Eei, fara cercetare de teren, fara marketing, cine a avut bani, a pierdut. Magazinul de mezeluri nu a fost in niciun fel conectat la comunitate.
miercuri, 6 mai 2015
Rustiq, un magazin de carne in minus
marți, 5 mai 2015
Piata urbana si patrunjelul: nu este bine, dar este un pas inainte
 |
| Sursa: MADR |
Putem avea pareri pro si contra reglementarii pietelor urbane. Sunt discutii de ani de zile despre accesul micilor producatori in piata. Guvernul a creat, dupa doi ani de testare a unor scheme, una care ar permite micilor producatori sa fie in piata. Cine pierde din asta? Cei care nu sunt mici producatori. Cei care sunt doar vanzatori de importuri. Si pierde consumatorul care nu are la dispozitie produse vegetale, fructe, din productia locala.
Schema propusa de MADR nu este perfecta. Eu (cum adesea spune si d-na Alina Mungiu-Pippidi) am propus, din partea miscarii Slow Food si a Asociatiei Grupul de Initiativa Radu Anton Roman, modificari. Pentru ca era birocratica si de fapt nu rezolva problema coruptiei din piete.
Pentru ca pietele sunt de fapt, nu un loc al intalnirii cererii cu oferta. Ci magazine in aer liber, ale importatorilor. Coruptia tine de administratorii pietelor care nu aplicau nici inainte, nici acum, regulile.
Petitia Jamie Oliver pentru ca hrana sa devina parte din educatia scolara
Semnati petitia? AICI. Desigur Jamie este un talent in marketingul culinar, din ceva trebuie sa traiasca. Dar este un militant si un apologet al bucatariei de calitate. A lansat o petitie care sa aduca in atentia decidentilor politici nevoia de schimbare a felului cum tratam problema hranei. Hrana sa devina parte din educatia scolara. Semnati petitia? AICI.
luni, 4 mai 2015
Dreptul de autor si micii...IGP, DOP @agrointel @luciandavidescu
Micii sunt emanatia evaziunii fiscale in domeniul carmangeriei. Poate industria carnii vrea sa isi creeze un monopol? Sau vrea sa creeze din mititei un produs de calitate, exclusivist? Cum, va explic mai jos. Este si comentariul meu la AGROINTEL. Nimeni nu este profet in tara lui, dar tot o sa va spun ca va fi o greseala. Micii sunt atat de raspinditi in Romania, incat ar fi un dezastru sa fie inregistrati DOP sau IGP. Asta va functiona precum dreptul de autor. Inregistrarea micilor ca IGP se poate face daca o asociatie de producatori va face diligentele necesare pentru, sa zicem "mici de Bucuresti".
Trebuie, printre multe altele, sa arate ca se fac numai la Bucuresti, doar de catre membrii asociatiei. Problema va fi ce vor face cei care vand celelalte milioane de mici, ca nu vor avea voie sa le spuna mici sau vor intra toti in asociatie. Dar vor respecta o singura reteta pe toata tara, aia depusa la Bruxelles. Apoi celelalte feluri de preparate din carne considerate drept mititei, care nu vor respecta reteta si vor fi pe dinafara, vor trebui sa denumeasca produsul altfel. Pentru DOP, este nevoie tot un grup, caiet de sarcini, etc. Doar STG este al unui singur producator. Daca gresesc comentarii la mine.
PS: De ce credeti ca a trenat inregistrarea carnatilor de Plescoi? Si stiti cum s-au reclamat romanii unii pe altii la Dacian Ciolos? Sa intrebe AGROINTEL ca vor avea o poveste frumoasa.
Fac ce fac romanii si isi bat cuie in talpi. Fabulos.
Murfatlar un campion, ce-a facut cu banii nostri?
Conform unor surse neoficiale, dar pe baza datelor prelucrate din baza de date APRDP/AFIR, SC Murfatlar Romania SA a încasat bani europeni de peste 3 milioane de euro în perioada 2009-2013. Dacă îmi aduc bine aminte a primit și o subvenție pentru promovare pe terțe piețe din partea Comisiei Europene. Rezultatele? LINK. Așteptăm să aflăm ce se va întâmpla mai departe.
Murfaltar este prezent în viața noastră, de consumatori, în multiple feluri. Compania care editează vinul este Vie-Vin Murfatlar, dacă nu mă înșală memoria. Murfatlar era unul din vinurile DOC dominante înainte de 1989, dominant și după 1989. Se spunea acum câțiva ani că în România vinurile sunt de două feluri: Murfatlar și restul. Dar era probabil o glumă a celor de la vânzări ca să intimideze piața. Se poate construi o istorie a acestui vin DOC din Google. O istorie a companiei care produce vinurile Murfatlar. Recent s-a auzit că au probleme și că se fac cercetări pe chestiuni legate de fiscalitate. Trecută acum câțiva printr-o insolvență, este posibil ca să nu își fi revenit compania. Cum spunea Moise Guran, lăsând deoparte suspiciunile, încă o "marcă" neaoșă, moștenită din trecut, se pare că este sortită dispariției. Deși, ca să fim corecți, podgoria va exista indiferent dacă compania va dispărea. Un DOC este un DOC*
(*Denumire de Origine Controlată, se atribuie unui vin făcut cum trebuie în regiunea recunoscută ca zonă viti-vinicolă).
Ethic Wine, un wine bar dispărut @cramamurfatlar @mega_image_ro
Există Ethic Wine și Tasting Room by Ethic Wine. Și o copie de Ethic Wine. Acum 2 săptămâni, la pas prin cartierul Floreasca, am trecut pe strada G. Călinescu, pe lângă un spațiu comercial cu un nume promițător. Ethic Wine. O extensie în fapt, la momentul "reportajului", a unui drugstore/farmacie care vinde și chestiuni naturiste.
Magazinul gol lasă loc speculațiilor. Ce s-o fi întâmplat?
Ce alternative există în piață, la București? De la cei mari. Mega Image are la Mall Vitan, la subsol, un spațiu generos, cu multe sortimente, din multe țări. Și de la 1000 de Chipuri. De la Murfatlar, care a oferit vinul mântuirii de Paște, nu, ei sunt suspectați de fraudă fiscală. Ne aducem aminte că acum câțiva ani trecuseră printr-un proces de insolvență. Deci nu, nu luați de la industrialiști.
joi, 30 aprilie 2015
Opriti masacrul...Legea vanatorii este prost facuta
Bucuresti, 22 aprilie 2015. Societatea Ornitologica Romana si Federatia Coalitia Natura 2000 Romania au lansat campania Opreste barbaria, salveaza ciocarlia! ca reactie a societatii civile din Romania la masacrul pasarilor ce poate fi declansat de noua forma propusa a Legii Vanatorii aprobata de Camera Deputatilor la sfarsitul lunii februarie. PETITIA AICI!
miercuri, 29 aprilie 2015
The Slow Food Area at Expo 2015: Putting Biodiversity and the People who Feed the Planet in the Spotlight
The Slow Food Area at Expo 2015: Putting Biodiversity and the People who
Feed the Planet in the Spotlight
In the heart of the
Slow Food Pavilion at Expo 2015 there will be the Slow Food Theater, an open space for meeting and exchange, which will give a
voice to those women and men who today feed the planet with good, clean and
fair food.
The daily schedule
of events that will take place in the Theater include talks, debates, conferences,
presentations and film and documentary screenings, part of a calendar full of activities
aimed to tell the stories and experiences of the Slow Food network and Terra
Madre food communities, but also of civil society representatives and people
who share the Slow Food philosophy.
On May 1, 2015, Gaetano Pascale, president of Slow Food Italy, will open the Slow Food area, explaining
the reasons for our presence at the universal exposition. At 12 pm, in
celebration of International Workers' Day, Yvan Sagnet, trade unionist of the Federation of Agro-Industrial
Workers, originally from Cameroon, will focus on the phenomenon of the
denial of rights and the use of threats and intimidation in agriculture (the
so-called ‘caporalato’). Then, at 3
pm Fabio Terribile, President of the
Italian Society of Pedology will talk about the importance of fertile soil and the right to land.
On May
19 the Slow Food Pavilion will be officially
inaugurated in the presence of Slow Food International president Carlo
Petrini and Swiss architect Jacques Herzog.
In the following
weeks Expo will be a platform for Slow Food, a space for discussion and critical
reflection in an attempt to find concrete solutions for the future.
At Terra Madre Youth - the event which
from October 3 to 6 will bring young farmers, fishers, Indigenous Peoples and
students from all over the world to Milan – the Slow Food Theater will
regularly host young men and women working in food production, who will talk
about their experience, hopes and expectations for the future.
Every morning at
11 am, workshops and educational
activities will be held in the Slow Food Theater. These activities,
targeted to school groups and families, will revolve around some of Slow Food’s
main themes, such as bees, water and the fight against food waste.
Inside
the Slow Food area there will be also a space dedicated to the discovery of the diversity of wine and
raw-milk cheeses. The world of cheeses offers the perfect example of how
plant and animal biodiversity is articulated when transformed into
food. From just three simple ingredients—milk, rennet and salt—an
extraordinary diversity has resulted, with over
2,000 traditional cheeses made around the world.
There
will be a tasting of a different
selection of four types of cheese every week: one world-famous Italian
cheese; two cheeses from a specific territory, generally Slow Food Presidia;
and an international specialty. During May, visitors will taste, among others,
Bitto from the Orobiche Valleys in Italy, Sparkenhoe Red Leicester from
the UK, and Cilento Cacioricotta and
Osilo Pecorino from the island of Sardinia
in Italy. A total of 84 types of cheese
will be on rotation throughout the six months of Expo.
Next
to the Slow Cheese area, the Slow Wine Enoteca will be telling
another fascinating story of biodiversity. In Italy alone, over 600 grape varieties are still used to make wine, from Nebbiolo
to Sangiovese, Perricone and Fiano. The selection of wines, curated by
the Wine Bank in Pollenzo
(Piedmont),
will offer drinkable proof of this wide diversity, with about 200 different
wines available on rotation.
Moreover, several
short movies and documentaries, coming from all over the world and dedicated to
Slow Food themes and issues, will be screened every day to shed light on small
communities of food artisans who work in order to create an alternative to the
globalized food system. In particular, Ermanno
Olmi’s film, The Planet that Hosts Us,
will be projected in the Theater every evening at 8 pm, for the entire duration
of Expo. Slow Food wants to put the work of this great director at the end of
each day to symbolically close the activities with a deep reflection.
The structures of
the Slow Food area, built from PEFC-certified larch wood from sustainably
managed forests and designed by the Swiss
architects Herzog & de Meuron, will
host the exhibition Discover Biodiversity,
the tastings areas of Slow Cheese
and Slow Wine, the association space
and the Slow Food Editore bookshop. At
the center of the area there is also the Slow
Food Garden, with 47 species of medicinal plants, vegetables, legumes and
other species, each one with a specific role in maintaining the balance of our
ecosystem.
Finally, a new app
has been launched, Slow Food Planet,
a useful instrument for travelers. The Milan area is now mapped for all those
visitors who want to enjoy their stay in the city and surrounding areas with
Slow Food recommendations. The app suggests restaurants, locals, farmers’
markets and shops, where you can meet local producers. Slow Food Planet wants
to offer a holistic vision of the gastronomic experience, giving different
suggestions depending on the time of day or season of the year. The dictionary
is also a helpful feature, which gives definitions of terms in the dialect of
local areas, to increase access to the food cultures of the world.
For further information, please contact the Slow Food
International Press Office:
Paola Nano, +39 329 8321285 p.nano@slowfood.it
Slow Food involves over a million of people dedicated
to and passionate about good, clean and fair food. This includes chefs, youth,
activists, farmers, fishers, experts and academics in over 150 countries; a
network of around 100,000 Slow Food members linked to 1,500 local chapters
worldwide (known as convivia), contributing through their membership fee, as
well as the events and campaigns they organize; and over 2,500 Terra Madre food
communities who practice small-scale and sustainable production of quality food
around the world.
Fictiunea Victorita si produsele naturale din peste
O sa revin la fata locului, sa vedem cum se ofera preparatele din peste, naturale, de la pescarita Victorita, la piata. Am o observatie: ar fi bine sa fie asa, dar din studiul de piata al sectorului am aflat, de aici, ca in pescuitul pe ambarcatiuni, nu este angajata nicio femeie. Ca sa vezi....
Asociatia florarilor si a meseriilor traditionale din str. Uranus
Pentru ca ma intereseaza micii comercianti (in lupta lor gigantica cu cei mari) dar si pentru ca am lucrat foarte mult in cladirea The ARK la DC Communication si am trait alaturi de piata de flori de la Cosbuc an la rand (ma opresc cu detaliile aici), am imortalizat acest instantaneu de la fata locului. Dialogul social este in mars, florarii care sunt pe prag de demolare (ca pe acolo va trece magistrala Uranus-Berzei) s-au organizat. AICI: http://www.af-mt.ro
Ciocarlia de camp se mai vaneaza doar in sase tari din UE, printre care si Romania
Un mesaj de la SOR (Societatea Ornitologica Romana): Ciocarlia de camp se mai vaneaza doar in sase tari din UE, printre care si Romania. PETITIA AICI!
In Uniunea Europeana ciocarlia de camp se mai vaneaza doar in sase tari – Grecia, Italia, Franta, Cipru, Malta si Romania, in restul tarilor fiind interzisa vanarea speciei din cauza declinului puternic generat de intensificarea agriculturii din ultimii 25 ani, numarul acestor pasari reducandu-se cu 50%, conform BBC Nature. Un alt motiv pentru declinul speciei este braconajul in scopuri comerciale, limbile acestor pasari fiind considerate delicatese si vandute astfel restaurantelor din Europa.
Culese de pe strada: la Bucuresti a aparut bacania de cartier
Zilele trecute umbland prin Bucuresti, am mai cules o perla de stil in cautarea unei pozitionari ghiduse in piata. Pe str. Polona. Evident, magazinul este dotat cu un segment reprezentativ din produsele de la supermarket. Sa nu credeti ca are atat curaj sa stea pe educatia consumatorului. Ii educa Coca-Cola si Tymbark ce sa bea, micilor comercianti le este suficient Selgros, Metro. MORALA: Nu, nu este bacanie!
marți, 28 aprilie 2015
Este usor sa fii Times New Roman...dar nu si taran....
Dl. Istrate Ion (personajul ironizat in articolul Times New Roman) nu este din Sibiu. Pe dl. Istrate il cunosc din anul 2008, cu ocazia organizarii Targului Taranului. Atunci si-a rupt piciorul intr-un accident de masina venind la targ. Times New Roman a comis o nedreptate morala.
El si sotia sa Marcela sunt parte a miscarii Slow Food din 2006, au participat la cateva editii Terra Madre (eveniment Slow Food). Locuiesc si muncesc in zona Fundata-Vladeni, judetul Brasov. Si sunt tarani, antreprenori. Pentru ei, economia inseamna un drum saptaminal de 2 zile, de ani de zile, pentru desfacerea produselor la Bucuresti. Nu sunt muncitori pre-facuti, cu oile si vacile, chiar se ocupa cu asta.
Palarioara este autentica - Dl. Istrate a devenit un icon pentru ca aparut in primul ghid de facilitare a accesului in piete pentru micii producatori. El este un icon si a stabilit un standard de imagine, care a fost copiat in piata. Toti cei ce se pretind tarani, oieri, nu au avut nicio problema sa imprumute trucurile sale de imagine, palarioara.
Branza de burduf - Dl. Istrate se regaseste in Ark of Taste, proiectul comun al Google si Slow Food, unde este ilustrata branza de burduf. AICI
De ce v-am scris asta?
Pentru ca in cautarea ironiei, cei de la Times New Roman se folosesc de dl. Istrate pentru a ilustra un articol despre falsii producatori de produse traditionale, despre miturile legate de Sibiu. Din pacate sa fii superficial este mai facil decat sa fii profund si serios. Dl. Istrate nu este din Sibiu. Iar familia sa chiar a contribuit la sustinerea patrimoniului imaterial al Romaniei, gastronomia.
Pentru sau contra #OMG sau #GMO, #vaccin sau nu?!
Chipotle, un lant fast-food american, se baga de o parte a baricadei privind OMG-urile. Cum spune zilele trecute McDonald's, este ceva in schimbare cu gusturile consumatorului.
Si aici cred ca un bun eseu despre pro sau contra lumii moderne, care s-ar potrivi si acestui subiect, este eseul semnat de Cristian Ghinea in "Dilema Veche" din 23 aprilie 2015. Cristian pune in evidenta existena grupurilor sau a tendintelor de acceptare a lumii moderne dar de rejectare a evolutiei prin dezvoltare, precum vaccinurile. Asa si cu OMG, am putea inscrie si aceasta batalie in paradigma propusa de Cristian Ghinea.
Sunteti pentru sau contra OMG, a organismelor modificate genetic? OMG sunt plante ce au fost obtinute prin manipulare genetica, un shortcut gasit de oameni, prin metode care au ca scop sa scurteze procesul natural, sa zicem, al ameliorarii genetice.
In America se duce o lupta acerba intre industria agricola, a tratamentelor, pe de o parte. Si grupuri active de militanti ecologisti, pro-natura, pro-agricultura traditionala. La mijloc, guvernul american cu agentiile sale celebre, FDA, USDA.
Una din temele de lupta este indicarea pe etichetele produselor, daca au ceva din OMG-uri. In unele state americane au fost si referendumuri pe tema asta, a etichetarii.
De ce puscaria de azi nu este buna ne-a spus Dana Cenusa
Spune Eugen Istodor în "Dilema Veche": 'Comerțul cu suflete curate a luat de lângă mine o tipă tare de tot...' Cu 3 ani in urma Doru F. ne punea intr-o poveste cu puscarie ecologica, cu norvegieni, cu Administratia Nationala a Penitenciarelor. Cu ideea unei puscarii ecologice la Chilia, un fel de sorting out al detinutilor catre societate, prin meserii ecologice. Asa am cunoscut-o pe Dana Cenusa cu care am crosetat pe marginea unor proiecte cu fnantare europeana (destul de putin, Alina mai mult) Un altfel de om, Dana Cenușă coagula forțe lângă ea într-un mod inimaginabil. O femeie simplă, convingătoare, cu multe argumente. Am înțeles de la Dana Cenușă ceva simplu. Închisoarea, detenția în sine nu schimbă direct un om considerat vinovat de către societate. El nu se face cuminte că îl bați la palmă și gata. În pușcărie devine un suflet și mai distrus. Iar la reîntoarcerea în societate este stigmat și marginalizat. Rezultatul, este o rată mare de întoarcere la pușcărie, recidivă. Un model? Închisoarea novergiană care este o ușă deschisă spre societate și are o rată de recidivă de 16%. I-am văzut pe acei norvegieni, la o întalnire cu ANP, la noi la The Ark. Da, și eu am fost contaminat de Dana Cenușă.
luni, 27 aprilie 2015
Francezii au ce sa iubeasca, la Milano Expo 2015 @FranceExpo2015 #Milan2015
Romanii au ce si cum si de ce? Pun romanii o pasiune sincera si dezinteresata in sustinerea hranei lor?
La France affichera son amour de la Baguette française ! #Milan2015 #boulangerie #logo @FranceExpo2015 pic.twitter.com/d0kwgfqIaH
— Passion Céréales (@passioncereales) April 27, 2015
Cum fac profit multinationalele din retail
 |
| GANDUL http://www.gandul.info/financiar/cat-costa-acelasi-cos-zilnic-de-cumparaturi-pentru-un-roman-si-un-neamt-experiment-pe-axa-bucuresti-frankfurt-cu-un-rezultat-surpriza-14145168 |
In toata zarva pe care o fac, televiziunile la programele de stiri, cu reclama platita (la ce credeti ca folosesc stirile despre cozi la supermarket, decat sa te faca sa te conformezi social?), se spune uneori, ca noi romanii mancam mult. Pentru ca ponderea cheltuielilor cu mancare este de circa 40% in cosul de mancare. Fals, cantitatea mancare este aceeasi ca a europenilor, dar costul este mai ridicat. Banii merg la companiile de food din Europa si la profitul multinationalelor din food.
The Slow Food Ark of Taste on the BBC Food Programme @SlowFoodHQ
Every week a different product
on the Slow Food Ark of Taste will be presented during a
weekly slot on the BBC
Food Programme
.
The first clip was aired on April 13 and featured Geitost,
a Norwegian cheese, on April
20 the protagonist was the Sea Island Red Pea
from the USA.
Since 1979, Radio 4 has
broadcast weekly episodes of The Food Programme, a 30-minute show dedicated to
reporting food stories and issues from all over the world. The weekly programme
is one of the longest running features of BBC Radio 4.
Cu vaca in cooperativa, DA!
Una din afectiunile grave ale romanilor este aceea de non-conlucrare, non-asociere, pentru a-si rezolva macar o parte din problemele din lantul de conercializare in care sunt inclusi. Cotele de productie de lapte s-au ridicat. Vor mai fi cateva stiri din acelea tragice. Dar una din realitati, nu adevarul, este ca se puteau rezolva macar o parte din probleme. Cu programul de racitoare comunale si cealalta cu unirea in cooperative care sa permita un corp unit de furnizori locali, sa poata oferta constant, lapte de calitate.
Iata o stire din ZF care nu spune decat cum si ce anume s-a facut. Ce semnificatie are, v-am propus eu.
Mc Donald's inchide 700 de locatii, de ce?
"McDonald’s CEO Steve Easterbrook acknowledged in a statement that the company needed “to better address today’s consumer needs, expectations, and the competitive marketplace.”
Conform presei americane AICI, McD inchide localuri. Reducerea vanzarilor, scandalul de coruptie din China, dar probabil un trend puternic in lumea civilizata catre segmentarea consumului. Este probabil ca revolutia tehnologica, ce permite comenzi online si o mai mare putere de selectie in mana consumatorilor, si de aceea o mai buna potrivire cu nevoia de diversificarem sa sa resfranga si asupa McD.
Compania s-a nascut si a insotit tot parcursul dezvoltarii economice al tarilor capitaliste, in ultimele decenii. Insa din ultimii ani asistam la o personalizare puternica a lumii consumului. Doar in Google Play sunt cateva zeci de aplicatii de comanda online din mobil, de mancare ready to eat.
Creative disruption, Schumpeter, RICAP
O sintagma, un teoretician si un program. Ce le leaga? Ideea de inovare. Progresul si dezvoltarea (durabila) au nevoie de inovatie. Drumul de la idee la piata este insa lung si pentru a-l parcurge este nevoie de pregatire, suport, cunoastere. GEA Strategy&Consulting, LARTA Institute, RAF desfasoara de 2 ani programul RICAP, pe care maine, 28 aprilie, il aduc la cel de-al doilea sfarsit de ciclu.
Opreste barbaria, salveaza ciocarlia. Petitie
Ciocarlia. Lark. Allodola. Braconierii italieni, sustinuti de o intreaga retea de suport din Romania (masa, cazare, transport, administratori de fond de vanatoare, politicieni), vaneaza la greu ciocarliile pentru limba lor. Societatea civila s-a mobilizat si a cerut presedintelui retransmiterea proiectului de la lege la Senat. Care nu a acceptat amendarea lui. Acum este la Camera Deputatilor. SEMNATI PETITIA?
Blue Bell Recall: Lysteria si responsabilitate corporatista
 |
| Sursa: The Guardian |
Pe cand in Romania, un sistem sanitar veterinar si o responsabilitate de business ca in America in ce priveste hrana? In America, un producator celebru, de traditie, de inghetata, a suferit un setback, cum se spune. Mai multe imbolnaviri si decese au fost legate de produsele lor. Producatorul Blue Bell si-a asumat vina remarcand ca in istoria lor de 108 ani nu au mai avut de a face cu asa ceva. Au retras toate produsele din lanturile de vanzare. Si au inchis capacitatea de productie suspectata ca ar avea probleme.
Morala acestei istorii sau mai multe lectii de aici:
- legatura dintre efecte (imbolnaviri/decese) se face foarte greu, este necesara existenta unei institutii, a unei urmariri/monitorizari atat la producator cat si de catre agentia publica;
- CORELAREA problemelor de sanatate publica cu eventualele surse;
- niciun produs nu trebuie considerat sigur, pana la proba contrarie;
- producatorii cu probleme, spre deosebire de cee ce se intampla in Romania, sunt cunoscuti si isi asuma raspunderea, la noi autoritatile ii ascund.
vineri, 24 aprilie 2015
Hamsi with rice, hamsi with corn flour...Slow Fish Istanbul 2013 @SlowFood_FSD
Nothing compares with genuine Turkish food, which is not street food, but homemade inner food. Here in 2013 the second tasting surprise......Look the beautiful hamsi lying tasty on the plate....God, come to my palate and tell the story of the fish and its sacrifice....
Ce indemanare in filetarea pestelui.....Istanbul @SlowFood_FSD
La Istanbul, acum 3 ani, am privit (si am filmat fascinat) cum se scot maruntaiele din peste cu o miscare dibace de cutit. Cum se fileteaza pestele rapid. Asa cum numai un consum serios de peste, inradacinat, poate dezvolta abilitati de manevrare uimitoare. Sigir, ma gandesc, oare la hala Obor, in Bucuresti, sunt la fel de dibaci vanzatorii sau sunt niste amatori vanzatori?
Catre ipocriti: nu pretul influenteaza 100% consumul!
Profetii consumerismului au vorbit! Se pare ca in Romania preferintele consumatorilor se reduc la una singura: totul sa fie gratis. Si apoi consumul va creste ilimitat. Oricum, orice, consum de orice. Ei bine, cui va folosi aceasta retorica populista?
ROMPAN avertizeaza ca supermarketurile incep sa pregateasca smechereala preturilor. AICI.
Adica, ca sa revin la retorica populista: cica nu ar exista vreun segment din consumul romanilor care sa nu fie potential pandit de pericolul extinderii sale, pentru ca ar putea scadea pretul.....si atunci sa vezi hulpaveala....si infuleceala...
Toata lumea implicata sustine ca reducerea preturilor via reducerea TVA, va creste consumul...!!!
Eu sustin ca este o minciuna. Este ipocrizie, de fapt cand se clameaza ca reducerea TVA va aduce cresterea consumului, nu avem nicio dovada, nici o cercetare de orice fel am vrea noi, in aceasa lume, care sa demonstreze ca scaderea preturilor la toate marfurile si serviciile, ar creste consumul.
In primul consumul este diferit, distinct, diversificat. Daca scade pretul la paine, nu se va cumpara ORICAT de multa paine. Daca scade pretul cartilor, nu se vor cumpara ORICAT de multe carti. In al doilea rand consumul este rezultatul unor interdependente. De aceea i se spune cos de consum.
Cercetarile lui Engel (nu Engels) in sec. XIX au aratat ce inseamna elasticitatea consumului, austriacul descoperind legitatea substituirii produselor unele cu altele si dependenta structurii unui buget de puterea de cumparare. Adica la un moment dat xsuma alocata mancarii ramine constanta dar cresc sumele alocate pentru leisure, educatie, etc.
Un populism desantat care aduce probabil voturi dar si profit mai mult la multinationale. Cat de irationali sa fim toti, presa, public, politicieni, sa credem aberatia asta, ca reducerea unor preturi va creste consumul? Un om care nu citeste, oricat de ieftine ar deveni cartile, nu le cumpara. Pur si simplu.
Pentru ca fundamental, ce rost ar mai avea diferentele intre produse/servicii din aceeasi clasa, daca doar pretul ar fi limita accesului?
Slow Food International Press Review 24 April 2015, @SlowFoodHQ
Slow
Food International Press Review
Dear Slow Foodies,
Here is our weekly selection of articles:
A
video talking about the Harenna Forest Wild
Coffee Slow Food Presidium
in Ethiopia was produced and diffused by the Agence France Presse. We have now found it broadcasted in a Polish tv
Terra Madre
St-Laurent, the first regional forum organised by Slow
Food Canada will be hold from April 22 to April 26. Carlo
Petrini is attending the meeting and will held a conference on April, 25.
Canada, Voir: http://bit.ly/1QreKCn
Canada, La Presse: http://bit.ly/1d8Z5YY
Several
articles are talking about the second
Earth Market inaugurated at Gokceada (Imroz) in Turkey.
Turkey, Radikal: http://bit.ly/1Gf2bl7
Turkey, Dunya: http://bit.ly/1QreK5e
Edie Mukiibi Vice President of Slow Food
International has travelled to
Rwanda. Here the story of his trip .
Good to know:
Urban gardens on the river Seine. An interesting project of urban
farming in the middle of Paris.
France, Global: http://bit.ly/1OkuJmZ
France, Global: http://bit.ly/1zUsw5X
The Slow Food International Press Office
Team
Paola Nano and Ester Clementino
Ai buze pufoase? Toni Delaco te linguseste
Delaco este de fapt Delaco Distribution. Obiectul lor de activitate? Comert cu ridicata al produselor lactate, oualor, uleiurilor si grasimilor comestibil.
O companie care face foarte multi bani din distributia branzeturilor. Nu le fac ei, doar le plimba. Desigur, le plimba cu talent. Este un tip de agent economic (cum se spune) care prin ceea ce face (doar suntem in capitalism) contribuie la declinul industriei autohtone de preparate lactate.
joi, 23 aprilie 2015
Targul Taranului a dat un impuls dlui Ion Taran Baciu....
Nu am fost singurul care a contribuit la asa ceva....succesul unei afaceri cu produse de traditie....Este onest ca oamenii (familia Baciu) recunosc ca prezenta la Targul Taranului (targul din Piata Amzei) si la MTR, i-a ajutat sa vada mai departe. Tin minte cat de amuzat priveam la coada de la standul d-lui Baciu, in decembrie 2007 si cineva de la coada spunea intr-un fel, ca pe vremurile comuniste, "...sa se vanda produse ca sa ajunga la toata lumea..."....Pe bune!
PS: Una din cercetarile sociologice intreprinse de Dimitrie Gusti s-a petrecut chiar la Fundu Moldovei, unde este baza afacerii Baciu.
BUSINESS MAGAZIN: „Succesul a venit după ce am invitat bucureştenii să ne guste produsele.
La târgurile din Piaţa Amzei şi Muzeul Ţăranului Român am fost primiţi
cu braţele deschise şi ni s-a oferit ideea deschiderii magazinului din
Capitală“, explică Delia Baciu, fiica lui Ion Baciu, fondatorul
afacerii, modul cum au decis să se extindă în Bucureşti."
Honey "living sculptures"...Black Little
Bantuiam pe Internet si in situl Weart.ro am dat peste un articol despre un artist, Black Little, care foloseste mierea ptr. a imortaliza "sculpturi" vii......Mierea face de toate inclusiv efectul de ambra....
miercuri, 22 aprilie 2015
Maslinele si ciupercile, promovare cu bani UE
Din 21 aprilie 2015. Doua asociatii de productie din Romania, una in consortiu (ROMCONSERV) cealalta de sine statatoare, au primit aprobare de la Comisia Europeana sa isi faca promovare pe terte piete. LINK.
ROMCONSERV promovare in Azerbaidjan, Belarus, China, Rusia, etc. Producatorii de ciuperci, promovare in Grecia si Romania. Acestia din urma nu au voie sa faca referire la producator. Ci la produs si consum.
marți, 21 aprilie 2015
Grolsch se transforma in Ciuc? @Grolsch
Sa nu ne stresam....este acelasi producator? Pentru ca reclama pozitioneaza berea Ciuc exact ca o bere Grolsch....limited vision
 |
| LINK |
Dalboka adica la bulgari
Preparate din midii, bine gatite si la preturi accesibile. Curat, amabilitate, servire rapida. Comanda se poate da in romana, meniurile sunt in romana.
PS: Concurenta a nascut si un local in dreapta, cum cobori. "Dalboka" este copiat de un concurent, pe partea stinga. Dar poti face diferenta. Cel din dreapta, antreprenorul, este cu mult mai vizitat.
Despre acvacultura in Europa
Cat de des mancati peste? Peste capturat, crescut de europeni. Pestele crescut in mod sustenabil asigura locuri de munca in economia locala, scade presiunea asupra resursei pisicicole. Si ne ofera o dieta adecvata. AICI....
Fermele piscicole din UE oferă produse locale, proaspete și sănătoase
Se știe că peștele este o sursă bogată de proteine, vitamine și substanțe nutritive. În plus, protejează sistemul cardiovascular. În același timp, nu este un secret faptul că europenii își exploatează excesiv mările, punând în pericol specii întregi.
În condițiile unei creșteri constante a cererii, piscicultura (sau acvacultura) poate reduce presiunea pe care o exercităm asupra speciilor sălbatice, în UE și în lume. Piscicultura, unul dintre sectoarele cu cea mai rapidă creștere, furnizează aproximativ 50% din peștele consumat anual la nivel mondial - un procentaj aflat, la rândul său, în creștere. Pe scurt, fără acvacultură nu am avea destul pește pentru a acoperi nevoia de hrană a populației. Fără acvacultură, ar trebui să exploatăm și mai mult stocurile sălbatice, periclitând sustenabilitatea lor pe termen lung.
Visati la o hrana ca afara? Ultimate Food Trend Guide 2015....
Asta ca sa parafrazez zicerea aceea cu "vreau o tara ca afara!"...Am gasit o resursa care va confirma banuielile, asteptarile si dorintele. In Canada se petrece localizarea, legarea de resursele locale. Inca o dovada ca aceasta este directia, nu hrana reconstituita de la restaurantul "La Mama".
Do you want some food approach like in the developed economies? Well I found again something which confirms your dreams. In Canada the main trend is localisation, using local herbs and spices. Eventually....
Abonați-vă la:
Postări (Atom)