vineri, 3 aprilie 2015

Noi reguli de etichetare a produselor din carne


De ce ti-e frica nu scapi. UE din care face parte si Romania, impune noi reguli privind indicarea originii carnii. Indicarea originii carnii este unul din cosmarurile celor care vand si prelucreaza carne fraudulos. Este o problema pentru cei care nu vor sa se stie de unde aduc carnea. 

Iar in ce priveste localizarea, este in avantajul micilor producatori sa foloseasca etichetarea, DACA ei prelucreaza carne din rase locale si crescute local.

La 1 aprilie 2015 au intrat în vigoare noi reguli de etichetare a produselor din carne, prezente pe piața din România și din celelalte state membre. Noile etichete conțin informații despre țara sau țările în care animalul s-a născut, a fost crescut, sacrificat și procesat. În cazul unei singure țări, etichetele vor menționa doar "țara de origine".


Sa nu se plinga laptarii


See you in Istanbul? Call for papers on conservation by Slow Food @SlowFood_FSD @SlowFoodHQ

Ce credeti despre conservare? Pamantul ca ecosistem, apa ca un agent al vietii, viata marina ca un regat al apelor, trecutul si viitorul asa cum le vedem azi? Acestea au instrumentele si formele lor de exprimare: gastronomie, biodiversitate, acvacultura, etc. Mai multe despre binomuri in apelul pentru eseuri din articol, mai jos. Este o competitie care va poate reuni la Istanbul cu alti pasionati de stiintele vietii.

Anul 2015 este inca un an in care Slow Food Istanbul - Slow Food Fikir Sahibi Damaklar organizeaza Slow Fish Stanbul. Am participat acum 2 ani la intalnire si a fost insufletitoare. O intalnire cu gasca si cu discutii despre pescuitul durabil.  

Pateul vegetal cu aditivi, mai ieftin decat cel cu carne....

Studiu de piață APC Romania....Pateul vegetal cu aditivi, mai ieftin decat cel cu carne....Sa nu credeti cumva ca a dat credinta si blagoslovenia peste retailul modern sau peste producatorii de paste alimentare. Nu, nicicum. 

Din ceea ce a descoperit APC Romania, inteleg ca un "pateu vegetal" este o cale si mai facila de a plasa aditivi intr-o pasta care nu are de-a face cu carnea. Daca antreprenorii aceia ar fi facut pateu cu urme de carne ar fi fost mai scump. Banuiesc ca marja de profit este mai mare la pateul vegetal. Daca se poate specula teama si fobia de crestere in greutate sau nevoia de a posti, de ce sa nu faca si ei un ban?

joi, 2 aprilie 2015

Food Music from SoundCloud....@SoundCloud

Do you use SoundCloud? Food Music for you!!! Play......:)



Breathless Norheimsund, Norvegia 2014 @heidenstrom

By me, and with Doru, Ivan and Paul. Last year, in search of our dreams to build a boat tradition revival in Tulcea, Romania. The island faraway in the picture was in part owned by the Norwegian guy who was our host. And they grow there cattle. Which are left alone some months, to grew up, and then taken back. Owner of an island? Yes, you also can! Norwegian way.....

(c) Tiberiu Cazacioc


Fotoreportaj cu saorma de gat la Dristor Kebab



Lotca turistica V 1.0 - Asociatia "Ivan Patzaichin-Mila 23"




M60 in multe imagini, un local altfel

NOTA: Toate fotografiile sunt ale mele. Nu este un promo, pentru ca mi-am platit prajitura.

M60 este un local trendy in acest moment, o cafenea non-smoking pentru tineri cu carte. Despre care au scris mai multi in ultimele luni. Dati Google pentru o localizare, da este in Bucuresti.

Doua lucruri (doi sunt si investitorii) mi-au atras atentia in acest proiect gastronomic: preferinta lui David pentru sezonalitate si produs local si dorinta lui Razvan de a reuni in oferta M60 a artizanilor producatori de bere, dulciuri, brutarie, de calitate. Dar locali. Un lant al valorii pentru ca asa functioneaza solidaritatea si calitatea in consum...........



marți, 31 martie 2015

Publicitate negativă pentru MADR din partea "Observatorului gastronomic"

Este un fel de a trata problema. Vă anunț că MADR organizează târg de Florii, în perioada 3-5 aprilie a.c. dar am dubii serioase că este ceva ok. De când am văzut opincile din plastic propuse de MADR la un târg, m-am lămurit. Iar produsele alimentare sunt toate aceleași, din orice regiune ar fi. De oriunde ar veni producătorii. Pare că România a fost întotdeauna o piață unică, chiar fără căi ferate, drumuri și risipită în provincii, regate și principate. BTW,  care sunt bunicile românce care preparau la greu ciocolată de casă în anii comunismului, erau un fenomen de masă? De când sunt românii producători heavy de ciocoloată de casă?

MADR încearcă din nou cu acest târg de Florii să descopere produs tradițional, local, și să îl ofere în curtea ministerului. Am spus uneori, MADR poate că este bun să se ocupe de industria alimentară, poate să se ocupe de mica industrie alimentară, dar nu de gastronomie. Fiecare dintre noi ne pricepem la ceva, dânșii se pricep la ceva dar nu se pricep la gastronomie. Le-am sugerat să se combine cu Ministerul Culturii, cu Muzeul Național al Țăranului Român, care să valideze selecția de produse alimentare din punct de vedere al patrimoniului imaterial. Dumnealor, pe bani publici, se chinuie sa se erijeze în gastronomi.

CSR la Lidl

Ca sa vedeti ca se poate. Probabil pe cei de la LIDL i-a ajuns ceva. Pe de o parte este bine, in 12 si 14 dau liber personalului. Ca sa dam crezare sincera acestei initiative, sa stiti ce se intampla si prin America de Thanksgiving Day. Nu prea des, dar se intampla. Daca tot faci profit de ce sa nu lasi salariatii acasa? Da, vor spune unii, libertarieni. Dar faceau si ei un ban la dublu. Desigur, spun altii, dar este normal sa dai la schimb viata de familie pe niste bani? Ce ziceti?


DNA: Fermierii neolitici aveau succes la femei

Diviziunea muncii facea minuni acum peste 8000 de ani. Ne spune un articol din SLATE, semnat de Amanda Marcotte (adica she is a Brooklyn-based writer and DoubleX contributor. She also writes regularly for the Daily Beast, AlterNet, and USA Today).

Cercetarile arata ca barbatii care erau agricultori de succes aveau mai multe sanse de se cupla cu femeile din haita lor. Stiutorii de know-how agricol aveau lipici la doamne pentru ca dadeau de mancare. How low....Dar asta a transmis gena de fermieri mai departe...Niste tarani....




luni, 30 martie 2015

Camilla de Maffei despre Delta Dunarii

AICI Camilla de Maffei despre Delta Dunarii. Un proiect asociat Viaggiare i Balcani. Despre geografia gusturilor.





Filme scurte despre importanta hranei, la Expo Milano 2015 Short Movie Food


Disegniamo un futuro migliore (Italy, Cibo & Vita/Food & Life category)
Faut pas gâcher (France, Cibo & Sostenibilità/ Food & Sustainability category)
Milk: Lifestyle (Italy, Food & People category)
Scent of a Lemon (Italy, Cibo & Vita/Food & Life category)
Mind The Gap (Canada, Cibo & Persone/ Food & People category)
L'acronimo V.I.T.A. ed il suo significato (Italy, Cibo & Vita/Food & Life category)
My Promise (Philippines, Cibo & Vita/Food & Life category)
Il cibo... a scuola (Italy, Cibo & Vita/Food & Life category)
Maccheroni (USA, Cibo & Cultura/Food & Culture category)
Cucinato per voi (Italy, Cibo & Persone/Food & People category)
Brunelleschi: Che bel minestrone! (Italy, Cibo & Cultura/Food &Culture category)
Back to the Food (Italy, Cibo & Cultura/Food & Culture category)
We Own the Planet (Italy, Cibo & Sostenibilità/Food & Sustainability category)
Riso e sorriso (Italy, Cibo & Produzione/Food & Production category)
Col cibo non si scherza (Italy, Cibo & Vita/Food & Life category)

Institutul Cultural Google and Slow Food, about Ark of Taste @SlowFoodHQ

Institutul Cultural Google and Slow Food, about Ark of Taste

LINK: https://www.google.com/culturalinstitute/exhibit/the-ark-of-taste/AQWXaKBJ?hl=en


Frauda poate fi si la 1,5 lei valoare

Bine au facut cei de la Antifrauda. O cofetărie a fost închisă de ANAF, după inspectorii au descoperit un plus de 1,5 lei în casă. Daca asta este mostenirea Guvernului Ponta, este interesant. 

Prima cearta pe relatia B2C am avut-o in 1990 cu o vanzatoare de la un aprozar, doamna nu avea marunt si ma trimitea pe mine sa schimb bani. Eu am incercat sa ii explic ca sunt client si nu mai este ca inainte de 1989, ea este obligata sa aiba marunt si sa umble dupa cash, nu clientul. 

Enjoy Slow Food Radio @SlowFoodHQ

Din cand in cand ascultati online Slow Food Radio. AICI


In Turkey, at Barbun Restaurant @finedininglover

This case presented by Fine Dining Lovers says something which we lack in Romania. A clear, open comittment of the Romanian chef professionals to use local herbs for the Romanian cuisine.


a video by Fine Dining Lovers

miercuri, 25 martie 2015

Taiete de la subventii @infodeltaro


[Folositi MacBook?  Bravo!]...Deci: probabil ca nu vor mai primi subventii terenurile de golf, pistele de aeroport, cei care fac agricultura in Delta Dunarii...Consultare publica MADR pe felul cum si cui se vor da subventii din PAC....AICI




Carrefour against GMOs in Romania @GroupeCarrefour @NonGMOProject

Carrefour Romania guarantees that their meat products originated from pigs/porks raised in Romania, where not fed with GMO feed and that pigs/porks where not treated with antibiotics. Do Americans know? The Secret Society of Soya GMO Friends know this?

100% Romanian, natural, healthy and very tasty!


Surorile Biscuit va propun dar costa placerea

"Incepe sezonul oualor de ciocolata, al iepurasilor de martipan si a puisorilor din macarons. Si sa nu uitam planturoasa doamna pasca si mini-pascutele sale din cea mai fina si pufoasa compozitie de branza dulce."

"Va asteptam" comenzile pana pe 7 aprilie, iar produsele se vor ridica de la sediul Biscuit pe 10 aprilie in intervalul 10:00-14:00

Adriana & Roxana ❤ Biscuit.ro 


Ai o ora? Ora Pamantului...

28 martie 2015, Ora Pamantului! Stingeti lumina timpa de o ora. Economisiti resursele de energie neregenerabile si reduceti poluarea. Sau oricum altfel in 28 martie 2015. Idei AICI!

O campanie globala de mare amploare care pune in balanta schimbarile climatice, rezultat in mare parte al unui model de dezvoltare care consuma resurse naturale si le pune la loc, si activitati de atragere a atentiei cu privire la dezvoltarea durabila si contributia fiecaruia din noi. 28 martie 2015, Ora Pamantului!


La Carrefour, inima sau interese?

2015
De la un punct incolo, comertul modern distruge economia locala. Aducand produse de import. Distanta dintre cele doua produse informativ-propagandistice ale Carrefour este de un an si ceva. Primul pliant mi-a atras atentia pentru ca marca deschiderea unui drum al retailerului, de urmarit. Este evident pentru cine este atent la dezbatere si ceea ce se intampla pe lantul de aprovizionare, de cativa ani incoace, ca intoarcerea spre resursele locale ale comertului modern international, este mult mai puternica, si vizibila in foarte multe feluri.  

Eu va propun aici in "Observatorul astronomic" sa priviti cu atentie la cele doua capete ale intervalului, coperta de sus si pliantul de mai jos, pentru ca ele (1) marcheaza un interval de timp, un proces (2); au si functia de a atrage atentia eventualilor producatori; dar si (3) functia de a proiecta perceptii pozitive despre Carrefour.

marți, 24 martie 2015

8 hours Nature Sounds-Birds Singing- Waterfall-Birdsong-Sound of Water-Relaxation-Meditation

Iaurt de oaie


Cum putem manca oile? Urmarea daca cititi pana la capat. Se dau urmatoarele fapte. Artesana este compania care a readus iaurtul de oaie in piata. Un produs unic. Mega Image vinde sub brandul "Gusturi romanesti" iaurt de oaie in aceasta perioada. Suntem in martie, spre sfarsit, nu va suna clopotelul? 

Este posibil ca Artesana sa fi trecut sub "Gusturi romanesti" adica a cedat si a lasat steagul. Asa este la romani, marketingul nu poate tine prea mult nisa.

Despre otomani si crestini numai de bine

Langa o biserica crestina, un local de alimentatie publica păgînă. Inșallah sau aferim? Ironia este prea mică dar interesanta. Les Ottomans, restaurant din Bucuresti, se răsfață lângă un lacas de cult crestin. O tempora, o mores.....Era un final de schita caragialiana?



Mere de Itesti, pe cand si o cooperativa?

Poate ati vazut prin magazine sucul de mere la sac de plastic din mere de Itesti. Merele exista si chiar sunt dulci asa cum este si sucul. Meritul sucului din mere de Itesti este ca este nefiltrat, gros, ca un nectar. Am luat o punga de mere si am analizat-o. Nu sunt de acord cu prejudecata inradacinata ca fructele si legumele sunt urate? Ce este asta? Au acelasi gust bun si au vitamine. Despre merele de Itesti, iata pentru voi, un pic de deconstructie prin imagini si interpretare. Se pare ca este vorba de o asociatie.

Covrigei cu tarate de la LIDAS

Da, sunt preparati la o fabrica din Tulcea, din satul Mineri, in nordul Dobrogei. Da, sunt cei mai buni, fara reclama, fara Toortitzi si alte fite. De aici: http://www.lidas.ro/








Slow Food la EXPO Milano, un eveniment global despre hrana @SlowFoodHQ @realitatea



Slow Food participă la Expo 2015 pentru a evidenția rolul esențial al biodiversității și al tinerilor fermieri în ce privește hrănirea umanității

Slow Food va avea propriul său spațiu expozițional pe parcursul celor șase luni ale Expoziției de la Milano și în perioada 3-6 octombrie 2015 Rețeaua Slow Food Tineret va organiza “Tineretul Terra Madre – Noi Hrănim Planeta!”, reunind tineri fermieri din toată lumea.

Secțiunea de site dedicată participării Slow Food la Expo Milano 2015 este acum online la www.slowfood.com/expo2015

Tema principală a Expo 2015, care va fi organizată la Milano între 1 mai și 31 octombrie 2015, este Hrănind Planeta, Energie pentru Viață, o temă pentru care Slow Food lucrează încă de la înființare și care a determinat întotdeauna felul în care organizația gândește și funcționează. Având aceasta în minte, Slow Food a simțit că este esențial să îi fie auzită vocea prin participare și oferind soluțiile sale la problema hrănirii planetei, iar problema ridicată de tema Expo 2015 va abordată prin unul din obiectivele principale ale Slow Food: biodiversitatea.

În ce privește participarea Slow Food timp de șase luni în spațiile Expo 2015, Slow Food va avea 3.500 m.p. de spații concepute de Herzog & de Meuron, unul din cele mai faimoase studiouri de arhitectură din lume. Scopul standului este să explice semnificația biodiversității în contextul mai larg al sistemului global al hranei și astfel să demonstreze de ce este atât de importantă păstrarea ei, precum și să arate relația biodiversității cu soluțiile pozitive ce au fost deja obținute în domenii precum securitatea alimentară, sustenabilității și a mai bune distribuții a resurselor de hrană.

Un eveniment adiacent, Terra Madre – Noi Hrănim Planeta, va avea loc în perioada 3-6 octombrie 2015 la Milano și va reuni câteva mii de tineri delegați Terra Madre din întreaga lume la Milano. Întâlnirile Terra Madre au fost întotdeauna o importantă ocazie pentru schimburi de idei. Această ediție milaneză a Terra Madre este răspunsul politic al Slow Food pentru Expo 2015 și va da un rol de primă mărime tinerilor care lucrează în producția de hrană, prin mii de fermieri, artizani ai hranei, pescari, nomazi, popoare indigene, maeștri bucătari, studenți și activiști din întreaga lume

Focalizarea pe tineri are o semnificație majoră: Expo 2015 pune problema felului în care vom reuși să hrănim planeta în viitor, cu o populație în creștere și resurse naturale din ce în ce mai fragile. Slow Food a lansat un apel țintind în mod special tinerii producători de hrană din întreaga lume, îndemnându-i să vină la Milano.

Click aici să descărcați Apelul președintelui organizației Slow Food, Carlo Petrini, adresat comunităților de tineri producători, în mai multe limbi

Herzog & de Meuron au făcut o treabă excelentă prin construirea unui spațiu Slow Food sustenabil, diferit de cele mai multe din structurile Expo 2015. Spațiul Slow Food nu va fi localizat în Pavilionul Italiei ci la capătul Decumano, pentru că Slow Food, deși născută ca organizație în Italia, are acum o consolidată prezență internațională. Aria Slow Food este formată de trei structuri în întregime de lemn a căror formă evocă fermele țărănești tipice din peisajul natural al Lombardiei. Structurile pot fi ușor dezasamblate, mutate și refolosite în altă parte la finalul evenimentului ce va dura șase luni. Cele trei structuri din lemn sunt organizate într-un triunghi și pot fi vizitate gratuit.
Spațiul Slow Food conduce vizitatorul printr-o experiență senzorială cu o primă zonă ce prezintă traseul biodiversității, o zonă de expoziție cu scop educațional, care include fotografii, video, jocuri interactive și instalații artistice. Această zonă prezintă problemele curente al sistemului hranei și oferă multe soluții pozitive și practice ce sunt la îndemâna fiecăruia

A doua clădire îi trece pe vizitatori de la teorie la practică, permițându-le să descopere biodiversitatea prin degustarea brânzeturilor artizanale și învățându-i mai multe despre lanțul producției de produse de fermă. Brânzeturile sunt o modalitate de a cunoaște - și experimenta direct - biodiversitatea diferitelor rase și specii de animale, și diversitatea brânzeturilor: rezultatul cunoștințelor a generații de producători de brânză. Vizitatorii pot plăti pentru degustarea a patru feluri de brânză din Italia și Europa, ce pot fi împerecheate cu unul din cele patru vinuri disponibile în acea zi. Pe parcursul a șase luni, Slow Food va oferi o selecție de 200 de vinuri și 84 de brânzeturi. 

A treia clădire găzduiește Teatrul Slow Food, o arie dedicată atelierelor de lucru, conferințelor, expozițiilor și întâlnirilor informative cu producătorii pentru a învăța mai mult despre problemele arzătoare ale sistemului hranei. În spațiul central, curtea, Slow Food va crea o grădină vegetală sustenabilă pentru a prezenta unul din principalele sale proiecte ce au ca subiect protecția alimentelor locale și a semințelor, suveranitatea hranei și sustenabilitatea. Grădina vegetală prezintă unul din principalele proiecte ale Slow Food, 10.000 de grădini în Africa, pentru audiența internațională.

Pentru mai multe informații, vă rugăm contactați Biroul de Presă al Slow Food International:

Paola Nano, +39 329 8321285 p.nano@slowfood.it
Sharon Aknin Sheets, +39 3274737220 s.aknin@slowfood.it

Slow Food implică peste 1 milion de persoane dedicate și pasionate cu privire la hrana bună, curată și corect prețuită. Acestea includ maeștri bucătari, tineri, activiști, fermieri, pescari, experți și academicieni din 158 de țări; o rețea de peste 100.000 membri Slow Food, legați la 1500 de organizații locale din întreaga lume (cunoscute drept convivia), contribuind prin cotizația lor, precum și prin evenimentele și campaniile pe care le organizează; peste 2500 de comunități ale hranei care practică în întreaga lumea, producția sustenabilă de și pe scară redusă de hrană de calitate.