Peşte, nici o masă fără peşte

Cum sunt cheltuiţi banii europeni fără rost?  Se finanţează, cu bani de la UE, campanii de promovare a creşterii consumului de peşte. Unde? În supermarket. GREŞIT!!! De ce?

• O astfel de campanie, susţine, ce bucurie!, vânzările supermarketului (dacă ar avea efect, dar este puţin probabil);
• Campania finanţată din POP ar trebui să susţină industria de pescuit şi acvacultura locală, nu importul de cod şi de hering, ce domină frigoriferele din supermarket;
• Este greşit realizată, cu o tânără care se comportă ca un merchandiser, ce pune pliante în mâna consumatorilor grăbiţi....

Carrefour este de vanzare...very cheap

Cine dă mai mult de doi bani pe Carrefour? Orice supermarket care se respectă, se respectă. Unii vând produse şi oferă servicii, alţii vând preţuri. Carrefour este genul de lanţ internaţional care în România vinde preţuri. De curând, am aflat: Carrefour este cel mai ieftin. "Cei mai ieftini din cartier!" este poziţionarea Carrefour. Ieftin nu înseamnă bun, ieftini înseamnă ca nu dai doi bani pe ce oferă Carrefour. Cum vă place?

Scuze dacă rănesc sentimentele cuiva, dar cred că nu este cea mai fericită poziţionare. Poate doar pentru ţări mult rămase în urmă economic. Ceea ce România nu este, totuşi!

Jurilovca este destinaţie EDEN....dar acum am primit revista

Felicitări Paul Condrat! Nu este o poveste recentă, ci o reuşită a comunităţii din Jurilovca (generalizăm un pic), a ANT care a propus la Bruxelles ca destinaţie accesibilă localitatea Jurilovca. Şi au luat PREMIU. Ce îmi place este că amicul nostru Paul Condrat a reuşit să fie, pe merit, imaginea în această destinaţie. Sper că nu s-a supărat multă lume pe el, dar Paul pe care îl ştiu eu, este cel ce se agită cu forţele sale zmeieşti să urnească localitatea. De mulţi ani. EDEN aici.

Micii şi şunca de Parma

Mi se pare penibil, susţin mereu asta, să ne mândrim cu micii.  Eu zic să ne propunem să căutăm să creştem alte produse de calitate. Încercaţi să înlocuiţi în reclama din imagine şunca de Parma cu micii şi lăsaţi textul. Adaptat. "Cei mai cunoscuţi mici româneşti, micii de Bragadiru, sunt o specialitate care provine din zona oraşului Bragadiru. Sunt rezultatul unui proces de pregătire foarte amplu şi detaliat, prin care carnea tocată de la diverse rase de animale, este amestecată, presărată cu bicarbonat de amoniu, condimente şi lăsată într-o vitrină, sub lumină controlată, albă, pentru că scoate în evidenţă roşul. Micii se pot consuma doar fripţi la grătar, cu orice fel de bere, no name sau cu orice fel de cola, no name, sau cu orice fel de vin, no name. Sunt consideraţi mândria naţională a românilor şi aceştia fac urât dacă le critici micii."

Slow Food Istanbul, brânza şi vinul

Combinaţia clasică de educaţie a gustului, este cea de vin cu brânză. Vinul din Turcia (vedeţi ce soiuri locale de struguri au) precum şi brânza din Turcia (vedeţi ce soiuri locale de struguri au), depăşesc la diversitate, oferta României. Da, nu mă pricep, însă când văd că 80% din oferta românească de vin este pe soiuri străine de struguri (o problemă istorică, recunosc), mă întreb de ce soiurile autohtone de struguri nu sunt mai puternice pe piaţa noastră? NOTA: Este un meniu cu brânzeturi şi vin de la evenimentul Slow Fish Istanbul din octombrie 2013. 

Nu, nu este vorba de buricul pământului

In articolul anterior v-am pus la dispoziţie prezentarea pe care am susţinut-o cu privire la proiectul "La masă cu oamenii Deltei", la Congresul Internaţional al Tradiţiilor Culinare, organizat de Autoritatea Naţională pentru Turism. Ca să vă fac dovada că am fost acolo, am primit şi o diplomă. Poftim...Ştiţi cum e, de participare...

O legendă dispare

Artera Buzeşti-Uranus loveşte şi la Piaţa de Flori. Din 1 aprilie 2014 a început demontarea. Este şi sfârşitul unei vechi pieţe bucureştene. Piaţa George Coşbuc. Cu bune şi cu rele, ca de exemplu lipsa de fiscalizare, comerţul en-gros cu flori fără forme legale. Şi sfârşitul toleranţei maxime a sectorului 5 faţă de ceea ce se întâmpla acolo. O evaziune fiscală la greu, păzită de poliţie (am imagini, dar în alt folder)....

Competitivitatea României se măsoară în carcase?

Suntem penibili că ne lăudăm (mă refer la vizita cu tam-tam a chinezilor) cu exportul de carne de porc, de carcase, către China. Iată care este realitatea. Asta este competitivitatea României? De ce nu îşi fixează atât autorităţile cât şi industria alimentară, mică sau mare, un obiectiv adevărat: produse alimentare DOP, IPG, STG, cât mai multe pentru piaţa internaţională? Adică export de valoare adăugată? Dar mă întreb dacă ţara asta are ce să arate în materie culinară altceva decât mici şi sarmale?

Ziarul Financiar

Ecoturism cu gust, la Autoritatea Nationala pentru Turism

Consumatori din toate ţările, uniţi-vă!

La un moment dat am înţeles că mişcarea Slow Food este o ŞI o mişcare de consumatori. Aşadar, anunţ, s-a lansat programul de granturi pentru consumatori! Este un program al Comisiei Europene, pentru proiecte ale organizaţiilor de consumatori, finanţat din granturi, destinat acţiunilor de sprijin, informare, etc. Aşadar dacă sunteţi consumatori conştienţi, implicaţi, nu numai în acţiuni politice, există o şansă. LINK: http://ec.europa.eu/eahc/consumers/index.html

Târgul Ţăranului, o poveste Slow Food

Am considerat întotdeauna Târgul Ţăranului un proiect de advocacz, care militează pentru agricultura familială, mici fermieri. O legendă. Am înscris proiectul la Gala Premiilor Participării Publice G3P. Mai încercăm, pentru că nu am reuşit un premiu. LINK

Vă place friptura de viţel Georgică Cornu ? Nu este din Photoshop

"O friptură este întotdeauna potrivită pentru cină!"....Ce îmi place la campaniile online, este nepotrivirea dintre ilustrare şi reclama...Poftim: "O friptură este întotdeauna potrivită pentru cină!"

Cine a propus inchiderea supermarketurilor in weekend

Unii sunt pentru, alţii sunt contra. Dl. deputat independent Marin Anton a propus restrângerea programului de activitate al lanţurilor de magazine. Unora dintre ele le-ar scurta suferinţa.

Despre pescuit si acvacultura la Conferinta FAO

Consultarea cu societatea civila, conferinta FAO, martie 2014

Cinci muschetari: Tiberiu Cazacioc (Slow Food in Romania), Ben Mehedin (ADEPT), Dan Cismas, Attila Szocs Boruss Miklos, Ramona Duminicioiu (Eco Ruralis)

Conferinta FAO - consultarea societatii civile

Nu glorificati industria alimentară.....

Că nu este o industrie neştiutoare, inocentă. Unii din antreprenorii români din industria alimentară mare, stau prost în relaţia cu statul român. Când ţipă ca arşi, că vor binele omenirii, că ne dau de mâncare, să fiţi sceptici. Deşi cred că nu mai era nevoie să vă spun.

În textul de mai jos stă scris...."implicaţi în scandaluri de corupţie, [...] acuzaţi de nereguli fiscale...."...

Ce plăcere să alegi

Business Insider a distrus (încă odată) iluzia alegerilor. În realitate, 10 companii globale controlează alegerile noastre. Aici LINK

Ce propune gaşca noastră?

Slow tourism sau turism lent. Fotografia este din proiectele noastre, derulate prin Asociaţia "Ivan Patzaichin-Mila 23". Paradigma este asta: este nevoie să oferim turiştilor toate motivele să stea cât mai mult şi să cheltuie cât mai mult în Delta Dunării. Să lase bani la localnici. Nu să vină mulţi pentru puţin timp. Canotca propusă de noi este în imagine. Atenţie, se dă la vâsle.

(c) Asociatia "Ivan Patzaichin-Mila 23", Delta Dunării

Cei 23 de campioni din Delta Dunarii si lotca

Lucrez la o propunere de finanțat din Granturile SEE, a.k.a fondurile norvegiene. Este vorba de lotcă, tradiții, comunități sustenabile. Ruși lipoveni. Până mai revin la voi, iată o imagine de la proiectul despre lotcă, pe care l-a realizat Asociația Ivan Patzaichin-Mila 23, chiar la Mila 23, în anul 2013. Lotci recuperate, documentare despre campioni, o instalație în aer liber de vizitat. Se vede de pe Dunărea veche. Dar este și fundalul unei săli în aer liber, pentru concerte și dezbateri.

Moliere cu rosii

Am avut un week-end la Ciofliceni și am pus la un loc niște pâine aparte cu niște roșioare și cu ceva brînză de la Fundata, județul Brașov.  De ce Moliere? Pentru că a scris despre burghezul gentilom. Despre nouveaux-riches si dorința lor de a parveni.

Vaca de pasune sau de ferma industriala?

Care carne-i mai gustoasa?

	HuffPost Taste (@HuffPostTaste)
21.03.2014, 23:05 Grass fed vs. "regular" beef: Can you really taste the difference? We found out huff.to/1fMW5uT

Fracturare logică sau nu?

I say yes! Thanks to Robyn O'Brian @unhealthytruth @GMOInside @GMOFreeUSA @gmo917 @GmolessWeek #Monsanto #GMOs pic.twitter.com/jbsZZV0S5f

— Barbara Upton (@upton1144) March 19, 2014

"Potpourri" de ciorbe de peşte

Ce înseamnă diversitatea culinară şi de ce trebuie să o preţuim? În 2012, o echipa de studenţi în antropologie, conduşi de Bogdan Iancu şi Monica Stroe, cu binecuvântarea prof. Vintilă Mihăilescu, au întreprins o cercetare în Delta Dunării. Colajul de imagini, folosit în cartea "La masă cu oamenii Deltei", rezultat al cercetării, este minunat şi le aparţine. Ne spune această imagine că diversitatea este bună. Şi poate merită să ne gândim că trebuie să o apărăm. Cât mai multe feluri de ciorbe, tot mai multă cerere de ingrediente locale.

Din filosofia Slow Food: Ce fel de roșii preferați ?

Ați încercat vreodată să întrebați un vânzător de roșii un lucru simplu: "Ce soi de roșii vindeți ?" Ați observat câte soiuri de roșii aveți la dispoziție la piață ? Roșii românești și restul ? Ținând cont că roșiile sunt românești doar conform etichetei. Deci, doar două feluri, nu ?! Hai să vorbim serios. Ce fel de roșii preferați ? Scrieți în comentarii....PS: Mulțumesc UNISEM pentru documentare. Informația provine din munca mea din teren. Observația este a mea.

Community Supported Agriculture (CSA)

Ai folosit Coșul verde? Coșul cu legume? Coșul bio-Dumbravă? Sunt forme ale agriculturii comunitare...Urmăriți un scurt film despre subiectul acesta, realizat de PBS

Link: Community Supported Agriculture (CSA)

Adieu veaux, vaches, cochons ? | ARTE Future

Ce se va întâmpla cu sursele noastre de proteine, ce efect va avea globalizarea, prin intermediul industriei alimentare care în fapt stăpâna sănătățiii noastre?

Link documentar ARTE TV: Adieu veaux, vaches, cochons ? | ARTE Future

Un startup cu mâncare

3 super-sized challenges #foodstartups face: http://t.co/MaDjMZ5cDg via @Inc pic.twitter.com/wDt3qiZCYE

— Local Food Lab (@LocalFoodLab) March 10, 2014

Cum se face salata în Dobrogea

Despre pește și gastronomie

Ne vedem la conferință? Am un punct de vedere pe care îl prezint duminică, despre La masă cu oamenii Deltei. Autoritatea Națională pentru Turism organizează împreună cu Asociația Culturală Euro Est Alternativ (ACEEA) Congresul Internațional al Tradițiilor Culinare, în perioada 13 – 16 martie 2014, în București la Hotel Pullman.

Ca să vedeți cum se gătește...

Zacusca în secunde cu Vine

Carnea, știm ce este cu ea, un sondaj Eurobarometru

Domnul din stânga este un porc ecologic. Certificat. Dar eu vă scriu despre carne și originea ei. Eurobarometru despre reforma PAC ne arată ce rezervă de afectivitate, relaționare, mai există încă, neexplorată, între consumatorii români și crescătorii de animale, procesatorii de carne și vânzători. Consumatorii români vor să știe sursa, originea cărnii pe care o cumpără, prepară. Ei vor să fie cum, spune Slow Food, co-producători. Ce fac cei ce le oferă carne? Le vând carne de porc, carne vită, carne de oaie, carne de....De unde întreabă românii, care este originea cărnii? Aici există o rezervă imensă de relație și de poziționare prin marketing.

De ce nu mâncăm insecte?

APRIL, aflatoxină și Eurobarometru PAC

Despre lapte și relația noastră cu el, nu strică să ne întrebăm ce scrie pe etichetă ambalajului produsului. APRIL este organizația procesatorilor industriali de lapte din România. Care marcă de lapte pe care îl cumpărați este din România, de la fermieri români, de la văcuțe românești? Vă aduceți aminte criza aflatoxinei din anul 2013? Poate ați luat în considerare panica și nu ați cumpărat lapte de la supermarket. Poate, alternativ, ați cumpărat lapte neconform, de la țărani, de la trotuar sau din piețele urbane. Etc. S-a creat o întreagă istorie care a inclus și conspiraționismul, că totul este de fapt o criză de imagine creată de unii și alții, ca să ia cote de piață. Iată că vine sondajul european Eurobarometru și confirmă ce spuneam. Că românii vor lapte românesc, să se vadă pe etichetă!......

O grotă la Balabancea

Brânza de Sibiu, nu există...Schemele voluntare de certificare şi România

Cercetare Comisia Europeana

Contextul este acesta. România este în mare măsură ţara imitaţiei şi a copiatului, însă nu întotdeauna mimetismul este un lucru bun. O cifră: 441 de scheme de certificare voluntare pentru produse alimentare se practică în Europa. Încă puţine. În România o singură schemă avem, şi aia pe baza regulamentului european: anume certificarea ecologică. În rest, MADR încearcă pe bani publici, să pună la dispoziţia unor producători, întreg aparatul administrativ, în interes privat, pentru schema de certificare "reţeta consacrată românească". Să vă dau un exemplu despre ce înseamnă o schemă de certificare. Poţi găsi la piaţă, brânză telemea din lapte de oaie sau brânză telemea din lapte de oaie, "de Sibiu". "De Sibiu" este originea geografică pretinsă de către vânzător. Continuaţi >>>

Pastele au restaurantul lor, dupa 135 de ani

	Wall Street Journal (@WSJ)
12.03.2014, 00:23 138-year-old pasta-making company Barilla opens its first-ever restaurant: on.wsj.com/1qt8s8e pic.twitter.com/exoaJA0qHs

Noutăți corporatist europene: Eurobarometru despre reforma PAC

Context ”În urma reformei PAC, Comisia a ținut să cunoască din nou opinia cetățenilor UE cu privire la politica agricolă comună (PAC) și importanța pe care o acordă agriculturii din Uniunea Europeană. Ancheta a fost realizată în conformitate cu metodologia sondajelor Eurobarometru, între 23 noiembrie și 2 decembrie 2013, în cele 28 de state membre ale UE și a implicat 27 919 cetățeni proveniți din categorii sociale și demografice variate.” SURSĂ: LINK

Spaniolii au pus-o din nou....

Spaniolii sunt tari. Prima aplicație informatică pentru fermieri, pe baza a 16 ani de cercetări. Simulează rezultate pe baza unui număr ridicat de variabile și spune care este producția agricolă rezultată. Aici: http://www.treehugger.com/clean-technology/

Șase secunde despre risipa de apa, în Vine

Cafea Fair Trade sau nu?

Cumpărarea unui produs branduit ca etic/fair trade este într-adevăr un mijloc corect de a susţine pe din greu-muncitorii de pe plantaţiile de cafea din ţările cu economii emergente? Răspunsul îl aflaţi urmărind pentru câteva minute, filmul despre Fair Trade. Ca să vă pot propune subiectul, vă abordez pas cu pas. V-aţi băut cafeaua de dimineaţă? Pentru unii dintre noi alegerea cafelei sau mai bine zis a brandului preferat depinde. Depinde se traseul până la birou, de aparatul automat de cafea de la birou. De reclama pe care ai văzut-o de atâtea ori. De cât de importantă crezi că este alegerea ta. Aici intervine preferinţa şi cunoaşterea. Pentru voi, care vreţi să alegeţi etic, eticheta contează. Circuitul cafelei de la creştere, recoltă, la pungă, prin branding şi apoi la raft, contează. Mai ales dacă este vorba de mărci de cafea care ne induc ideea că, plătind mai mult, susţinem economii slabe. Vedeţi un scurt film al celor de la LEARN LIBERTY, ce promovează libertatea economică şi politică, care deconstruieşte mitul Fair Trade. Mai departe >>>

Voi v-aţi pus aromatice la "dospit"?

Eu am pus plante aromatice la ghiveci, de la IKEA, recunosc: Thymus, Coriandrum, Basilicum, Melissa, Origanum, Petroselinum. Voi v-aţi pus plante aromatice, la ghiveci, în casă? Fiecare an poate fi anul unor mari decizii. Depinde din ce unghi priveşti problema. Când, la Târgul Ţăranului pe care îl organizam, pentru prima dată a venit cineva în 2011 să vândă plante aromatice la ghiveci, acţiunea asta de a cultiva ierburi cu mâna şi în casa ta, mi-a atras atenţia. Mai departe >>>

Grapefruits cat poti cuprinde...de la Ruby Reds la Jaffa Sweeties...

Cate feluri de grapefruit gasiti in Romania, tara uniformitatii?! Click pe: saveur.cc/m6XfiV pic.twitter.com/BDP5TZUnlt

	SAVEUR (@SAVEURMAG)
06.03.2014, 17:00 Learn how to identify grapefruit's many varieties, from Ruby Reds from to Jaffa Sweeties: saveur.cc/m6XfiV pic.twitter.com/BDP5TZUnlt

ROPAC, Slow Food şi suveranitatea alimentară

Suveranitatea alimentară este atunci când românii îşi pot asigura hrana din producţia proprie, naţională şi internă. ROPAC este o alianţa de organizaţii grassroots, care speră să atragă atenţia că felul în care este gândit Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, nu  este gândit cum trebuie pentru a încuraja dezvoltarea rurală şi nu agricultura industrială, nu este gândit să susţină cu mult mai mult tinerii fermieri şi nu marii fermieri şi latifundiari. Şi mai spune ROPAC că a găsit şi a şi propus soluţii ca PNDR să susţină inteligent agricultura familială. Ceea ce autorităţile nu au reuşit încă să demonstreze.

Supermarketuri, da sau ba? Ce credeţi?

Am ironizat adesea, am criticat adesea şi am pus adesea la zid lanţurile de magazine de vânzare a bunurilor de consum, în special alimente. Aici în acest blog. Pentru că un punct de vedere despre ele ne arată că sunt parte a unui sistem care are şi dezavantaje. Faptul că industrializează tot ce este în aval, că subjugă producătorii locali din industria alimentară naţională. Şi că sunt...Dar sunt şi adeptul punctelor de vedere opuse, a dezbaterii. Un set de lecţii publicate în YouTube, explică din punct de vedere libertarian, dacă sunt bune sau nu lanţurile de magazine. Aşadar judecaţi dvs.

Umanitatea şi hrana

Ziua reflecţiei despre peşte, şi pescuit? Poate, un pic superficial, dar câteva minute, vedeţi filmul, putem gândi hrana şi complexitatea relaţiei noastre cu vietăţile acvatice. Am descoperit deci un film interesant, realizat de BBC, despre momente semnificative ale goanei după hrană, a noastră, ca umanitate. În particular este vorba de un moment antropologic, dar care semnifică, ridicat la scară planetară, ce suntem noi, adesea, ca specie, în relaţie cu hrana. Urmăriţi filmul,. urmăriţi hrana......

Cum am eşuat....Delta Dunării şi lumea largă

Este nevoie de pescuit sustenabil, pescuit pe scară mică. Dacă urmăriţi filmul, veţi înţelege mai bine ce scriu mai departe. Global înseamnă şi local. Stocurile de peşte sunt aproape de epuizare. Este rezultatul şi al unui dezechilbru forţat atât de către pescarii industriali cât şi de către consumatori. Unul din echilibrele distruse este acela între cât pescuiesc comunităţile mici de pescari şi cât pescuiesc ăia marii. Există un curent de opinie în lume care încearcă, ca şi în cazul agriculturii familiale versus agricultura industrială, să favorizeze pe micii pescari. Dar mai poate şi mai înţelege cineva asta? Putem translata asta în situaţia din Delta Dunării, unde se consideră pe ici, pe colo, că statutul de rezervaţie împiedică vinovat pescuitul industrial şi business-ul, că braconajul este doar un efect, şi că de fapt nu ar dovedi o incapacitate a antreprenorilor de a înţelege că s-a terminat cu pescuitul industrial. Şi că trebuie să se ocupe cu altceva. Nu este o problemă de cote şi aprobări, ci de moartea unui model economic. Este nevoie de pescuit sustenabil, pe scară mică.

Una mică, franţuzească, de dimineaţă

Ca să promovezi o agricultură responsabilă faţă de mediu, agricultura familială, o agricultură pe scară mică, agricultura organică/ecologică, este nevoie de mai mult decât de proteste, petiţii. Ca să oferi un al model social este nevoie de exemple, de punere în valoare. Francezii o fac, prin competiţia organizată şi susţinută de ministerul francez de resort. Trofeele Agriculturii Durabile. Un model de urmat şi în România.

Agricultura franceză în centrul vieţii lor...

Vedeţi cu ce se mândresc francezii şi comparaţi cu mizele minore ale agriculturii româneşti. Nu mă refer la faptul că contribuţia fermei franceze este pusă bine într-un infografic. Ci la greutatea informaţiei transmise: mărimea medie a majorităţii fermelor este de 55 ha. În România este de ruşine aşa ceva, doar latifundiarii contează. Singura preocupare a agriculturii "oficiale" româneşti, este să absoarbă cât mai mulţi bani. Europeni. Este o miză mică şi meschină. Obiectivul ar trebui să fie absorbirea cu cap şi viziune a finanţărilor. La acest capitol agricultura românească stă prost. Însuşi şeful administraţiei este cel care la orice apariţie vorbeşte aproape exclusiv doar de bani, bani, bani. Nimic despre scopuri, scopuri, scopuri. Banii vin de la europeni, nu sunt ai noştri. Şi ministerul nu îi dă, ci, ca la TVA, îi administrează. În comun cu stakeholderii din România şi cei de la Bruxelles. Infografic AICI.