marți, 24 martie 2015

Slow Food la EXPO Milano, un eveniment global despre hrana @SlowFoodHQ @realitatea



Slow Food participă la Expo 2015 pentru a evidenția rolul esențial al biodiversității și al tinerilor fermieri în ce privește hrănirea umanității

Slow Food va avea propriul său spațiu expozițional pe parcursul celor șase luni ale Expoziției de la Milano și în perioada 3-6 octombrie 2015 Rețeaua Slow Food Tineret va organiza “Tineretul Terra Madre – Noi Hrănim Planeta!”, reunind tineri fermieri din toată lumea.

Secțiunea de site dedicată participării Slow Food la Expo Milano 2015 este acum online la www.slowfood.com/expo2015

Tema principală a Expo 2015, care va fi organizată la Milano între 1 mai și 31 octombrie 2015, este Hrănind Planeta, Energie pentru Viață, o temă pentru care Slow Food lucrează încă de la înființare și care a determinat întotdeauna felul în care organizația gândește și funcționează. Având aceasta în minte, Slow Food a simțit că este esențial să îi fie auzită vocea prin participare și oferind soluțiile sale la problema hrănirii planetei, iar problema ridicată de tema Expo 2015 va abordată prin unul din obiectivele principale ale Slow Food: biodiversitatea.

În ce privește participarea Slow Food timp de șase luni în spațiile Expo 2015, Slow Food va avea 3.500 m.p. de spații concepute de Herzog & de Meuron, unul din cele mai faimoase studiouri de arhitectură din lume. Scopul standului este să explice semnificația biodiversității în contextul mai larg al sistemului global al hranei și astfel să demonstreze de ce este atât de importantă păstrarea ei, precum și să arate relația biodiversității cu soluțiile pozitive ce au fost deja obținute în domenii precum securitatea alimentară, sustenabilității și a mai bune distribuții a resurselor de hrană.

Un eveniment adiacent, Terra Madre – Noi Hrănim Planeta, va avea loc în perioada 3-6 octombrie 2015 la Milano și va reuni câteva mii de tineri delegați Terra Madre din întreaga lume la Milano. Întâlnirile Terra Madre au fost întotdeauna o importantă ocazie pentru schimburi de idei. Această ediție milaneză a Terra Madre este răspunsul politic al Slow Food pentru Expo 2015 și va da un rol de primă mărime tinerilor care lucrează în producția de hrană, prin mii de fermieri, artizani ai hranei, pescari, nomazi, popoare indigene, maeștri bucătari, studenți și activiști din întreaga lume

Focalizarea pe tineri are o semnificație majoră: Expo 2015 pune problema felului în care vom reuși să hrănim planeta în viitor, cu o populație în creștere și resurse naturale din ce în ce mai fragile. Slow Food a lansat un apel țintind în mod special tinerii producători de hrană din întreaga lume, îndemnându-i să vină la Milano.

Click aici să descărcați Apelul președintelui organizației Slow Food, Carlo Petrini, adresat comunităților de tineri producători, în mai multe limbi

Herzog & de Meuron au făcut o treabă excelentă prin construirea unui spațiu Slow Food sustenabil, diferit de cele mai multe din structurile Expo 2015. Spațiul Slow Food nu va fi localizat în Pavilionul Italiei ci la capătul Decumano, pentru că Slow Food, deși născută ca organizație în Italia, are acum o consolidată prezență internațională. Aria Slow Food este formată de trei structuri în întregime de lemn a căror formă evocă fermele țărănești tipice din peisajul natural al Lombardiei. Structurile pot fi ușor dezasamblate, mutate și refolosite în altă parte la finalul evenimentului ce va dura șase luni. Cele trei structuri din lemn sunt organizate într-un triunghi și pot fi vizitate gratuit.
Spațiul Slow Food conduce vizitatorul printr-o experiență senzorială cu o primă zonă ce prezintă traseul biodiversității, o zonă de expoziție cu scop educațional, care include fotografii, video, jocuri interactive și instalații artistice. Această zonă prezintă problemele curente al sistemului hranei și oferă multe soluții pozitive și practice ce sunt la îndemâna fiecăruia

A doua clădire îi trece pe vizitatori de la teorie la practică, permițându-le să descopere biodiversitatea prin degustarea brânzeturilor artizanale și învățându-i mai multe despre lanțul producției de produse de fermă. Brânzeturile sunt o modalitate de a cunoaște - și experimenta direct - biodiversitatea diferitelor rase și specii de animale, și diversitatea brânzeturilor: rezultatul cunoștințelor a generații de producători de brânză. Vizitatorii pot plăti pentru degustarea a patru feluri de brânză din Italia și Europa, ce pot fi împerecheate cu unul din cele patru vinuri disponibile în acea zi. Pe parcursul a șase luni, Slow Food va oferi o selecție de 200 de vinuri și 84 de brânzeturi. 

A treia clădire găzduiește Teatrul Slow Food, o arie dedicată atelierelor de lucru, conferințelor, expozițiilor și întâlnirilor informative cu producătorii pentru a învăța mai mult despre problemele arzătoare ale sistemului hranei. În spațiul central, curtea, Slow Food va crea o grădină vegetală sustenabilă pentru a prezenta unul din principalele sale proiecte ce au ca subiect protecția alimentelor locale și a semințelor, suveranitatea hranei și sustenabilitatea. Grădina vegetală prezintă unul din principalele proiecte ale Slow Food, 10.000 de grădini în Africa, pentru audiența internațională.

Pentru mai multe informații, vă rugăm contactați Biroul de Presă al Slow Food International:

Paola Nano, +39 329 8321285 p.nano@slowfood.it
Sharon Aknin Sheets, +39 3274737220 s.aknin@slowfood.it

Slow Food implică peste 1 milion de persoane dedicate și pasionate cu privire la hrana bună, curată și corect prețuită. Acestea includ maeștri bucătari, tineri, activiști, fermieri, pescari, experți și academicieni din 158 de țări; o rețea de peste 100.000 membri Slow Food, legați la 1500 de organizații locale din întreaga lume (cunoscute drept convivia), contribuind prin cotizația lor, precum și prin evenimentele și campaniile pe care le organizează; peste 2500 de comunități ale hranei care practică în întreaga lumea, producția sustenabilă de și pe scară redusă de hrană de calitate.

luni, 23 martie 2015

Cora educa publicul sa isi aranjeze masa

O abordare de bun simt a celor de la Cora este sa "impacheteze" ceea ce ofera la raionul de vesela, ustensile de folosit la mancat, pahare, farfurii, fete de masa, în combinatii educate. Si anume publicul este invatat, i se sugereaza, cum se pot cumpara combinatii de instrumente de servit masa pentru a-si organiza un setup cu specific local. Stiti ca aici la "Observatorul gastronomic" este criticat adesea comertul modern. Insa ideea asta este interesanta pentru deoarece este un demers in directia educarii publicului. I se da un sens cultural ofertei de la raioanele de referinta. Si da, cere un pic de efort de imaginatie celor de la marketing. Nota: Dar daca toti faceti profit cu basculanta, investiti si in cresterea unor consumatori de tip nou. Sigur, li se poate reprosa ca standardizeaza si cliseizeaza formatele culturale de servit masa, si nici macar nu stim cat de valide sunt din punct de vedere etnografic si antropologic. However...


Auchan educa publicul sa inteleaga whiskey-ul

Parcursul gastronomic este marcat și de împingerea coșului prin comerțul modern. Deocamdată. Dar asta, după cum ați observat revenind adesea la "Observatorul gastronomic", ne permite să criticăm, uneori să lăudăm. Iată ce am găsit la raionul de distilate de la Auchan Vitan. Un pliant care oferă informații despre whisky. Și asta este un lucru important, pentru că marchează pasul de la a oferi băutură fără să existe o cunoaștere educată despre sortiment, la cunoaștere și educarea publicului, a consumatorilor. 

Este evident că lanțul de vânzare externalizează acest cost și îl transmite prin în emoții. Care nu au toate legătură cu produsul. 

Topolog, Dobrogea


22 March 2015: Slow Food International Press Review @SlowFoodHQ @LidlRomania

Nota mea: interesantă opoziția Slow Food Germania față de noua campanie LIDL http://bit.ly/195bv1t
 


Slow Food International Press Review

Dear Slow Foodies,
Here is the weekly selection of articles:

A heated debate has opened in Uganda, since the parliament is passing a bill permitting the use of GMO crops in the banana plantations. Read Edie Mukiibi’s statement, among others, from an AFP news:


South Africa, BDlive: http://bit.ly/1EqNCu3
India, Zee News: http://bit.ly/1xxHopD

USA, Phys.Org: http://bit.ly/1xhD4Aq
Belgium, RTBF.be: http://bit.ly/18KjTna

Spain, Diariodegastronomia.com: http://bit.ly/1BPSFpc
The article talks about the initiative “Slow Food on Your Plate” and the collaboration with the Catering Unit of the European Parliament.

USA, Denver Post: http://dpo.st/1MoF23b
Slow Food USA plans to explore insects as food during Slow Meat 2015 in Denver, Colorado.
USA, Medium Rare Chef: http://bit.ly/19BPoRg
Are We Finally Over Meat?

Mexico, Hédoné Gourmet: http://bit.ly/194U2Gk  
Slow Camp, this year in its third edition, aims to promote and enhance biodiversity in South America.

Cayman Islands, CayCompass: http://bit.ly/1xc8Y1d  
Local farmers teamed up with chefs to highlight food ingredients from the Cayman Islands at the 2015 Slow Food Day event at Camana Bay.

Germany, Gourmet-Report: http://bit.ly/195bv1t
The article reports on the criticism of Slow Food Germany against Lidl’s new advertising campaign.

sâmbătă, 21 martie 2015

Antreprenori creativi, Creative Business Cup

Construiți cu pământ? Niste sârbi au creat o companie, Earth & Crafts, care oferă consultanță tehnică celor ce vor să construiască cu lut, cu pământ. Se vor extinde în Balcanii de vest, cum spune ei, în următorii 3 ani. Filmul este despre candidatura lor la competiția europeană dedicată antreprenorilor creativi. 



vineri, 20 martie 2015

Petrecere cu peste de la Tulcea, de Bunavestire @infodeltaro

Dacă vrei să participi la o întâlnire Slow Food de Bunavestire (26 martie seara), cu preparate din pește de la Tulcea, aștept un mesaj de la tine, la tiberiu.cazacioc@gmail.com până marți 24 martie a.c. Doar în cazul în care se adună în jur de 15 doritori, putem merge mai departe. Produsele sunt de calitate, vor fi aduse pe lanț de frig până la București, cu securitate alimentară comme il faut. Costul petrecerii este de 100 RON de persoană, se achită în PayPal. Produsele pe care le vom comanda sunt în mesajul de mai jos, ar mai intra în cost sala, băutura, pâinea de susținere, debarasarea.....

joi, 19 martie 2015

Sunteti dobrogeni? Participati la dezbaterea publica....

Planul de management al Parcului Național Munții Măcinului, supus dezbaterii publice. Dați un click și trimiteți-vă contribuțiile.

Ivan Patzaichin, campionul olimpic si canotca

Cred că ați mai citit despre proiectele Asociației Ivan Patzaichin-Mila 23 pentru Delta Dunării, canotca,etc. Aici l-am fotografiat la standul asociației conduse de Ivan, împreună cu Doru, standul cu canotci de la Salonul Internațional Nautic de la Romaero.

(c) Tiberiu Cazacioc

Luca sare cu mult prost gust, peste covrig, la pizza

Se vede și la Muzeul Național al Țăranului Român combinația asta groaznică de țărani de arhivă cu p!@#$zza ?? Probabil că piața s-a încins. Sunt prea multe covrigării mici, dese și nefiscalizate (probabil nu sunt de partea consumatorilor care ar vrea să câștige un ba grămadă de la fisc, dar vom mai discuta despre asta...) Așa că Luca (cum mă întrebam odată, a fost mai întâi Petru și apoi Luca sau sunt mână în mînă?) a sărit pragul prostului gust. Niște tărani ce oricum nu aveau

Phil Hogan și plăcinta românească @PhilHoganEU

(c) Tiberiu Cazacioc
Cheese. Romanian. With mr. Phil Hogan in Bucharest. Keep up the good work, Mr. Commissioner. Despre gastronomie cu Hogan. În 13 martie 2015, comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, irlandezul Phil Hogan, a participat la un eveniment dezbatere, organizată la Reprezentanța CE de către CRPE. Cu această ocazie am fost și eu acolo. Să mai
aflu, dincolo de tema dezbaterii, chestiuni mai interesante. Phil Hogan a primit de la un țăran fermier, o tavă mare de plăcintă românească, moldovenească, cu brânză.


Basarabia la garaj

De evitat acele magazine și oferte care afară îți prezintă gardul. Iar înăuntru nu se găsește leopardul. Tot pe drum, pe drum, iată că acolo unde era un mic garaj de domiciliu, s-a privatizat incinta și acum avem un mic magazin, chipurile, cu produse din Basarabia. Din păcate, magazinul din str. Basarabia oferă un amestec indigest de produse, ba din republica Moldova, ba din Ucraina, ba chiar din Rusia. Eu m-am uitat la etichete și sunt produse alimentare industriale și cam scumpicele. Eu nu recomand un magazin care îți promite că TOATE produsele sunt din Basarabia, recte Republica Moldova. Ceea ce nu este adevărat 100% după ce intri.


Mus, elevul marinar

MUS. Definiția este aici. Ce este un MUS? Dacă vreți să deveniți mus, mergeți în str. Paris la nr. 14. Bucharest, district 1. Piața Victoriei.

Sărim un pic din domeniul nostru, ecogastronomia, dar nu foarte mult. Ne menținem în categoria branduri internaționale-branduri locale, mai bine zis mărci locale. Se spune că trebuie să ai grijă când aduci într-o piață locală un brand dintr-o piață externă, să ai grijă ca denumirea mărcii să nu sune ciudat,nepotrivit, etc. Dacă se poate și să nu jignească, ar fi bine. Bine, este adevărat că mare parte din consumatorii români (pe ce mă bazez?) nu dau doi bani pe profunzimi culturale. Atât timp cât aduci o marcă în România care se numește MATARANGA

vineri, 13 martie 2015

Creștinii (hoți?) de la Nana

Ăștia de la Nana erau creștini, mergeau la biserică, la slujbe? Apropo de lecțiile de religie, necesitatea lor și efectul acestora asupra moralei țărănești. Lecțiile de religie sunt ca să țină birocrația ortodoxă pe salarii.

Deci Nana, comuna Nana. A generat pasiuni, dezbateri, încriminări. Poale în cap și chiloți spălați la vedere. Subiectul are legătura cu agricultura, nu? Agricultura are legătură cu ecogastronomia? Da. 

miercuri, 11 martie 2015

De la Societatea de Nutritie, nimic mai simplu


Prea multă carne roșie și alcool...deci?

Beți români și crăpați! Mâncați multă carne și "apoplexați"! Astăzi este ziua când mă iau de industria alimentară și de presa care plânge că nu bem și nu mâncăm destul. Drept avem exemplu industria cărnii care se plânge că fără scăderea TVA la carne românii ar fi privați de carne. Păi să vă mai dau de gândit din Strategia de Sănătate. Citiți și poate detectați ipocrizia. Când mai vedeți la știri cârnățari plângăcioși. Vor subvenții ca noi să mâncăm mai multă carne roșie. Sau la alcool, se fac clasamente de presă despre cât de puțin băutori suntem. Beți români și crăpați!

Breasla culinarilor


@OMNIASIG si dvs. puteti sustine Delta Dunarii @omniasigro @patzaikin

Dacă vă asigurați la OMNIASIG o parte din banii dvs. merg la proiectele Asociației Ivan Patzaichin-Mila 23. This is no scam...


Din cancer JTI sponzorizează Akram Khan

Cei morți de cancer pulmonar cauzat de fumat, vă invită la un concert! Țigările sunt consum. Care este partea mai responsabilă în acest cerc al consumului? Fabricanții de țigări SAU consumatorii SAU ambele părți în ergală măsură. Dar stați așa, din cancerul pulmonar JTI sponsorizează. 

marți, 10 martie 2015

Cheese like Slow Cheese in Bodrum #Gusto @radikal @SlowFood_FSD


Uite ce au făcut oamenii ăștia în Turcia, la Bodrum. Au avut cu ce...au brânză, turcii, au....noi cu telemeaua și dă-i și dă-i....

Close-up Trei Brate, vin de la Macin @infodeltaro

Oenologii de la ALCOVIN Măcin au creat anul trecut un cupaj dedicat Dunării de la Tulcea spre mare. Cele trei brațe ale Dunării se numesc Chilia, Sulina și Sf. Gheorghe. După numele localităților care le marchează ieșirea spre mare. Cu observația mea că numele de Chilia (Veche) vine de la grecesul Achilleas. Am un coleg de facultate care se numește așa (în română este Ahile).

Atelierul de vinuri

La vânat de mărci locale. Este drept că le vedem în jurul nostru, dar nu le înregistrăm, nu le memorăm. Cultural. Sintagma este interesantă, deși nu foarte originală. O combinație de literal cu simbolic. Sugerează artizanalul, dar din punct de vedere tehnologic, așa ceva, un atelier de vinuri nu există. Desigur în magazin sunt aceleași vinuri de peste tot? Nu? Locație: str. Tunari colț cu Ștefan cel Mare. București.


Fish&Chips la Salonul Nautic

Ați putea face mai bine un setup fish&chips dacă ați folosi imaginația și resursele în domeniului alimentației publice pe bază de pește.

Așa cum v-am obișnuit, mai aruncăm o privire ici și colo să vedem ce mai fac unii și alții. Întotdeauna cu aparatul la mine, fac photoreporting. 

Fish&chips este sintagma ce definește fast-food-ul britanic, dacă am înțeles eu bine. Acest colț, vedeți imaginile cu pește și cartofi prăjiți (care lipseau) s-a creat la Salonul Nautic Internațional Nautic 2015. Un antreprenor care se bazează pe pește. Mostly conservated.

El Marinero la Salonul Nautic International




luni, 9 martie 2015

PBS Goes more on food...




Patzaikin aka Patzaichin aka PESCATURISM @infodeltaro

(c) Tiberiu Cazacioc
Enjoy boats from Danube Delta! Suntem mândri că lucrăm pentru Delta Dunării și meritul este al lui Ivan Patzaichin.

Vă propun o serie de fotografii realizate de mine (nu, nu este vorba de pretenții artistice) la Salonul Nautic Internațional București 2015 (martie a.c.). Acolo unde Asociația Ivan Patzaichin-Mila 23 a fost din nou prezentă cu câteva exemplare minunate de ambarcațiuni din lemn.

Semnal Corcova si Europa

Cu cei de la Structural Consulting Group am avut ocazia să lucrez de câteva ori. Recent am avut ocazia să contribui la unul din cele mai importante evenimente pozitive ale anului 2014, Gala Fondurilor Structurale. Am jurizat la una din secțiuni. Dar pe lângă ceea ce fac, cei de la SCG administrează un site despre, evident, fonduri structurale, și au un newsletter. Este acolo, în activitatea de publishing meritul Anamariei Ravar. Ce este cu Corcova?

8 March 2015: Slow Food International Press Review @SlowFoodHQ



Slow Food International Press Review

Dear Slow Foodies,
Here is our weekly selection of articles:

Several articles were published on occasion of Carlo Petrini’s visit in Scotland:
Scotland, Herald Scotland: http://bit.ly/1wYbyC2
Scotland, Herald Scotland: http://bit.ly/1DPYgtW
Scotland, The Edinburgh Reporter: http://bit.ly/1B7yaFF
Scotland, The Scotsman: http://bit.ly/1Ej8ng6
Scotland, BBC Radio Scotland: http://bbc.in/1GfmCjg

United States, Food Tank: http://bit.ly/1ALCRQs
Slow Meat 2015- Turning the Herd Toward Better Meat, Less Meat: Updates on Slow Food USA’s Slow Meat to be held again this year in Denver, as well as on Food Tank’s next Webinar that will be featuring the Slow Meat movement.

Frigidere cu defect inclus? Probabil nu la LIEBHERR

Niște cercetători germani chiar studiază dacă nu cumva suntem păcăliți cu produsele de folosință îndelungată. Reamintesc aici credința mea în calitatea frigiderelor LIEBHERR care la intrarea pe piață ofereau singurii, 4 ani de garanție.

Stiți probabil despre circulația unui mit anti-consumerist care susține faptul că producătorii de bunuri de folosință îndelungată ar include intenționat în structura echipamentelor electrocasnice elemente care fac ca acestea să se defecteze mai repede pentru fi cumpărate alte noi. Scopul deci ar fi să determine înlocuirea mașinilor de călcat, a friteuselor, a frigiderelor, etc.. Studiul arată, publicat de Euractiv.com AICI, că nu este chiar așa.

Never Eat Alone ? De la Bogdan Voicu

A mânca este și un act social. Un amic, dl. Bogdan Voicu, sociolog implicat în multe cercetări sociale, în special legate de valori, și nu numai, ne-a semnalat o carte, inspirațională poate, despre foloasele dejunului în comun. Luați în considerare și această abordare când vă hrăniți. A mânca nu este numai un act personal de energizare. A mânca este și un act social. Sursa în Amazon AICI. 

joi, 5 martie 2015

Ouă de la Sibiu vreți....?

.....Este evident că nu are niminea...Curios cum această mitologie care este de fapt o minciună gogonată, se lipește de orice este de la Sibiu. Capitală Culturală Europeană, brânză de la Sibiu, mezeluri de la Sibiu, acum și "ouălele" de la Sibiu ne iau mințile? Dă-o în Doamne iartă-ne cât de naivi să fim...Că l-am ales pe Iohannis, mai înțeleg...dar și despre ouă să se spună printr-o indicație geografică că-s de la Sibiu adică de aia sunt mai bune?...Băi au luat-o razna românii...

(c) Tiberiu Cazacioc: Oferta pe bune

"La ciorbarie", un proiect Slow Food

(c) Tiberiu Cazacioc
"La ciorbărie", "Târgul Țăranului", "Slow Food shop", "Slow Book". Era prin 2009? Când am relocat Târgul Țăranului, început la Piața Amzei, apoi a fost dus la Muzeul Țăranului Român și mutat de acolo (conducerea ministerului a semnalat subteran că mirosul de cârnați și alte alea nu fac cinste muzeului), adus la The ARK. La Uranus fiind acreditat de Slow Food, drept Earth Market. Dacă privesc înapoi în istorie, a fost o perioadă de grație pe care nu am știut să o folosim. Dacă vă uitați la imagini vedeți că acum 6 ani făceam avantgardă. Creată mai ales de

MAE: "Romania traieste in armonie cu natura"?

"Romania traieste in armonie cu natura" - sloganul tarii noastre la Expo Milano 2015. Ironic, schizoid si mincinos. AICI si AICI

(c) Hotnews.ro



Profit din cresterea porcilor Bazna

Porcul de Bazna (ce ai domnule de ne înnebunești cu animalul ăsta?) este special. Este o încrucișare care a dat un animal cu mai multă grăsime și cu un strat de carne care dau gust fripturilor. Nu sunt porci de randament. Ci porci de carne cu gust. Sunt crescuți liber, nu în coteț. Le place plimbarea. Sunt opusul creșterii în sistem industrial. Este exact ce ne dorim, să semnalăm că avem rase autohtone. Pentru preparate culinare locale.


Raw Milk vs. Pasteurized | Original Fare in France | PBS Food

Criminalilor care sunteți și care folosiți lapte crud! Hai să stăm un pic strâmb și să ne mai gândim. Poate că aflați prima dată despre bătălia epică, globală, între laptele brut, nepasteurizat. Și cel pasteurizat. Fiecare, ca bază pentru brânzeturi, face diferența. Sunt națiuni în această lume, care, din dorința de a apăra pe cei puțini, cu probleme de stomac și imunitate, interzic laptele nepasteurizat. Și deci bucuria de a ne hrăni cu niște brânzeturi de calitate. 


Channel Cheese - How to break open a Parmesan cheese with Carlo Guffanti

Iată un film despre arta de a tăia conform brânza parmezan. Cum se taie brânza telemea nu este un secret. Noi nu avem decât brânză în saramură, caș afumat, cașcaval, brânză de burduf. O spun cu amărăciune și cu multă obidă, și pentru că acest adevăr nu supără pe prea mulți. Existau în cartea de tehnologie de brânzeturi a perioadei comuniste, câteva zeci de brânzeturi produse de o singură industrie, dar cu mai multe fabrici. A venit capitalismul internațional, a luat rețetele de-a gata, fără proprietate intelectuală costisitoare, a redus gama doar la câteva. Și cu asta am rămas blocați în proiect.


miercuri, 4 martie 2015

Comisia Europeana la Milano: How can we increase agricultural outputs sustainably?

O propunere a Comisiei Europene, la EXPO Milano, și anume crearea unei bănci care să susțină producția agricolă sustenabilă. Sau cu alte cuvinte, să compenseze financiar cerințele legate de combaterea efectelor schimbărilor climatice, prin agricultură durabilă.


Porcul de Bazna

Povestea crearii unei rase noi este simplă. Se iau specimene din rase diferite, se încrucișează și după mai mulți ani se obține o rasă nouă, cu caracteristici mai potrivite mediului local. Un succes istoric al crescătorilor din România, porcul de Bazna, recunoscut începând cu 1958, cu carne împănată și gustoasă, este pe lista Ark of Taste (Slow Food). Și? 

Cris-Tim și baba ganuș? O aberație culturală

(c) Cris-T
Este ridicol să compari mere cu pere. O serie de reclame recente pretind că românii nu mai mănâncă diverse feluri de mâncare "exotice", pentru că acum consumă mezeluri de la, ghici cine? Nota bene: Cris-Tim oferă produse de calitate. Cris-Tim propune antinomia mezel-orice altceva prin manopera unor publicitari care nu au suficientă cultură culinară ca să înțeleagă. 

"Baba Gonoush" by Miansari66 - Own work.
Licensed under CC0 via Wikimedia Commons 
Baba ganuș. Nu poți compara un fel de mâncare din vegetale cu un preparat industrial pe bază de carne. Care este legătura din ele? Că hrănesc, nu? Pentru tinerii din publicitate, asta este singura legătură, iar diferențele, ei care mănâncă din cutii de plastic sau de carton, nu contează. O altă greșeală este că baba ganuș nu este din Orientul Îndepărtat ci din Turcia, Siria, Egipt și abia la urmă de prin India și Pakistan.

marți, 3 martie 2015

M60

(c) Tiberiu Cazacioc

Pescaturismul și peștele se strecoară


Încerc mereu să vă ofer contextul din ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Și sper că veți fi cei ce vor vizita Delta Dunării, într-un alt mediu antropic. Destinație de ecoturism.

Una din puținele chei ale dezvolării durabile în Delta Dunării sunt proiectele cu valoare adăugată care pun în evidență patrimoniul local, material și imaterial. Tradițional și modern. Plus mâncare, preparatele locale. Dintr-o listă de proiecte ale AM POP de aici, aflu că lucrurile se mișcă în direcția potrivită. La Crișan, Mila 23, Caraorman, puncte de îmbarcare și debarcare. Asociația "Ivan Patzaichin-Mila 23" o campanie. Iar orașul Tulcea, un mini-muzeu al satului pescăresc. Mai multe...

Surorile Biscuit s-au mutat intr-o noua locatie @biscuitstore

Să știți, fără glumă, că mă cunosc, din niște contacte accidentale legate de culinar, blogging cu d-na Adriana Sohodoleanu. Despre care Business Magazin a spus în 2013, că este una din cele 300 cele mai puternice femei din România. Pentru că s-a lansat acum câțiva ani, cu curaj, în domeniul preparatelor culinare. AICI 300 .....Preparate dulci. Ce este nou astăzi ? Surorile Biscuit s-au mutat...află cum

luni, 2 martie 2015

Despre businessurile pentru clasa de mijloc

Se crede că poți compara un aliment care este funcțional pâine, cu un alt aliment, care este denumit tot pâine. Pâinile nu pot fi comparate pentru simplul motiv că sunt toate diferite. Când la o televiziune se spune că s-a scumpit pâinea, mă întreb întotdeauna la care din pâini se referă prezentatorii? Care pâine? Zoso a ridicat aici problema unor business-uri care oferă produse și servicii scumpe, ce nu își au echivalent în buzunarul românilor. Și că ar fi fiță, o prostie probabil. Nici nu trebuie să aibă echivalent. Dacă am citi etichetele, am vedea diferențele. Probabil sunt foarte mulți care nu înțeleg diferența dintre o dulceață sau alta. Iată deci comentariul meu la articolul de AICI:

duminică, 1 martie 2015

27 February: Slow Food International Press Review @SlowFoodHQ

Slow Food International Press Review

Dear Slow Foodies,
Here is our weekly selection of articles:

Another article quoting Carlo Petrini’s speech held at IFAD’s Indigenous Peoples’ Forum:
Venezuela, Mundo Agropecuario: http://bit.ly/1Gxy6zm
Spain, Rebelion: http://bit.ly/1ap41HO

Scotland, Scotland Food and Drink: http://bit.ly/1ai03AT
Slow Food Scotland Welcomes Carlo Petrini.