vineri, 3 ianuarie 2014

Sfatul #16 pentru biodiversitate, teambuilding in favoarea biodiversității!

Este vineri. Să mergem cu gândul dar şi cu acţiunea în favoarea biodiversităţii, mai departe. Să vorbim despre soluţii. Despre teambuilding. Poate că unii dintre dvs. și-ar dori un teambuilding pe lângă grătare. Pentru salvarea lor, pentru că, probabil ca urmare a legii picnicului, de la an la an sunt tot mai amenințate cu dispariția? Știți că, în seria asta de subiecte, vorbim despre biodiversitate. Și am extras, ca de fiecare dată, din cărțulia Comisiei Europene, încă un sfat relevant. Dacă am vrea să intervenim într-un fel în favoarea biodiversității, ce am putea face, noi, prin noi înșine? Să reunim echipa de la birou în jurul temei biodiversității. 


"Aveţi nevoie de consolidarea coeziunii în centrul echipei voastre sau doriţi să vă destindeţi între colegi? Şi dacă aţi propune activităţi în grup în favoarea biodiversităţii? Puteţi să le organizaţi la locul dvs. de muncă: inventarierea animalelor şi a plantelor din împrejurimile imediate, plantarea gardurilor vii şi a speciilor melifere în parcarea exterioară, acoperirea cu vegetaţie a faţadei, crearea unei grădini cu flori sau cu zarzavaturi pe acoperiş, construirea cuiburilor şi a adăposturilor pentru a le aşeza pe clădirea întreprinderii dvs…De asemenea, puteţi lua parte la şantiere în natură, la plimbări pentru a descoperi specii sau biotopuri specifice, la operaţii de salvare a broaştelor, la vizitele la ferme bio…"


joi, 2 ianuarie 2014

Piete volante: Studiu de caz pentru ANPC, ANSVSA, MADR

În imaginile următoare veți vedea un simulacru de piață, o piață ad-hoc, cu nimic deosebită de oricare alta, mii, care se organizează anual în România. De ce spun asta? Astăzi, pentru dvs. și pentru cei interesați, un studiu de caz (mașina printre legume, este un "capac"). Pe baza experienței din organizarea Târgului Țăranului, cu Asociația Grupul de Inițiativă Radu Anton Roman,  și din alte activități ale mișcării Slow Food în România. Vă ofer imagini surprinse la piața organizată în curtea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în luna decembrie 2013. Ce ne cere ANSVSA să aibă ca dotare o piață volantă, prin direcțiile teritoriale? Enumăr din memorie, pentru că dânșii au un îndrumar. Vestiare pentru ca vânzătorii să se poată schimba de hainele de stradă. Apă curentă pentru spălarea legumelor. Toalete pentru consumatori. Afișe care să arate statutul comerciantului. Afișe care să permită informarea ANPC dacă consumatorii nu sunt mulțumiți. Un tomberon special pentru produse alimentare contaminate, marcat corespunzător. Coșuri de gunoi. Și mai ales, în cazul multora dintre produsele expuse, etichetare cu privire….continuare >>>

miercuri, 1 ianuarie 2014

Pentru 2014, ce vă urez?!

Un an 2014 cu recolte bogate! Şi vă dedic o conferinţă TED Talks about Food. Tristram Stuart despre scandalul risipei de hrană. Cu subtitrare în limba română. PS. Mulţumesc celor peste 3.600 de cititori unici care au vizitat acest blog în anul 2013. Fiecare a depus peste 2 minute de atenţie, în medie, în subiectele abordate.








luni, 30 decembrie 2013

Viitorul produselor tradiționale

imagine MADR
În imaginea din stânga vedeți pe dl. Daniel Constantin, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale precum și pe reprezentanții consultantului austriac, ce vor oferi MADR un PNDR românesc. Sau îl vedeți doar pe fostul Comisar european pentru agricultură, dl. Franz Fischler. Este doar un amanunt. Despre ce este însă vorba in articolul acesta? Despre o viziune de viitor cu privire la produsele tradiționale. Care ar însemna ca pe lângă strădania de a reglementa domeniul atestării acestor produse (cu grave probleme de patrimoniu imaterial, fără conectare cu politica europeană în domeniu) să fie întreprinse demersuri și privind schema de calitate privind produsele alimentare, în viitorul PNDR 2014-2020. În continuare >>>
un punct de vedere transmis MADR, prin mine, din partea mișcării Slow Food în România și a Asociației Grupul de Inițiativă Radu Anton Roman, privind sprijinul pentru STG, DOP, IGP. Acestea sunt mărci de calitate ce pot fi obținute de mica industrie alimentară românească, dacă am vrea să ne uităm și la ea, nu numai la complexul agro-industrial.



vineri, 27 decembrie 2013

Atentie la papură! Mahmudia vine din urmă

Eu scriu despre subiecte în care am fost implicat, realități cu care am avut contact. Acum despre papură, rush, cattail. Nu știu dacă va emoționează papura, ca fibră naturală. Poate că această plantă, frunzele ei uscate, nu spun nimic. Dacă însă ne gândim că poate fi utilizată în obiecte decorative, că poate fi folosită în obiecte utilitare, asta ne poate da o altă perspectivă. Și poate fi folosită papura, susținută de un meșteșug potrivit, la asigurarea unor venituri pentru oameni din Delta Dunării. Precum Mariana Pohilcă. Găsiți detalii despre ea în pagina Facebook ce i-am creat-o, în filmele produse >>>>

Sfatul #15 pentru biodiversitate: Ecoturismul și cum să limităm poluarea....

(c) Comisia Europeana
"Limitați şi echilibrați emisiile de CO2 în timpul călătoriilor?" Pare un sfat pretențios, nu? Pentru o Românie ce este mai mereu în mașină, pe drumuri, pentru o țară în care printre primele subiecte de agendă publică se află șoselele, autostrăzile, pare puțin deplasat, nu? Cu toate acestea, în materie de biodiversitate, important este ce facem noi pentru natură, pentru păstrarea ei. Pare simplu să ne gândim, lasă să facă alții! Putem face ceva? Da, putem! Nu, nu o să folosim avionul de lemn tras de cal. Dar, atunci când este posibil, haideți să folosim cât mai puțin deplasarea cu mijloace auto, care poluează. Cum anume? Ecoturismul este o soluție și se discută în >>>

Veneția și intervențiile spontane: Zarzavaturi pe roți

În căutările mele în internet dau peste diverse argumente (dacă vrei, poți) în favoarea ideii că piețele volante, ca formă de suport pentru agricultura locală, sunt necesare și posibile. Desigur, eu prefer o piață volantă cu legume și fructe proaspete, locale și de sezon. Pentru că este în spiritul mișcării Slow Food. Niște americani (The American Institute of Architects) au venit cu o idee, la cererea și în slujba comunității. Mai jos este dezvăluirea ei, către dvs. O idee prezentată la o bienală de arhitectură la Veneția acum 2 ani. V-ați fi gândit? Amănuntele sunt interesante. Puține dar semnificative. Citiți în articol.

joi, 26 decembrie 2013

Ce v-ati pus in dovleac anul acesta?

Nu, nu este o trăznaie. Ci este o variație a celebrului preparat, sarmaua românească. Pentru un adevărat spirit Slow Food: "Bun, curat pregătit și corect prețuit!" PS. Mulțumiri soției mele!


marți, 24 decembrie 2013

Chef David Contant, preziceri gastronomice pentru 2014


Ce prezice Chef David Contant pentru anul viitor? Ce s-ar putea spune despre David Contant?!... Este un chef, bucătar șef, de origine franceză.  Trăiește de puțini ani în România (vreo 11). Este un militant fervent pentru folosirea ingredientelor locale în gastronomia românească. Are o fermă țărănească  la Conțești. A lucrat în mai mult proiecte precum restaurantul Heritage din București, 100@RO, pentru ATRA Doftana, iar acum la Iconic Food&Wine, un proiect culinar cu Camelia Șucu. L-am invitat pe Contant, la Noaptea predicțiilor 2014, un proiect al DC Communication. [continuă >>>]

luni, 23 decembrie 2013

Sfatul #14 pentru biodiversitate: Slow Food și biodiversitatea în farfuria dvs.!

Sper că vă aflați pe acest blog pentru că sunteți interesați de gastronomie. De produsele locale și lanțul alimentar, agricol, cultural din care fac parte? Iată că am găsit și un argument în favoarea mișcării Slow Food, în cărțulia practică a Comisiei Europene un sfat relevant pentru mișcarea Slow Food. Savurați biodiversitatea în farfuria dvs.! Asta înseamnă că atunci când aveți ocazia să vizitați un alt loc în calitate de turist, de călător, încercați să creați cerere pentru biodiversitatea locală, solicitând feluri de mâncare preparate din resurse locale. Sau, în cuvintele celor ce au produs broșura: 

"Creată ca reacţie la dezvoltarea reţelelor de fast-food şi a alimentelor nesănătoase, asociaţia Slow Food a făcut dovada că dezvoltarea gustului şi a curiozităţii consumatorilor în materie de alimentaţie are ca o consecinţă remarcabilă dirijarea acestora către protejarea biodiversităţii. Cum? Este foarte uşor. Aţi mâncat deja o supă de păstârnac, chipsuri de napi sau ouă de melc? Dacă le mâncaţi, veţi contribui la salvarea speciilor uitate (precum aceşti tuberculi) şi a speciilor ameninţate (precum sturionul). Pentru a afla mai multe detalii despre această asociaţie ecogastronomică, acţiunile sale şi fundaţia Slow Food pentru biodiversitate, consultaţi: http://www.slowfood.com"

Ultimele 457: Găina cu gât golaș de Transilvania!

Câte exemplare de găini cu gât golaș de Transilvania mai există în România? Doar 457. Poate ați auzit de această rasă locală de găină. V-a atras atenția mai ales indicația geografică, care este, să recunoaștem, memorabilă. Această găină este un exemplu pentru a ne susține teoria privind reducerea biodiversității, în România, în ce privește speciile domestice, de animale, de păsări. De ce este importantă găina cu gât golaș de Transilvania? >>>> 

(c) http://www.animalesipasari.com

Din partea noastră de sfârșit de an

Adica din partea Asociației Ivan Patzaichin-Mila si a Slow Food în România. Continuăm. 

(c) Asociatia Ivan Patzaichin-Mila 23

vineri, 20 decembrie 2013

Iar ne-au luat-o belgienii înainte...

Cu ce? Cu „Liers vlaaike”. Ce este asta? Întâi contextul. Belgia a înregistrat un nou produs alimentar de calitate, de tipul IGP la Comisia Europeană. Înregistrarea este sfârșitul procesului de conformare cu Regulamentul de referință al Uniunii Europene. Un IGP este un produs cu Indicație Geografică Protejată. Adică produs alimentar de calitate, premium, realizat doar acolo unde scrie pe el că este făcut. Asta permite ca
producerea sa, în serie mică, deci nu industrială, să aducă bani celor ce au investit în schema de calitate pe care o permite UE. Este un proces controlat, acesta, legat de schema de calitate. Și are potențialul de a asigura consumatorii, că UE pe de o parte investește bani în producția agricolă, pe de altă parte că >>>

joi, 19 decembrie 2013

Opriți risipa de alimente, voi supermarketuri, voi restaurante, voi consumatori

Analizele arată că în UE se risipesc anual circa 90 de milioane tone de alimente. Cum? (vedeți un film aici sau în partea a doua) Răspunsuri posibile: Ofertele 3 cu 1 la supermarket, modul de oferi alimentele gata preparate, aplimentele expirate la finalul perioadei de garanție, resturile din alimentația publică. Nu-i așa că și dvs. credeți că noi românii, vom hrăni lumea? Din când în când, răsare din nou la suprafață un mit în spațiul public românesc, un fel de profeție aproape autoîmplinită (din acestea multe se plimbă nestingherite în jurul nostru, fără să le combată nimeni). Profeția că România va deveni furnizorul de mâncare al lumii sau că ar putea deveni așa ceva, ar fi ceea ce ar justifica. 

23.000 de americani mor în fiecare an de infecții rezistente la antibiotice

(c) Food and Drug Administration

Din New York Times aflăm că 23.000 de americani mor în fiecare an de infecții rezistente la antibiotice. Am dat peste un subiect interesant, pe care ni l-a pus recent la dispoziție, Food and Drug Administration (SUA). FDA introduce restricții privind antibioticele la animale. Dacă o fac americanii, ăi mai duri la chestiile legate de mâncare și medicamente, să discutăm și noi subiectul. Așa că pun, ca deobicei, o întrebare. Dilemele noastre despre hrană pleacă de la întrebări, nu? În ce privește tratamentul cu antibiotice al animalelor, credeți că părți/operatori din industria alimentară din România (includem zootehnia ca parte din lanț) dar și din alte părți ale Europei, de unde provin alimentele, respectă regulile? >>>>

miercuri, 18 decembrie 2013

Porci crescuți omenește? Whole Foods Inc., dar nu in Romania

De ce nu și în România, adică de ce noi nu suntem capabili să naștem o revenire la piață locală, de producători locali (așa cum am încercat cu Târgul Țăranului)?! Ați auzit de minunăția asta despre care vă dau doar câteva idei în continuare? Nu este povestea Whole Foods Inc. răspunsul corect la problema accesului în piață al produselor locale? Cum vi se pare? O rețea de piețe și magazine care funcționează de peste 2 ani în formula prezentată în articol. Oferă doar produse locale, legume și fructe, inclusiv produse alimentare din rase și specii locale de animale. Porci crescuți astfel ca să nu se streseze? Dar, ce sunt oameni, ar spune românii?! Sunt animale deci să le tratăm ca animalele. Rețeaua asta despre care scriem, adună produse de la 60 de vânzători, furnizori, să le spunem așa. Au pornit de la 300 de magazine (un cost de intrare în piață ridicat totuși) și vor să ajungă la peste 1000. Rezultatul, iată ce spun consumatorii....


duminică, 15 decembrie 2013

O țeapă de marketing, consumul de lapte?

Așa-zisa nevoie zilnică de a consuma lapte, pentru aport de calciu dar și vitamine și alte elemente, se pare că este o reușită a marketingului industriei de lapte. Citiți. Gastronomul Mark Bittman ne spune cum a ajuns la această concluzie. Așa că vă provoc. Credeți că putem trăi fără lapte? Aveți probleme cu lactoza, dar cu intoleranța la lactoză? Simțiti un deranj al stomacului când consumați lapte? >>>>

vineri, 13 decembrie 2013

Schizo despre ferma de familie


De ce anul viitor este anul fermelor de familie? Este risipa de alimente o problemă în lume azi? Acestea sunt 2 teme ale conferinței regionale FAO de la București. Știm ce susține FAO, dar este România consonantă? Ce fel de exploatație susține MADR prin politica sa în limitele PAC? Consideră România că există risipă de alimente? >>>>

Lupta dintre mărci private, mărci globale, mărci locale

Business Magazin
Marca privată omoară marca locală, ce părere aveți (vorbim de hrană.....)? Prin marcă locală înțeleg marcă autohtonă. Vă mulțumesc că ați revenit. În jurul nostru se găsesc mai mereu prilejuri de reflecție cu privire la hrană. Într-un articol mai recent pe care îl găsiți AICI am readus în atenție supărarea METRO că sunt pe pierdere pe un anumit segment din cauza >>>>

joi, 12 decembrie 2013

O cincime apă în puii de la supermarket ? Un scandal britanic

Ce credeți, puii pe care îi cumpărați din industria alimentară românească au mai multă apă în ei decât ăia de la țară? Ce se acuză în The Guardian, dar este negat șoptit de industria alimentară locală din UK, este faptul că procesatorii bagă în pui mai multă apă decât au de la natură, că nu specifică pe etichetă că puii sunt rehidratați artificial, că fac asta ca să scadă costurile. Doar ca >>>>>