăcie extremă iar 78% dintre aceştia trăiesc în mediul rural, unde agricultura este principalul motor de creştere a economiei rurale şi în unele cazuri, a economiei, per ansamblu"

Cum a sensibilizat MADR opinia publică cu privire la problema foametei şi a malnutriţiei?

Cităm din informarea publică: "Tema din acest an, propusă de FAO pentru ZMA 2015, fiind „Protecția socială și agricultura: întreruperea ciclului sărăciei în mediul rural”, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a organizat de vineri, 16 octombrie 2015 şi până duminică, 18 octombrie ora 16.00, în curtea instituţiei, o expoziţie cu vânzare de produse agro-alimentare la care vor participa producători agricoli din mai multe regiuni ale ţării. Astfel, vor fi expuse produse din pește, din carne şi din lapte (caş, brânză, urdă etc.), produse apicole, sarmale din Botiza, Maramureş, palinca, siropuri, gemuri, dulceţuri, Magiunul de prune Topoloveni."

Așa a arătat MADR că a combătut sărăcia și malnutriția. Niciunul din ele nu este în curtea acestui minister. Nu ? Sau voi ce ați fi organizat dacă ar fi fost să faceți ceva?

PS: La Seneca Anticafe niste oameni au realizat o colecta corectă de pungi cu alimente pentru persoane în vârstă. Este, deși parțial, o contribuție la rezolvarea problemei foametei, undeva într-un oraș din România. 

"Enjoy it is from Europe!", Comisia Europeană lansează pachetul financiar de promovare a alimentelor europene


Principalele elemente ale noilor reguli privind promovarea sunt:

- o creștere semnificativă a ajutoarelor destinate campaniilor de informare și promovare: ajutoarele europene ar trebui să crească în mod treptat de la 61 de milioane EUR în bugetul pentru 2013, la 200 de milioane EUR în 2019 (111 milioane EUR în 2016);
- rate de cofinanțare UE semnificativ mai mari în comparație cu regimul actual (70 % pentru programele simple prezentate de o organizație dintr-un stat membru, 80 % pentru programele multinaționale și programele care vizează țările terțe, 85 % pentru programele de criză, 75-85 % pentru țările care beneficiază de asistență financiară, și anume, Cipru și Grecia); întrucât cofinanțarea națională dispare, se creează, astfel, condiții de concurență echitabile.
- punerea în aplicare a unei strategii europene de promovare, care va permite o mai bună direcționare a acțiunilor de promovare.

luni, 19 octombrie 2015

Slow Food Țara Făgărașului, Bistro dell' Arte și Oana

La RuralFest 2015 au participat tot felul de inițiative culinare, de sorginte transilvană, mai precis, brașoveană. Și uneori nu poți înțelege o realitate decât dacă o pui în context. Este adevărat că SF Țara
Făgărașului a marcat prin existența sa, un accent anume pus pe Țara Făgărașului. Aici la RuralFest 2015, Oana Coanță, leader al Convivium-ului, în același timp și antreprenor în food, cu bistroul Bistro dell' Arte din Brașov. Ceaunul cu mîncare era oferta artizanală de la RuralFest 2015, iar în culise Oana gestiona bucătăria la vedere.


"Foreman hut", now with Coke aside, in Bucharest

Probably no one is taking note of the usual cross-marketing combination of forces, on the streets of a city. On one side, the perennial and omnipresent Coke, on the other side, the banner. The business? Something about fast food. Where there is an innovation: now the simple fast 'cheap' food of Bucharest is enriched with the "foreman" positioning of the business. So, a chef which eventually cannot be invoked to serve you street burgers, is now replaced with the "foreman" figure. Which anyway is no foreman at all. But the ingeniosity of marking a unique-selling-point, produces wonders in the market, in Bucharest. Cultural wonders.


Berea artizanala ia avant in Romania?

Un trend care s-a născut cu ceva ani în urmă, cu o mică braserie al cărei nume nu îl mai știu, trendul de ofertare și de consum al berii artizanale, a căpătat amploare în țară și o consistență puțin bănuită chiar și de către antreprenorii care își încearcă puterile cu această aventură. La Creativ Est 2015 a existat un stand de bere artizanală, sortiment local sau de import. Poate vă înșir generalități. Detaliile sunt în piață dacă umblați pe ici, pe colo. Iată mai jos standul de beri aparte, aș spune alternative, de la Creativ Est.

Ce s-a baut la Creativ Est?

O privire în farfurie poate fi înlocuită cu o privire la ceea ce este în "sticlă". O secundă de atenție la o masă părăsită de convivi, ne poate spune ceva despre preferințele celor ce au participat la Creativ Est. Predomină băuturile alternative, cele quality. Mai puțin proletara Coca-Cola, în inferioritate, care ne-a obosit cu prezența pe orice masă și în orice tomberon. 


marți, 13 octombrie 2015

Ca sa ne amuzam: Al Baghdadi si figura voastra.....un colaj pe bani

Sistemul de afisare al publicitatii din siturile publishing ale grupului MEDIAPRO, face imaginea asociata legitim articolului sa aiba asociat si un banner total nelalocului lui. Sau da?

 

Biscuit si balerina Ana Pavlova: Lectia nr 1 de istorie a deserturilor.

Cum se spune, am trăit să o vedem și pe asta. Lecția nr. 1 de istorie a deserturilor. Astăzi: Pavlova. Adică prăjitura Pavlova.

Creata in cinstea Anei Pavlova, o balerina care in anii '20 a sustinut spectacole in Australia si Noua Zeelanda. Inspirat de dansul ei diafan a fost creat un desert spumos, din bezea, frisca si fructe. Nimic special pana aici, daca nu ar exista o rivalitate apriga la antipozi atat australienii, cat si neo-zeelandezii arogandu-si drepturile asupra ei. Istoria prajiturii nu se incheie aici insa, caci niste oameni de bine, Dr Paul Wood, neo-zeelandez si Annabelle Utrecht, australianca, au petrecut luni de zile cautand adevarul in peste 20000 ziare si 10000 carti de bucate. Ceea ce au descoperit este ca desertul exista inca dinaintea vizitei balerinei, iar originea lui trebuie cautata pe la 1890 cand in Noua Zeelanda a fost importata o marca americana de amidon, William Duryea, care avea tiparita pe ambalaj o reteta de prajitura similara Pavlovei. Sapand mai adanc, cei doi au gasit o reteta spaniola din secolul XIX, pe gustul Habsburgilor care au preluat-o sub diverse nume si pe care, imigrantii germani dus-o mai apoi in America. Astazi, cele doua tari sunt la fel de patimase ca oricand cu privire la Pavlova, iar rivalitatea nu va inceta cu siguranta nici in fata acestor noi informatii. Pe Pavlova noastra, cea din imagine, o gasiti aici.  

Adriana & Roxana ❤ Biscuit.ro 

luni, 12 octombrie 2015

Berea cu susul în jos..Schonbrunee Weissbier...artizanala bavareza

Grațiată de la pedeapsa pasteurizării....Se mai rătăcește pe rafturile retailului și ceva bere artizanală. Fără prea multe comentarii, este o selecție personală. M-a amuzat, poate sunt eu mai sensibil, customizare și localizarea berii bavareze. Un suport de pahar de bere care salută Bucureștiul și consumatorii de oraș pentru probabila lor alegere a acestei beri. Așa cum și eticheta de-andoaselea este interesantă. Bei, dai capul pe spate și citești. Iar textul explicativ, ușurel, amuzant, reduce distanța dintre consumator și produs. Crează familiaritate, nu-i așa? Din fericire importatorul nu este și producător și nu se pricepe să facă ce face Zăganu, și anume să fie aproape de oameni. 




 

Cântă măcelare, cântă!!!

Primiți cu mandolina la măcelărie? La noi în cartier, a venit recent un obicei adus probabil din marile orașe europene. Însă acolo este vorba de mult-mult, foarte, foarte mult turism. Și ceva ce aduce într-fel cu tradiția trubadurilor, a trovatore. Cântatul pe stradă a apărut și în București și alte orașe, ca o formă locală de marketing pentru vânzarea de muzică de tip all times/medley/potpourri/evergreen. Ce este interesant este că o astfel de trupă a coborât din downtown-ul bucureștean, mai aproape de consumatorii din cartierele proxime centrului orașului. Și au încântat în acest început de octombrie, pe potențialii clienți ai măcelăriei "noastre", cu cântece din chitară și mandolină. Ce ziceți, v-ați fi gândit la o așa atragere a clienților? În imaginea de mai jos, patronul aranjează, din ce am auzit, să vină trupa să cânte de Crăciun. Făceau schimb de numere de telefon. Primiți cu mandolina la măcelărie?

2015 Nobel peace prize...Butterfly effect and some hot peppers to respect a choice.....Why?

Harissa de piment rouge...Le Phare du Cap Bon...Câți dintre noi s-ar întâlni, coincidental, cu un fapt care are legătură, la un alt nivel, cu alt fapt? Și cele două sunt ciudat conectate? Sau, dacă s-ar întâlni cu această coincidență, ar fi atent la așa ceva? Vineri seara, în 9 octombrie 2015 am fost la cumpărături de hrană. Joi în 8 octombrie 2015, Comitetul Nobel pentru Pace a atribuit premiul lui Tunisian National Dialogue Quartet. Un for social-politic constituit din patru forțe tunisiene care au dat posibilitatea acestei țări să iasă dibn spirala războiului civil așa cum nici o țară arabă nu a reușit până acum, din 2011 încoace. Așadar un premiu Nobel și o pastă de ardei iute. Da, nu este de râs, am cumpărat acel unic tub Phare du Cap Bon pentru că, chiar dacă nu are legătură directă cu Consiliul, prin alegerea mea am favorizat din multele produse de multinaționale, un micuț tub de produs tunisian. Cine știe, la capătul lanțului, decizia mea, precum bătaia din aripi a fluturelui, ajută și ea la această schimbare? Poate că Butterfly effect din Teoria haosului, se va îndeplini?