miercuri, 29 ianuarie 2014

Un peşte ameninţat cu dispariţia, un simbol de campanie al Slow Food Istanbul

Mi-a plăcut povestea cu peştele şi modelul de asamblat. În 2013 am participat la conferinţa Slow Food, Slow Fish Istanbul. Pentru organizaţia locală, de la început, s-a pus problema unui demers de salvare a unuia dintre importanţii, pentru consumul local, peşti. Se numeşte lufer sau lufar. 

Ce bucurie, vom avea reţete consacrate româneşti. De la cei din industria alimentară

Nu, nu este vorba de reţetele din cartea lui Sanda Marin. Nu, nu este vorba de reţetele din cărţile şi întâmplările lui Radu Anton Roman. Nu, nu este vorba nici de reţetele din cartea lui Păstorel Teodoreanu. Şi nici nu este vorba de reţete consacrate din cartea publicată la comun de Kogălniceanu şi Negruzzi. Trebuie să ştiţi că reţetele străvechi sunt elemente al patrimoniului cultural imaterial. Conform Legii privind protejarea patrimoniului cultural imaterial. MADR a pus la cale un proiect de ordin prin care se formează o comisie care creează o listă cu reţete conscrate româneşti. Vedeţi aici ORDIN privind atestarea produselor alimentare obţinute conform reţetelor consacrate româneşti. Pentru o ţară care nu are exerciţiul şi nici interesul să pună întrebări, probabil că nu este o problemă. >>> continuă >>>

marți, 28 ianuarie 2014

Cum se construieşte cu stuf? O propunere de la Jurilovca

Paul Condrat mi-a pus la dispoziţie un montaj de imagini despre cum se construieşte cu stuf. O poveste din 2011. Jurilovca, judeţul Tulcea.


Reducerea influenţei industriei alimentare şi a agriculturii industriale la Bruxelles

Domnule comisar, ce ne faceţi? Lobby-ul industriei alimentare şi al agriculturii industriale, clătinat? O decizie istorică a Comisiei Europene, al cărei titlu sună aşa: "DECIZIA COMISIEI din 16 decembrie 2013 de stabilire a unui cadru pentru dialogul civil în probleme reglementate de politica agricolă comună și de abrogare a Deciziei 2004/391/CE." Comisia Europeană, în speţă DG AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ, beneficiază de suportul consultativ unor comitete şi comisii. Este vorba de advisory groups sau grupurile de dialog civil. Practic, ca urmare a cererii Parlamentului European din anul 2011, sistemul grupurilor de dialog civil a fost resetat de la 0. >>> continuă >>>

Premiul NATURA 2000, până la 18 februarie 2014

EUROPEAN NATURA 2000 AWARD



Comisia Europeană a lansat în decembrie 2013, o nouă distincţie, prin care urmăreşte punerea în valoare a siturilor NATURA 2000 care au beneficiat de un management eficient, de rezultate bune şi durabile, de relaţii bune cu comunitatea....ce mai. În toată presa proastă despre zonele protejate, iată că apare un mecanism care va încerca să pună într-o lumină bună, ceea ce merită. Termen limită 18 februarie 2014.

Amănunte, condiţii, aplicare online, aici http://ec.europa.eu/environment/nature/natura2000/awards/index_en.htm

++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++


Aroma de caşcaval, noutate a industriei alimentare

O cunoştinţă a cumpărat produsul ilustrat, vedeţi şi imaginile de mai jos, de la un magazin sătesc. Produsul are un gust prost, este necomestibil. 
  • De ce credeţi că l-a cumpărat? Încercaţi două-trei răspunsuri, minus "de foame"...:) ...Producătorul i-a dat forma de şi aspectul de caşcaval...Dar este caşcaval?
  • De ce are un gust prost? Vedeţi ingredientele! Este un amestec de brânzeturi cu margarină, cu amidon, cu colorant şi aromă...


Singurătatea unor alergători de cursă lungă

Am primit cardul de membru al mişcării Slow Food pentru anul 2014. 



Sfatul #19 pentru biodiversitate: Astăzi despre agricultura ecologică, grădinaritul bio

Astăzi despre promovarea grădinăritului bio în comunitate, ca formă de susţinere a biodiversităţii. Agricultura intensivă, industrială, distruge natura şi afectează biodiversitatea. Aceasta este partea rea a ei. De ce revin mereu cu sfaturile pentru susţinerea biodiversităţii? Am găsit interesant faptul că foarte multe din "sfaturile" oferite în
această cărţulie, pot fi puse în legătură cu teme de dezbatere din societatea românească. Şi astfel ele pot căpăta mai mult sens. Sau pot fi legate cu proiecte la care am participat. Dacă scormoniţi prin blog, veţi găsi, acolo unde a fost posibil, legătura. Acum am ajuns la nr. 19 din lista de "ponturi", sfaturi, pe care le găsiţi aici. Dacă sunteţi preocupaţi de lucruri măreţe. Precum biodiversitatea. >>> continuaţi >>>

luni, 27 ianuarie 2014

Istanbul, o ceaşcă de cafea

V-aţi băut cafeaua  de dimineaţă? În toamna lui 2013 am avut ocazia să stau câteva zile în Istanbul. Cu ocazia Slow Fish Istanbul. În ultim zi, seara, am dat o raită nostalgică pe lângă Gezi Parki şi Istiklal Caddesi. Pe o stradă laterală faţă de Istiklal, pe care o vedeţi indicată pe hartă, am găsit o cafenea-bar, nimeni înăuntru. O muzică liniştită, occidentală. Şi am cerut doar o cafea turcească. Care se serveşte ca în fotografie.

1. Cafea preparată la ibric. În plus boabele contează. Nu ştiu ce amestec folosesc, dar credeţi-mă, am comandat-o în locuri diferite, are acelaşi gust.
2. Un pahar cu apă alături. Se serveşte rar aşa, dar asta este combinaţia potrivită şi necesară.
3. O bomboană aromată, în această servire, cu eucalipt.



Cum să faci ca guvernarea să mai marcheze nişte voturi?

Păi o soluţie este să arăţi în direct (TVR, RTV, Realitatea TV, etc.) cum Guvernul României se face că lucrează. Aţi intrat în panică din cauza vremii nefavorabile? Vă este teamă pentru viaţa dvs.? Dar nu-i aşa că vă simţiti bine când vedeţi că este compensată această panică, prin prezenţa în direct a guvernului. Prin televiziune, care arată că guvernul este preocupat de siguranţa naţiunii? Propagandist optimist, un documentar din arhiva British Pathe (propus de Gândul), realizat în grozava iarnă a anului 1969, mă face să mă întreb care este mai necredibilă manipulare, cea comunistă de acum câteva decenii sau cea din prezent? Sursa filmului AICI

Click pe imagine: HEAVY SNOWFALL IN BUCHAREST

Training şi educaţie în agricultură, România şi dezvoltarea rurală în UE


Ce este greşit la imaginea alăturată? Decât să dai mereu de mâncare oamenilor, mai bine să îi înveţi cum să muncească. Conform Rural Development in the European Union - Statistical and economic information - 2013, cei care conduc ferme agricole în România, au următoarea pregătire: 2,1% au pregătire de bază, 0,5% au pregătire integrală, iar educaţie completă au 2,5%. Farmecul acestei situaţii pe care decidenţii de politică publică par că nu o văd, este că o majoritate covârşitoare a românilor ocupaţi în agricultură, 97%, fac această activitate pe baza cunoştinţelor moştenite. >>>> continuaţi >>>

sâmbătă, 25 ianuarie 2014

Importanţa agriculturii de semisubzistenţă, România şi dezvoltarea rurală în UE

Cât de importantă este ferma de semisubzistenţă în contextul agricol al Uniunii Europene? Răspunsul ar fi: pe măsura ponderii ei. Sau ne-am putea întreba: ce bazin de voturi ne poate oferi mediul rural din România, legat de fermele de semi-subzistenţă? Conform documentelor recent publicate de Comisia Europeană privind dezvoltarea rurală, în cifre absolute România are peste 3.400.000 ferme care generează sub 4000 euro încasări fiecare, anual. Ceea ce înseamnă peste 88% în structura economiei agrare din România. Şi procent de 47% din contextul economiei agrare europene, la nivel de UE-27. Concluzia I: judecând după dimensiunea... >>>> parcurgeţi la pagina următoare >>>>

SLATE: Serviţi cancer la grătar? Câte porţii?

Să mai citim şi prin presa altora. Azi în SLATE. Vreţi cancer? Încercaţi multe grătare, anecdoctice şi populare....Ne plac dar nici nu le privim critic. Am scris adesea ireverenţios şi ironic despre mici ca şi despre tragedia naţională iscată anul trecut, cu privire la ipotetica dispariţie a micilor româneşti. Nu sunt un produs de calitate, nu avem de ce să ne mândrim cu ei. Sunt, se spune, doar recirculare a cărnii aproape de expirare, de către industria alimentară. Un fel de evaziune alimentară. Ultima şansă a cărnii înainte de....Evident există şi o legătură cu grătarele, multele şi popularele incendii culinare...Da, grătarele şi mici au legătură cu cancerul. În loc să plângem de mila micilor şi de prigonirea grătarelor, merită să ne gândim, nu ar fi mai bine să spunem publicului şi despre riscurile asociate?

Cooking Up Cancer? http://slate.me/KLB37F





Chicken Thigh, un rulaj interesant de imagini

Chicken Thigh Recipes

Ce spuneţi de pulpele astea de pui? Mai multe despre cum se prepară, în Bon Appetit...



O reţetă jamaicană de aripioare, Jerk Chicken Wings

Jerk Chicken Wings - Spicy Jamaican Jerk Hot Wings Recipe

Încercaţi şi asta?



The Guardian: Laptele matern, neconform

Sustainable Business (@GuardianSustBiz)
There isn't one sample of breast milk that you could sell as drinking milk - when analysed it contains 2500 chemicals bit.ly/1ePfKwR

Prof. Michael Braungart susţine că. Dacă ar fi o afacere, ar fi nesustenabilă. Laptele de ţâţă este neconform, nu se poate face business cu el....Alimentaţia şi modul de viaţă contemporan poluează laptele matern. Click aici bit.ly/1ePfKwR


Ce alegi să manânci este o decizie social-politică

Elizabeth Kucinich (@EJKucinich)
The food you eat is the biggest socio-political decision you make each day! #EJKblog pic.twitter.com/3jRKOU4Wl5

Când alegi ce cumperi să mănânci, iei cea mai importantă decizie social-politică a fiecărei zile!

vineri, 24 ianuarie 2014

Organizaţii ţărăneşti: azi despre Eco Ruralis

Willy Schuster, vicepresedinte Eco Ruralis
Mai există tărani, mai sunt necesari, mai există agricultură familială în România ? Eco Ruralis este una din formele sub care se manifestă ţărănimea. În România unde abundă organizaţii de mari fermieri. Misiunea Eco Ruralis? "......O asociaţie de ţărani care practică agricultura ecologică şi tradiţională bazată pe principii de mediu conştiente. Eco Ruralis a fost înfiinţată în aprilie 2009, în Cluj Napoca, reunind ţărani din toate colţurile ţării." >>>>

joi, 23 ianuarie 2014

Scoli care vor sa imbunatateasca meniul

CSPI (@CSPI)
Schools are working hard to serve healthy, delicious #schoolmeals. New slideshow highlights their great work: bit.ly/schoolfoodsrule

Nu se intampla in Romania, nu este initiativa Consiliilor Judetene, nici macar a MADR...este mai la vest, aici bit.ly/schoolfoodsrule

Ficat gras, nuci din Brazilia, etc....

Andy McFadden (@Andy_McFadden)
Foie Gras, Agen Prunes, Pomegranate, Turnip, Brazil Nuts pic.twitter.com/wRIJ4B5UFD

Un bucatar acuza un amestec de elemente, vedeti caseta cu substantive sus si imaginea aici pic.twitter.com/wRIJ4B5UFD

Daţi fuga la fazani în UK, imagini şocante

LEE HORSLEY FROST (@frostybutcher)
Don't tell anyone... But I've just been poaching a few pheasants. Ten fresh FREE pheasants in the shop tomorrow. pic.twitter.com/sNKYVx89ZM

NOTA MEA: Ce înseamnă să ai diversitate! Fazanii se dau bătuţi şi aşteaptă să fie gătiţi. Click aici pic.twitter.com/sNKYVx89ZM

Cel mai tare brinzar, la Bra (Italia)

Serious Eats (@seriouseats)
Inside one of Italy's best cheese shops, Giolito Formaggi in Bra. Take the tour: ow.ly/sO8AQ

NOTA MEA (Dati click pe link): O scurta poveste despre unul din cele mai interesante magazine de branza din Italia, de la Bra, locul unde s-a nascut miscarea Slow Food.

Etichetarea OMG, efect asupra comertului global si a relatiilor SUA-UE

HuffPost Food (@HuffPostFood)
Which state will be next to require GMO labels? huff.to/1eGlUiP


Ce eveniment mic, care, citit in cheie globala, isi schimba semnificatia. Americanii, stat cu stat, pun eticheta pe OMG. Articol complet aici huff.to/1eGlUiP


NOTA MEA: Una din bataliile pe care le duc sustinatorii dar si opozantii OMG, este in jurul etichetarii produselor din OMG. Multinationalele se opun vehement, iar la nivel de opinie publica, in alegeri, anul trecut, alaturi de candidaturile politice, au fost introduse si optiuni privind etichetarea. La americani, nu guvernul federal poate da reguli, ci doar guvernul statului de referinta. Ceea ce se pare a se intamplat. Aceasta va avea efect si asupra comertului international, pentru ca europenii, ca sa ii contracareze pe americani, ar putea cere etichetarea produselor cu OMG, pentru accesul pe piata. Se va ajunge la o moneda de schimb in acordul transatlantic, pentru ca europenii sa beneficieze de exceptia culturala, pentru industria de divertisment, versus Hollywood. 

Tendinte in hrana, "te dau pe spate"

Emily Elwes (@EmilyElwes)
Food trends 2014 @guardian. The smart knife looks promising! theguardian.com/lifeandstyle/2…

NOTA MEA (Dati click pe link): Surprinzatoare inovatii, de bun gust, in materie de hrana. Auziti asta, lapte de vaca ce a pascut pe pasune...Astia ce le-or da in America, ciment?

50 de oameni importanti in domeniul hranei, USA

Slow Food USA (@SlowFoodUSA)
Head of @USDA & @MonsantoCo top list of @thedailymeal America's 50 Most Powerful People in Food for 2014 ow.ly/sQurT

NOTA MEA (Dati click pe ow.ly/sQurT) Am remarcat, de bine, pe Mark Bittman, Michael Pollan, Alice Waters. Slow Food USA nu crede ca seful Monsanto are ce cauta acolo...

Surpriza? Omega 3 este uneori Omega 0

The New York Times (@nytimes)
What's really in your fish oil supplements? Link: nyti.ms/1eSVlpa

NOTA MEA (Dati click pe link): Ca sa vedeti ce tepe se dau prin asa-zisul Omega 3.....

miercuri, 22 ianuarie 2014

Ierbivor, carnivor sau omnivor?

© House of Guides
Doar 3 minute durează filmul. Uneori adevărul este prea simplu pentru a fi aflat sau spus (sau expus). Doar câteva ingrediente, folosite cu puțină măsură de industria alimentară, dau dependență. Ce este mai simplu decât să cumperi și să te hrănești cu alimente procesate? Pe asta se bazează industria alimentară. Vă propun deci un film. Este din seria RSA Shorts, un proiect educațional prin filme scurte, animate, şi este susţinut de Michael Pollan, unul dintre autorii internaţionali care militează contra industriei alimentare. Filmul, filmul, filmul...mai departe.

Ce se poate face cu 0,5 litri de bere? Brânză Kentucky….

Renunţaţi la hrana procesată! Gătiţi! Vă propun un film cu subiect suprinzător. Aseară am bântuit prin subiectele mele preferate, sper că şi ale dvs. Nu este vorba despre cum să faci diverse preparate culinare. Ci mai ales despre maniere inedite de a prepara mâncare, pentru că ele nu fac parte din cultura noastră. Găseşti suficiente argumenet în favoarea gătitului. Am găsit în YouTube, un canal extrem de practic, Food Wishes, care propune chiar şi metode de preparare a omletei sau a ouălor fierte tari. Ori această, vedeţi în continuare, rețetă minunată de cremă cu bere, la bază. Renunţaţi la hrana procesată? Gătiţi? Câteva minute care vă pot pune pe gânduri. Sper că nu despre sănătatea mea mintală. Ci despre dieta dvs. 

marți, 21 ianuarie 2014

Mâncăm sau aruncăm?

Se spune adesea că este nevoie de hrană.   Că prețurile cresc și răspunsul ar fi creșterea producției de alimente. Că România ar avea oportunitatea de a deveni un producător de hrană. Însă nu se știe foarte mult despre faptul că la nivel global una din abordările legate de agricultura și producția de alimente este cea cu privire la risipa de alimente. Putem vorbi de creșterea producției de alimente, dar ce ne facem cu risipa de alimente. Estimările diferă, dar oricum ele ne arată că fenomenul risipei de alimente este masiv. Circa 28% din hrana produsă global, ajunge la groapa de gunoi. Industria agro-alimentară este pe locul al treilea ca poluator, la nivel global, prin emisiile de CO2 eliberate în natură. Iar cantitatea de apă aferentă acestei pierderi este și ea o mare problemă. Filmul pe care vi-l propun este realizat de FAO, Organizația Națiunilor Unite pentru Hrană. >>>>>

Szalonnafeszt IV, un eveniment al Erdélyi Kézmíves Céh


Televiziunile vor prezenta festivist-ridicol acest eveniment, fără să arunce o lumină mai profundă: asupra produsului alimentar şi locului său în meniul ardelean, asupra momentului anului când se organizează Slana Fest. Şi nu vor arunca o lumina necesară şi asupra organizaţiei. Dar sunt cârcotaş, mă ştiţi. Participaţi dar şi daţi de veste cui vrea sa expună slană, contactele mai jos. Anul acesta târgul preparatelor de casă din cadrul Slană - Fest se va organiza în două locaţii.Producătorii care au rulote amenajate pentru desfacere vor fi în str. Potaissa (dinspre Universităţii), iar cei care vor vinde de pe masă/stand, vor primi locuri în curtea Cafenelei Insomnia >>>>

luni, 20 ianuarie 2014

De sezon, de la francezi. Nu de la Ministerul Agriculturii din România.

Ce faci tu pentru legumicultura locală, ce face guvernarea pentru legumicultura locală? Ce fac organizațiile interprofesionale sau grupurile de producători de legume? Auzim adesea lamentații triste despre agricultura locală. Una dintre acestea este legată de fructele și legumele de import. Aici avem mai multe probleme, ce pot fi rezolvate pe termen scurt, mediu și lung. Să luăm problema educației consumatorului. Un răspuns simplu ar fi ca MADR, împreună cu organizațiile de producători, să repună în mintea consumatorului, sezonalitatea. Ministerul francez al agriculturii şi alimentaţiei o face. De ce nu ne-am aştepta ca şi la noi MADR să fie vârful de lance? Nu al lâncezelii. 

sâmbătă, 18 ianuarie 2014

România agro-alimentară și veșnicia periferiei

Anticariat ARTIS
"Exportăm furaje concentrate în loc de unt și brânză" se constata în 1939, în Revista Laptelui (mulțumiri anticariatului ARTIS). Azi ne întrebăm și întrebăm și autoritățile, care este proiectul românesc în domeniul agriculturii și al industriei alimentare? Să fie România "grânar" al Europei sau nu? În locul acesta strâmt din internet, în care vă aștept zilnic cu o idee-două despre hrană, gastronomie, am scris zilele trecute despre o nouă victorie cu care se laudă țara și mai ales Ministerul Agriculturii: România, exportator fruntaș de materii prime agro-alimentare. EU NU CRED CĂ TREBUIE SĂ NE BUCURĂM! Importăm produse agro-alimentare, în schimb. România trebuie să țintească a deveni un exportator de primă mână de produse agro-alimentare cu valoare adăugată. 

vineri, 17 ianuarie 2014

65.000 hectare de pamint pentru straini, de la statul roman

(c) Adevarul
Schizofrenie? Schizoidie ? Avem şi astăzi o dovadă (Adevărul, AICI) că statul român, politicienii care îl conduc şi poate o parte a opiniei publice. Suferă. Pe de o parte ne plângem că vin străinii şi ne cumpără pământul. Da, dar îl cumpără ei, nu noi! Ne plângem că vin ungurii şi ne iau ţara de sub picioare. Se pare că îl vor lua şi vor pleca cu el?! Ei, dar când însă este vorba să îl vindem NOI STATUL, da, asta se poate. Am aflat din presă că AVAS va vinde 65.000 de ha de sub întreprinderile socialiste privatizate. Continuati >>>>

Lotca, lotca, lotca. Un simbol al dezvoltarii durabile. In Bucuresti.

Despre Urban Delta se pot spune prea puţine în articolul meu, vă ofer imagini de culise. Capturate a doua zi dimineaţă, after party, după seara de concert, cu acompaniament Electric Brother şi Visuals by Kotki, în 24 septembrie 2013. Urban Delta este un proiect al Asociaţiei "Ivan Patzaichin-Mila 23", din lista noastră lungă. A avut cofinanţare de la AFCN. A inclus o repoziţionare a lotcii tradiţionale în peisajul urban al oraşului. Pentru bucureşteni, în faţă la Dowtonwn Bucharest. Imagini în continuare. >>>>

joi, 16 ianuarie 2014

Sfatul #18 pentru biodiversitate? Apă, mai puţină apă!

Vă mai ofer un prilej de reflecţie, sper să nu fiu prea patronizing, arogant. Adesea ne spunem când suntem confruntaţi cu probleme majore, că suntem prea mici să facem ceva fiecare în parte. Sau ne spunem, "Las' să facă alţii!". Dar dacă fiecare dintre noi ar face ceva în direcţia potrivită, nu am reuşi să contribuim le reducerea pierderii de biodiversitate? "Apa este indispensabilă echilibrului planetei şi al ocupanţilor săi, al animalelor, precum şi al vegetaţiei. Există suficientă pentru toţi, dar, din păcate, este repartizată greşit şi adesea slab administrată. În regiunile noastre, este suficient să deschidem robinetul pentru a avea apă potabilă…….

Roma nu a fost construită într-o singură zi, nu?

Dacă vedeţi prin ţară plăcuţa de localitate din imagine, "Sat european"asta ni se datorează şi nouă (cartea a rezultat din coordonarea studiilor de suport de către cercetătorii Bogdan Voicu şi Mălina Voicu). Despre satul românesc şi străduinţa lui de a rezista sau de a nu se desfiinţa, sunt multe de povestit. Pe vremea când Delegaţia Comisiei Europene în România punea în operă, cu ajutorul companiei la care lucrez, DC Communication, comunicarea despre aderarea României la Uniunea Europeană, am primit ca temă să ne adresăm satului românesc, mediului rural. Era în 2004. Am propus clientului nostru un concurs de valori europene, care să fie identificate la sat. Şi am extras de acolo 20 de comunităţi. Dintre ele au mai fost selectate 6 şi despre acestea am avut 6 emisiuni TV cu dl. Emil Hurezeanu, la TVR, despre "Satul românesc, sat european". Astăzi ideea mai răsare. Ba comuna Cumpăna din judeţul Constanţa încă se mai mândreşte că este "Sat european". Ba localitatea Şinca Nouă revine mereu şi spune că este "Sat european".

miercuri, 15 ianuarie 2014

Fructele şi legumele de la UE şi copii sănătoşi

Chiar este interesată administraţia centrală dacă copii sunt mai sănătoşi consumând mai multe vitamine din legume şi fructe proaspete? Credeţi că copii noştri consumă mai mult fructe şi legume, de la an la an, ca urmare a programului "Fructe în şcoli"?Ştiaţi că programul "Fructe în şcoli" beneficiază de măsuri de însoţire, adiacente, de sute de mii de euro, până la 1 milion. Măsuri care ar trebui să însemne, la nivel naţional, o campanie semnificativă referitoare la obiceiurile de consum de fructe şi legume proaspete? Ştiţi că sunt state membre UE care pun la dispoziţia copiilor fructe în funcţie de regiune, sezon, de la producători locali, sub formă de pireuri, sucuri, nu numai fructe brute? De ce un program generos, în 2 ani, s-a transformat într-o banalitate de program de livrare doar de mere, aşa cum arată Raportul de evaluare intermediară care spune că copii >>>

Peste 8.300 de vizualizări în Slideshare.net?

Nu ştiu dacă cifrele sunt corecte. Desigur, Slideshare.net, unde îmi public prezentările, îmi oferă ceva statistici, dar mă şi îndeamnă să urc planul de acces de la gratuit la pe bani. Totuşi? Peste 8.300 de vizualizări? Browse for more, cum s-ar spune...

Dăm grâu şi importăm patiserie, ce bucurie

Sursa: MADR
Puncte de vedere ascunse. Exportăm materii prime agroalimentare şi importăm produse alimentare finite şi ne bucurăm? De la triumful apologetic: ”Mă bucur că România păstrează un trend ascendent în ceea ce priveşte balanţa comercială cu produse agroalimentare şi că înregistrăm un excedent de 182,0 mil. euro pentru primele zece luni ale anului 2013, comparativ cu un deficit de 532,7 mil. euro în aceeaşi perioadă din anul 2012”, a afirmat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Cealaltă faţetă, la finalul comunicatului de presă al MADR: "Uniunea Europeană a fost principalul partener în comerţul agricol al României. Astfel, în primele zece luni din 2013, livrările de produse agroalimentare către această destinaţie au avut o pondere valorică de 58,1%, iar achiziţiile din statele membre UE au deţinut o pondere de 81,1%"

Despre pământ, dl. Dacian Cioloş, comisar european ptr. agricultură şi dezvoltare rurală

Declarația comisarului european Dacian Ciolos referitoare la liberalizarea vanzarii terenurilor agricole, sursă Reprezentanţa Comisiei Europene în România (14 ianuarie 2014)


"Este putin probabil ca Ungaria sa materializeze in plan legislativ si cu atat mai mult in practica intentia declarata de un functionar de rang inferior de la Ambasada ungara de la Bucuresti. Inteleg ca Ministerul de Externe de la Budapesta a confirmat ca a fost vorba doar de o discutie si nu de o intentie propriu-zisa a statului ungar. >>>>>

Reţete consacrate cu font Algerian

MADR, antropologul nr. 1 al României. Care este situaţia noastră la nivel european, vedeţi şi citiţi în continuare. România are o singură schemă de calitate, cea privind produsele ecologice, şi aceea reglementată european. Ce urmăreşte statul român prin MADR, prin politica privind "reţetele consacrate"? De ce avem în piaţa alimentară o luptă între mărcile de produse alimentare ale multinaţionalelor din food şi mărcile private de produse alimentare ale multinaţionalelor din retail? Unde se găseşte, pe această vastă preerie a giganţilor, mica industrie alimentară, pe care cealaltă industrie alimentară, mare, românească, vrea să o distrugă? Da, desigur, nu am probe, ci doar

percepţii. Când am început să mă ocup de produsele tradiţionale nu ştiam ce este aceea o piaţă. O piaţă privată de producători autentici. Când am început să învăţ ce înseamnă un lanţ >>>>

marți, 14 ianuarie 2014

Cu doamnele, marimea conteaza....

"Size does matter: Say No to undersized fish! EU Sustainable fish". O campanie a EU care propune consumatorilor să fie ei cei care susţin pescuitul responsabil. Nu acceptaţi şi nu consumaţi peşti care nu au ajuns la maturitate. Aşa pot fi menţinute cotele de peşte o mai lungă perioadă de timp.

luni, 13 ianuarie 2014

Ioana Băsescu sau prilejul reflecției


Pot cumpăra sau nu străinii pământ în România? Da, dacă sunt persoană juridică română cu acționari străini. ZF are o analiză semnată de Gabriel Razi, în ediția din 20 noiembrie 2013. Ca de obicei, așa cum ne comportăm unii dintre noi, credem că fac și alții. Un pic de lipsă de curaj politic (să combați miturile false) și de ignoranță (lipsă de pricepere elementară), crează eroi politici......

Cum să falsificăm miere (este o glumă proastă)

(c) Gabriela Rapeanu, EDP
Câte feluri de falsificare a mierii sunt cunoscute (la români)!? Daţi pagina şi veţi afla. Doar o scurtă poveste, însă, pâna la "deznodământ". De câte ori aţi cumpărat miere, v-aţi întrebat, citind eticheta, cine garantează că este o miere curată? V-aţi întrebat dacă mierea, de la tarabă, lângă care este aşezat un carton scris cu marker "miere naturală", este chiar naturală? Sper că nu sunteţi persoane foarte sensibile şi ca atare nu vă feriţi de adevărurile incomode. >>>>