65.000 hectare de pamint pentru straini, de la statul roman

(c) Adevarul

Schizofrenie? Schizoidie ? Avem şi astăzi o dovadă (Adevărul, AICI) că statul român, politicienii care îl conduc şi poate o parte a opiniei publice. Suferă. Pe de o parte ne plângem că vin străinii şi ne cumpără pământul. Da, dar îl cumpără ei, nu noi! Ne plângem că vin ungurii şi ne iau ţara de sub picioare. Se pare că îl vor lua şi vor pleca cu el?! Ei, dar când însă este vorba să îl vindem NOI STATUL, da, asta se poate. Am aflat din presă că AVAS va vinde 65.000 de ha de sub întreprinderile socialiste privatizate. Continuati >>>>

Lotca, lotca, lotca. Un simbol al dezvoltarii durabile. In Bucuresti.

Despre Urban Delta se pot spune prea puţine în articolul meu, vă ofer imagini de culise. Capturate a doua zi dimineaţă, after party, după seara de concert, cu acompaniament Electric Brother şi Visuals by Kotki, în 24 septembrie 2013. Urban Delta este un proiect al Asociaţiei "Ivan Patzaichin-Mila 23", din lista noastră lungă. A avut cofinanţare de la AFCN. A inclus o repoziţionare a lotcii tradiţionale în peisajul urban al oraşului. Pentru bucureşteni, în faţă la Dowtonwn Bucharest. Imagini în continuare. >>>>

Sfatul #18 pentru biodiversitate? Apă, mai puţină apă!

Vă mai ofer un prilej de reflecţie, sper să nu fiu prea patronizing, arogant. Adesea ne spunem când suntem confruntaţi cu probleme majore, că suntem prea mici să facem ceva fiecare în parte. Sau ne spunem, "Las' să facă alţii!". Dar dacă fiecare dintre noi ar face ceva în direcţia potrivită, nu am reuşi să contribuim le reducerea pierderii de biodiversitate? "Apa este indispensabilă echilibrului planetei şi al ocupanţilor săi, al animalelor, precum şi al vegetaţiei. Există suficientă pentru toţi, dar, din păcate, este repartizată greşit şi adesea slab administrată. În regiunile noastre, este suficient să deschidem robinetul pentru a avea apă potabilă…….

Roma nu a fost construită într-o singură zi, nu?

Dacă vedeţi prin ţară plăcuţa de localitate din imagine, "Sat european", asta ni se datorează şi nouă (cartea a rezultat din coordonarea studiilor de suport de către cercetătorii Bogdan Voicu şi Mălina Voicu). Despre satul românesc şi străduinţa lui de a rezista sau de a nu se desfiinţa, sunt multe de povestit. Pe vremea când Delegaţia Comisiei Europene în România punea în operă, cu ajutorul companiei la care lucrez, DC Communication, comunicarea despre aderarea României la Uniunea Europeană, am primit ca temă să ne adresăm satului românesc, mediului rural. Era în 2004. Am propus clientului nostru un concurs de valori europene, care să fie identificate la sat. Şi am extras de acolo 20 de comunităţi. Dintre ele au mai fost selectate 6 şi despre acestea am avut 6 emisiuni TV cu dl. Emil Hurezeanu, la TVR, despre "Satul românesc, sat european". Astăzi ideea mai răsare. Ba comuna Cumpăna din judeţul Constanţa încă se mai mândreşte că este "Sat european". Ba localitatea Şinca Nouă revine mereu şi spune că este "Sat european".

Fructele şi legumele de la UE şi copii sănătoşi

Chiar este interesată administraţia centrală dacă copii sunt mai sănătoşi consumând mai multe vitamine din legume şi fructe proaspete? Credeţi că copii noştri consumă mai mult fructe şi legume, de la an la an, ca urmare a programului "Fructe în şcoli"?Ştiaţi că programul "Fructe în şcoli" beneficiază de măsuri de însoţire, adiacente, de sute de mii de euro, până la 1 milion. Măsuri care ar trebui să însemne, la nivel naţional, o campanie semnificativă referitoare la obiceiurile de consum de fructe şi legume proaspete? Ştiţi că sunt state membre UE care pun la dispoziţia copiilor fructe în funcţie de regiune, sezon, de la producători locali, sub formă de pireuri, sucuri, nu numai fructe brute? De ce un program generos, în 2 ani, s-a transformat într-o banalitate de program de livrare doar de mere, aşa cum arată Raportul de evaluare intermediară care spune că copii >>>

Peste 8.300 de vizualizări în Slideshare.net?

Nu ştiu dacă cifrele sunt corecte. Desigur, Slideshare.net, unde îmi public prezentările, îmi oferă ceva statistici, dar mă şi îndeamnă să urc planul de acces de la gratuit la pe bani. Totuşi? Peste 8.300 de vizualizări? Browse for more, cum s-ar spune...

Dăm grâu şi importăm patiserie, ce bucurie

Sursa: MADR

Puncte de vedere ascunse. Exportăm materii prime agroalimentare şi importăm produse alimentare finite şi ne bucurăm? De la triumful apologetic: ”Mă bucur că România păstrează un trend ascendent în ceea ce priveşte balanţa comercială cu produse agroalimentare şi că înregistrăm un excedent de 182,0 mil. euro pentru primele zece luni ale anului 2013, comparativ cu un deficit de 532,7 mil. euro în aceeaşi perioadă din anul 2012”, a afirmat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Cealaltă faţetă, la finalul comunicatului de presă al MADR: "Uniunea Europeană a fost principalul partener în comerţul agricol al României. Astfel, în primele zece luni din 2013, livrările de produse agroalimentare către această destinaţie au avut o pondere valorică de 58,1%, iar achiziţiile din statele membre UE au deţinut o pondere de 81,1%"

Despre pământ, dl. Dacian Cioloş, comisar european ptr. agricultură şi dezvoltare rurală

Declarația comisarului european Dacian Ciolos referitoare la liberalizarea vanzarii terenurilor agricole, sursă Reprezentanţa Comisiei Europene în România (14 ianuarie 2014)

"Este putin probabil ca Ungaria sa materializeze in plan legislativ si cu atat mai mult in practica intentia declarata de un functionar de rang inferior de la Ambasada ungara de la Bucuresti. Inteleg ca Ministerul de Externe de la Budapesta a confirmat ca a fost vorba doar de o discutie si nu de o intentie propriu-zisa a statului ungar. >>>>>

Reţete consacrate cu font Algerian

MADR, antropologul nr. 1 al României. Care este situaţia noastră la nivel european, vedeţi şi citiţi în continuare. România are o singură schemă de calitate, cea privind produsele ecologice, şi aceea reglementată european. Ce urmăreşte statul român prin MADR, prin politica privind "reţetele consacrate"? De ce avem în piaţa alimentară o luptă între mărcile de produse alimentare ale multinaţionalelor din food şi mărcile private de produse alimentare ale multinaţionalelor din retail? Unde se găseşte, pe această vastă preerie a giganţilor, mica industrie alimentară, pe care cealaltă industrie alimentară, mare, românească, vrea să o distrugă? Da, desigur, nu am probe, ci doar

percepţii. Când am început să mă ocup de produsele tradiţionale nu ştiam ce este aceea o piaţă. O piaţă privată de producători autentici. Când am început să învăţ ce înseamnă un lanţ >>>>

Cu doamnele, marimea conteaza....

"Size does matter: Say No to undersized fish! EU Sustainable fish". O campanie a EU care propune consumatorilor să fie ei cei care susţin pescuitul responsabil. Nu acceptaţi şi nu consumaţi peşti care nu au ajuns la maturitate. Aşa pot fi menţinute cotele de peşte o mai lungă perioadă de timp.

Ioana Băsescu sau prilejul reflecției

Pot cumpăra sau nu străinii pământ în România? Da, dacă sunt persoană juridică română cu acționari străini. ZF are o analiză semnată de Gabriel Razi, în ediția din 20 noiembrie 2013. Ca de obicei, așa cum ne comportăm unii dintre noi, credem că fac și alții. Un pic de lipsă de curaj politic (să combați miturile false) și de ignoranță (lipsă de pricepere elementară), crează eroi politici......

Cum să falsificăm miere (este o glumă proastă)

(c) Gabriela Rapeanu, EDP

Câte feluri de falsificare a mierii sunt cunoscute (la români)!? Daţi pagina şi veţi afla. Doar o scurtă poveste, însă, pâna la "deznodământ". De câte ori aţi cumpărat miere, v-aţi întrebat, citind eticheta, cine garantează că este o miere curată? V-aţi întrebat dacă mierea, de la tarabă, lângă care este aşezat un carton scris cu marker "miere naturală", este chiar naturală? Sper că nu sunteţi persoane foarte sensibile şi ca atare nu vă feriţi de adevărurile incomode. >>>>

Lapte, Lactalis, dispar fabricile mari de lapte

(c) Ziarul Financiar 10 ianuarie 2014

Capitalism şi mondializare, nu? Se apropie zilele când nu vor mai exista fabrici de lactate aici în România? Un lanţ de producţie a fost rupt, cui vor mai vinde lapte văcarii ce dădeau producţie celor de la Lactalis? O ştire recentă, din Ziarul Financiar de vineri 10 ianuarie 2014, anunţă închiderea unor capacităţi de producţie şi relocarea lor probabilă, undeva. Cândva. O ştire pentru cei care se bucură când scriu sau vorbesc de multinaţionale, de lanţuri de retail. Dar uită să fie prezenţi în spaţiul public şi atunci când multinaţionalele ne părăsesc brusc. Nu era mai bine ca politica publică să încurajeze nişte lanţuri mai scurte de aprovizionare, să avem integrare locală? Este bine când avem integrare. Dacă multinaţionala stă pe aici, câteva decenii. Dacă stă doar un ciclu şi fuge, să nu ne îndrăgostim de ea. Şi să fim circumspecţi.

Încă un remember, de ce suntem împreună?

Cafea ca pe vremuri, o poveste scurta de simbata

O poveste Slow Food, pentru că este o abordare inepuizabilă. De când nu aţi mai râşnit cafea? Corect, ce înseamnă a râşni? Astăzi avem la dispoziţie cafenele, cafea la cutiuţe, cafea la automate, cafea solubilă. Dar nu CAFEA. Pentru mine, singura cafea de vis pe care o poţi bea este simpla şi inconfundabila cafea turcească pe care am căutat-o şi am regăsit-o de atâtea ori la Istanbul. Aş putea scrie mult despre lipsa cafelei în ultimii ani ai comunismului. Despre legendarul nechezol, substitutul de cafea pre-capitalist. Sau despre plăcerea fierberii zaţului de două ori, la noi, la biroul OPM-PM de la întreprinderea IPAC, înainte de 1989, mica noastră victorie asupra crizei. Ori despre procuratul prin relaţii al cafelei solubile, de la casele de comenzi, pentru consum sau pentru mica mită, marca Nescafe. Devenită prin substantivare "nes". Iar după 1989, în ultimii ani, revenirea la sofisticarea pre-comunistă. Perioadă în care au apărut domnii Florescu, micile cafenegeli şi cartea "Amintirile unei cafegiu". O carte de amintiri din care am aflat că >>>.

Nou de la Comisie: agricultura, publicarea noilor regulamente

Nu chiar atât de nou, pentru că au fost publicate la sfârşit de an 2013. De ce sunt importante? Pentru că este startul unui început în ce priveşte finanţările din Politica Agricolă Comună. Aşa cum am găsit amănunte anecdoctice sau nu, despre roşcove, voi mai reveni la voi cu altele. Despre roşcov şi roşcove, aici: LINK....Despre restul, mai departe >>>>

Sfatul #17 pentru biodiversitate, alegeți în 2014 cazare eco

Sfatul ar fi să vă petreceți concediul într-un hotel eco?! Da, se poate și avem soluții în România prin membrii Asociației pentru Eco-turism în România, cunoscută și ca AER. Biodiversitatea este un concept complex. Nimeni nu i-a găsit dimensiunea, forma sau determinat întinderea. Opusul biodiversității, dus la extrem, este să ne construim singuri o Arcă a lui Noe, adică să distrugem tot ce este viu pe pământ, animal și vegetal, până la reducerea la minima unicitate. Opusul acestei acțiuni ar fi să facem tot ce este posibil să nu afectăm biodiversitatea în mod voluntar…...

Poti ignora agricultura familiala, dar nu o poti distruge

Ce au de-a face Slow Food, FAO şi DG AGRI-Comisia Europeană, cu agricultura familială? Cum spune Carlo Petrini, "Colaborarea dintre FAO și Slow Food provine din scopul nostru comun în promovarea bogăția tradițiilor gastronomice locale, în apărarea biodiversității alimente și în sprijinul micilor fermieri și producători." 

• Slow Food şi FAO şi-au reunit forţele în 2013, printr-un acord, pentru a lucra împreună în ce priveşte agricultura familială. 
• Anul 2014 este Anul Internaţional al Agriculturii Familiale. Este o propunere a Filipinelor din 2008, adoptată de FAO în 2011. Browse for more...

Gâtul înţepeneşte! Nu încercaţi cu iaurt!

Un caz aproape unic, cu un cap ţeapăn, de Gorgona, "înfipt" pe un corp hrănit cu iaurt. Este vorba tot de produse alimentare, în acest articol, despre iaurt. Dar şi despre online. Când costurile trebuie reduse iar ambasadorii de brand nu participă la şedinţe de fotografie, o măiestrie din Photoshop pare că poate rezolva un banner de reclamă. Ca în imaginea ataşată, dintr-o campanie online în derulare. Mai încercaţi, mai încercaţi! Sau este doar o iluzie optică? Ce spuneţi?

Istorie cu AGROSTAR

Anul 2008, Piata Agrostar-MADR, Bdul Unirii

De data asta vă scriu despre sensurile unui eșec, back in history. Am descoperit în adâncurile arhivei mele, o prezentare (în ultima parte a articolului) realizată de noi, pentru o întâlnire cu Federația AGROSTAR, a Asociației Grupul de Inițiativă Radu Anton Roman. Ideea noastră era să cooperăm pentru a crea piețe alternative la The ARK, la Bursa Mărfurilor. Piețe tematice, de producători, care să fie de exemplu organizate pe sezoane, să conțină oferte numai ale producătorilor, să demonstreze susținerea pentru produse locale. Una dintre urmări? Federația AGROSTAR a încheiat în anul 2008 un parteneriat triumfal cu Primăria Municipiului București, pentru a deschide mai multe piețe, altele decât cele existente, unde urmau a se vinde legume și fructe la "preț de producător. Nimeni nu a crezut în asta. Rezultatul (nu este numai contribuția lor, dar și a noastră, și a altora, parțial)?….