Training şi educaţie în agricultură, România şi dezvoltarea rurală în UE

Ce este greşit la imaginea alăturată? Decât să dai mereu de mâncare oamenilor, mai bine să îi înveţi cum să muncească. Conform Rural Development in the European Union - Statistical and economic information - 2013, cei care conduc ferme agricole în România, au următoarea pregătire: 2,1% au pregătire de bază, 0,5% au pregătire integrală, iar educaţie completă au 2,5%. Farmecul acestei situaţii pe care decidenţii de politică publică par că nu o văd, este că o majoritate covârşitoare a românilor ocupaţi în agricultură, 97%, fac această activitate pe baza cunoştinţelor moştenite. >>>> continuaţi >>>

Importanţa agriculturii de semisubzistenţă, România şi dezvoltarea rurală în UE

Cât de importantă este ferma de semisubzistenţă în contextul agricol al Uniunii Europene? Răspunsul ar fi: pe măsura ponderii ei. Sau ne-am putea întreba: ce bazin de voturi ne poate oferi mediul rural din România, legat de fermele de semi-subzistenţă? Conform documentelor recent publicate de Comisia Europeană privind dezvoltarea rurală, în cifre absolute România are peste 3.400.000 ferme care generează sub 4000 euro încasări fiecare, anual. Ceea ce înseamnă peste 88% în structura economiei agrare din România. Şi procent de 47% din contextul economiei agrare europene, la nivel de UE-27. Concluzia I: judecând după dimensiunea... >>>> parcurgeţi la pagina următoare >>>>

SLATE: Serviţi cancer la grătar? Câte porţii?

Să mai citim şi prin presa altora. Azi în SLATE. Vreţi cancer? Încercaţi multe grătare, anecdoctice şi populare....Ne plac dar nici nu le privim critic. Am scris adesea ireverenţios şi ironic despre mici ca şi despre tragedia naţională iscată anul trecut, cu privire la ipotetica dispariţie a micilor româneşti. Nu sunt un produs de calitate, nu avem de ce să ne mândrim cu ei. Sunt, se spune, doar recirculare a cărnii aproape de expirare, de către industria alimentară. Un fel de evaziune alimentară. Ultima şansă a cărnii înainte de....Evident există şi o legătură cu grătarele, multele şi popularele incendii culinare...Da, grătarele şi mici au legătură cu cancerul. În loc să plângem de mila micilor şi de prigonirea grătarelor, merită să ne gândim, nu ar fi mai bine să spunem publicului şi despre riscurile asociate?

Cooking Up Cancer? http://slate.me/KLB37F

Chicken Thigh, un rulaj interesant de imagini

Chicken Thigh Recipes

Ce spuneţi de pulpele astea de pui? Mai multe despre cum se prepară, în Bon Appetit...

http://www.bonappetit.com/recipes/slideshow/chicken-thigh-recipes-slideshow/?slide=1

O reţetă jamaicană de aripioare, Jerk Chicken Wings

Jerk Chicken Wings - Spicy Jamaican Jerk Hot Wings Recipe

Încercaţi şi asta?

The Guardian: Laptele matern, neconform

	Sustainable Business (@GuardianSustBiz)
25.01.2014, 13:05 There isn't one sample of breast milk that you could sell as drinking milk - when analysed it contains 2500 chemicals bit.ly/1ePfKwR

Prof. Michael Braungart susţine că. Dacă ar fi o afacere, ar fi nesustenabilă. Laptele de ţâţă este neconform, nu se poate face business cu el....Alimentaţia şi modul de viaţă contemporan poluează laptele matern. Click aici bit.ly/1ePfKwR

Ce alegi să manânci este o decizie social-politică

	Elizabeth Kucinich (@EJKucinich)
24.01.2014, 22:55 The food you eat is the biggest socio-political decision you make each day! #EJKblog pic.twitter.com/3jRKOU4Wl5

Când alegi ce cumperi să mănânci, iei cea mai importantă decizie social-politică a fiecărei zile!

Click aici pic.twitter.com/3jRKOU4Wl5

Organizaţii ţărăneşti: azi despre Eco Ruralis

Willy Schuster, vicepresedinte Eco Ruralis

Mai există tărani, mai sunt necesari, mai există agricultură familială în România ? Eco Ruralis este una din formele sub care se manifestă ţărănimea. În România unde abundă organizaţii de mari fermieri. Misiunea Eco Ruralis? "......O asociaţie de ţărani care practică agricultura ecologică şi tradiţională bazată pe principii de mediu conştiente. Eco Ruralis a fost înfiinţată în aprilie 2009, în Cluj Napoca, reunind ţărani din toate colţurile ţării." >>>>

Scoli care vor sa imbunatateasca meniul

	CSPI (@CSPI)
23.01.2014, 22:25 Schools are working hard to serve healthy, delicious #schoolmeals. New slideshow highlights their great work: bit.ly/schoolfoodsrule

Nu se intampla in Romania, nu este initiativa Consiliilor Judetene, nici macar a MADR...este mai la vest, aici bit.ly/schoolfoodsrule

Ficat gras, nuci din Brazilia, etc....

	Andy McFadden (@Andy_McFadden)
23.01.2014, 14:48 Foie Gras, Agen Prunes, Pomegranate, Turnip, Brazil Nuts pic.twitter.com/wRIJ4B5UFD

Un bucatar acuza un amestec de elemente, vedeti caseta cu substantive sus si imaginea aici pic.twitter.com/wRIJ4B5UFD

Daţi fuga la fazani în UK, imagini şocante

	LEE HORSLEY FROST (@frostybutcher)
23.01.2014, 21:18 Don't tell anyone... But I've just been poaching a few pheasants. Ten fresh FREE pheasants in the shop tomorrow. pic.twitter.com/sNKYVx89ZM

NOTA MEA: Ce înseamnă să ai diversitate! Fazanii se dau bătuţi şi aşteaptă să fie gătiţi. Click aici pic.twitter.com/sNKYVx89ZM

Cel mai tare brinzar, la Bra (Italia)

	Serious Eats (@seriouseats)
21.01.2014, 21:53 Inside one of Italy's best cheese shops, Giolito Formaggi in Bra. Take the tour: ow.ly/sO8AQ

NOTA MEA (Dati click pe link): O scurta poveste despre unul din cele mai interesante magazine de branza din Italia, de la Bra, locul unde s-a nascut miscarea Slow Food.

Etichetarea OMG, efect asupra comertului global si a relatiilor SUA-UE

	HuffPost Food (@HuffPostFood)
23.01.2014, 22:20 Which state will be next to require GMO labels? huff.to/1eGlUiP

Ce eveniment mic, care, citit in cheie globala, isi schimba semnificatia. Americanii, stat cu stat, pun eticheta pe OMG. Articol complet aici huff.to/1eGlUiP

NOTA MEA: Una din bataliile pe care le duc sustinatorii dar si opozantii OMG, este in jurul etichetarii produselor din OMG. Multinationalele se opun vehement, iar la nivel de opinie publica, in alegeri, anul trecut, alaturi de candidaturile politice, au fost introduse si optiuni privind etichetarea. La americani, nu guvernul federal poate da reguli, ci doar guvernul statului de referinta. Ceea ce se pare a se intamplat. Aceasta va avea efect si asupra comertului international, pentru ca europenii, ca sa ii contracareze pe americani, ar putea cere etichetarea produselor cu OMG, pentru accesul pe piata. Se va ajunge la o moneda de schimb in acordul transatlantic, pentru ca europenii sa beneficieze de exceptia culturala, pentru industria de divertisment, versus Hollywood. 

Tendinte in hrana, "te dau pe spate"

	Emily Elwes (@EmilyElwes)
22.01.2014, 22:40 Food trends 2014 @guardian. The smart knife looks promising! theguardian.com/lifeandstyle/2…

NOTA MEA (Dati click pe link): Surprinzatoare inovatii, de bun gust, in materie de hrana. Auziti asta, lapte de vaca ce a pascut pe pasune...Astia ce le-or da in America, ciment?

50 de oameni importanti in domeniul hranei, USA

	Slow Food USA (@SlowFoodUSA)
22.01.2014, 23:45 Head of @USDA & @MonsantoCo top list of @thedailymeal America's 50 Most Powerful People in Food for 2014 ow.ly/sQurT

NOTA MEA (Dati click pe ow.ly/sQurT) Am remarcat, de bine, pe Mark Bittman, Michael Pollan, Alice Waters. Slow Food USA nu crede ca seful Monsanto are ce cauta acolo...

Surpriza? Omega 3 este uneori Omega 0

	The New York Times (@nytimes)
23.01.2014, 00:29 What's really in your fish oil supplements? Link: nyti.ms/1eSVlpa

NOTA MEA (Dati click pe link): Ca sa vedeti ce tepe se dau prin asa-zisul Omega 3.....

Ierbivor, carnivor sau omnivor?

© House of Guides

Doar 3 minute durează filmul. Uneori adevărul este prea simplu pentru a fi aflat sau spus (sau expus). Doar câteva ingrediente, folosite cu puțină măsură de industria alimentară, dau dependență. Ce este mai simplu decât să cumperi și să te hrănești cu alimente procesate? Pe asta se bazează industria alimentară. Vă propun deci un film. Este din seria RSA Shorts, un proiect educațional prin filme scurte, animate, şi este susţinut de Michael Pollan, unul dintre autorii internaţionali care militează contra industriei alimentare. Filmul, filmul, filmul...mai departe.

Ce se poate face cu 0,5 litri de bere? Brânză Kentucky….

Renunţaţi la hrana procesată! Gătiţi! Vă propun un film cu subiect suprinzător. Aseară am bântuit prin subiectele mele preferate, sper că şi ale dvs. Nu este vorba despre cum să faci diverse preparate culinare. Ci mai ales despre maniere inedite de a prepara mâncare, pentru că ele nu fac parte din cultura noastră. Găseşti suficiente argumenet în favoarea gătitului. Am găsit în YouTube, un canal extrem de practic, Food Wishes, care propune chiar şi metode de preparare a omletei sau a ouălor fierte tari. Ori această, vedeţi în continuare, rețetă minunată de cremă cu bere, la bază. Renunţaţi la hrana procesată? Gătiţi? Câteva minute care vă pot pune pe gânduri. Sper că nu despre sănătatea mea mintală. Ci despre dieta dvs. 

Mâncăm sau aruncăm?

Se spune adesea că este nevoie de hrană.   Că prețurile cresc și răspunsul ar fi creșterea producției de alimente. Că România ar avea oportunitatea de a deveni un producător de hrană. Însă nu se știe foarte mult despre faptul că la nivel global una din abordările legate de agricultura și producția de alimente este cea cu privire la risipa de alimente. Putem vorbi de creșterea producției de alimente, dar ce ne facem cu risipa de alimente. Estimările diferă, dar oricum ele ne arată că fenomenul risipei de alimente este masiv. Circa 28% din hrana produsă global, ajunge la groapa de gunoi. Industria agro-alimentară este pe locul al treilea ca poluator, la nivel global, prin emisiile de CO2 eliberate în natură. Iar cantitatea de apă aferentă acestei pierderi este și ea o mare problemă. Filmul pe care vi-l propun este realizat de FAO, Organizația Națiunilor Unite pentru Hrană. >>>>>

Szalonnafeszt IV, un eveniment al Erdélyi Kézmíves Céh

Televiziunile vor prezenta festivist-ridicol acest eveniment, fără să arunce o lumină mai profundă: asupra produsului alimentar şi locului său în meniul ardelean, asupra momentului anului când se organizează Slana Fest. Şi nu vor arunca o lumina necesară şi asupra organizaţiei. Dar sunt cârcotaş, mă ştiţi. Participaţi dar şi daţi de veste cui vrea sa expună slană, contactele mai jos. Anul acesta târgul preparatelor de casă din cadrul Slană - Fest se va organiza în două locaţii.Producătorii care au rulote amenajate pentru desfacere vor fi în str. Potaissa (dinspre Universităţii), iar cei care vor vinde de pe masă/stand, vor primi locuri în curtea Cafenelei Insomnia >>>>

De sezon, de la francezi. Nu de la Ministerul Agriculturii din România.

Ce faci tu pentru legumicultura locală, ce face guvernarea pentru legumicultura locală? Ce fac organizațiile interprofesionale sau grupurile de producători de legume? Auzim adesea lamentații triste despre agricultura locală. Una dintre acestea este legată de fructele și legumele de import. Aici avem mai multe probleme, ce pot fi rezolvate pe termen scurt, mediu și lung. Să luăm problema educației consumatorului. Un răspuns simplu ar fi ca MADR, împreună cu organizațiile de producători, să repună în mintea consumatorului, sezonalitatea. Ministerul francez al agriculturii şi alimentaţiei o face. De ce nu ne-am aştepta ca şi la noi MADR să fie vârful de lance? Nu al lâncezelii. 

2014 Anul International al Agriculturii Familiale

România agro-alimentară și veșnicia periferiei

Anticariat ARTIS

"Exportăm furaje concentrate în loc de unt și brânză" se constata în 1939, în Revista Laptelui (mulțumiri anticariatului ARTIS). Azi ne întrebăm și întrebăm și autoritățile, care este proiectul românesc în domeniul agriculturii și al industriei alimentare? Să fie România "grânar" al Europei sau nu? În locul acesta strâmt din internet, în care vă aștept zilnic cu o idee-două despre hrană, gastronomie, am scris zilele trecute despre o nouă victorie cu care se laudă țara și mai ales Ministerul Agriculturii: România, exportator fruntaș de materii prime agro-alimentare. EU NU CRED CĂ TREBUIE SĂ NE BUCURĂM! Importăm produse agro-alimentare, în schimb. România trebuie să țintească a deveni un exportator de primă mână de produse agro-alimentare cu valoare adăugată. 

65.000 hectare de pamint pentru straini, de la statul roman

(c) Adevarul

Schizofrenie? Schizoidie ? Avem şi astăzi o dovadă (Adevărul, AICI) că statul român, politicienii care îl conduc şi poate o parte a opiniei publice. Suferă. Pe de o parte ne plângem că vin străinii şi ne cumpără pământul. Da, dar îl cumpără ei, nu noi! Ne plângem că vin ungurii şi ne iau ţara de sub picioare. Se pare că îl vor lua şi vor pleca cu el?! Ei, dar când însă este vorba să îl vindem NOI STATUL, da, asta se poate. Am aflat din presă că AVAS va vinde 65.000 de ha de sub întreprinderile socialiste privatizate. Continuati >>>>

Lotca, lotca, lotca. Un simbol al dezvoltarii durabile. In Bucuresti.

Despre Urban Delta se pot spune prea puţine în articolul meu, vă ofer imagini de culise. Capturate a doua zi dimineaţă, after party, după seara de concert, cu acompaniament Electric Brother şi Visuals by Kotki, în 24 septembrie 2013. Urban Delta este un proiect al Asociaţiei "Ivan Patzaichin-Mila 23", din lista noastră lungă. A avut cofinanţare de la AFCN. A inclus o repoziţionare a lotcii tradiţionale în peisajul urban al oraşului. Pentru bucureşteni, în faţă la Dowtonwn Bucharest. Imagini în continuare. >>>>

Sfatul #18 pentru biodiversitate? Apă, mai puţină apă!

Vă mai ofer un prilej de reflecţie, sper să nu fiu prea patronizing, arogant. Adesea ne spunem când suntem confruntaţi cu probleme majore, că suntem prea mici să facem ceva fiecare în parte. Sau ne spunem, "Las' să facă alţii!". Dar dacă fiecare dintre noi ar face ceva în direcţia potrivită, nu am reuşi să contribuim le reducerea pierderii de biodiversitate? "Apa este indispensabilă echilibrului planetei şi al ocupanţilor săi, al animalelor, precum şi al vegetaţiei. Există suficientă pentru toţi, dar, din păcate, este repartizată greşit şi adesea slab administrată. În regiunile noastre, este suficient să deschidem robinetul pentru a avea apă potabilă…….

Roma nu a fost construită într-o singură zi, nu?

Dacă vedeţi prin ţară plăcuţa de localitate din imagine, "Sat european", asta ni se datorează şi nouă (cartea a rezultat din coordonarea studiilor de suport de către cercetătorii Bogdan Voicu şi Mălina Voicu). Despre satul românesc şi străduinţa lui de a rezista sau de a nu se desfiinţa, sunt multe de povestit. Pe vremea când Delegaţia Comisiei Europene în România punea în operă, cu ajutorul companiei la care lucrez, DC Communication, comunicarea despre aderarea României la Uniunea Europeană, am primit ca temă să ne adresăm satului românesc, mediului rural. Era în 2004. Am propus clientului nostru un concurs de valori europene, care să fie identificate la sat. Şi am extras de acolo 20 de comunităţi. Dintre ele au mai fost selectate 6 şi despre acestea am avut 6 emisiuni TV cu dl. Emil Hurezeanu, la TVR, despre "Satul românesc, sat european". Astăzi ideea mai răsare. Ba comuna Cumpăna din judeţul Constanţa încă se mai mândreşte că este "Sat european". Ba localitatea Şinca Nouă revine mereu şi spune că este "Sat european".

Fructele şi legumele de la UE şi copii sănătoşi

Chiar este interesată administraţia centrală dacă copii sunt mai sănătoşi consumând mai multe vitamine din legume şi fructe proaspete? Credeţi că copii noştri consumă mai mult fructe şi legume, de la an la an, ca urmare a programului "Fructe în şcoli"?Ştiaţi că programul "Fructe în şcoli" beneficiază de măsuri de însoţire, adiacente, de sute de mii de euro, până la 1 milion. Măsuri care ar trebui să însemne, la nivel naţional, o campanie semnificativă referitoare la obiceiurile de consum de fructe şi legume proaspete? Ştiţi că sunt state membre UE care pun la dispoziţia copiilor fructe în funcţie de regiune, sezon, de la producători locali, sub formă de pireuri, sucuri, nu numai fructe brute? De ce un program generos, în 2 ani, s-a transformat într-o banalitate de program de livrare doar de mere, aşa cum arată Raportul de evaluare intermediară care spune că copii >>>

Peste 8.300 de vizualizări în Slideshare.net?

Nu ştiu dacă cifrele sunt corecte. Desigur, Slideshare.net, unde îmi public prezentările, îmi oferă ceva statistici, dar mă şi îndeamnă să urc planul de acces de la gratuit la pe bani. Totuşi? Peste 8.300 de vizualizări? Browse for more, cum s-ar spune...

Dăm grâu şi importăm patiserie, ce bucurie

Sursa: MADR

Puncte de vedere ascunse. Exportăm materii prime agroalimentare şi importăm produse alimentare finite şi ne bucurăm? De la triumful apologetic: ”Mă bucur că România păstrează un trend ascendent în ceea ce priveşte balanţa comercială cu produse agroalimentare şi că înregistrăm un excedent de 182,0 mil. euro pentru primele zece luni ale anului 2013, comparativ cu un deficit de 532,7 mil. euro în aceeaşi perioadă din anul 2012”, a afirmat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Cealaltă faţetă, la finalul comunicatului de presă al MADR: "Uniunea Europeană a fost principalul partener în comerţul agricol al României. Astfel, în primele zece luni din 2013, livrările de produse agroalimentare către această destinaţie au avut o pondere valorică de 58,1%, iar achiziţiile din statele membre UE au deţinut o pondere de 81,1%"

Despre pământ, dl. Dacian Cioloş, comisar european ptr. agricultură şi dezvoltare rurală

Declarația comisarului european Dacian Ciolos referitoare la liberalizarea vanzarii terenurilor agricole, sursă Reprezentanţa Comisiei Europene în România (14 ianuarie 2014)

"Este putin probabil ca Ungaria sa materializeze in plan legislativ si cu atat mai mult in practica intentia declarata de un functionar de rang inferior de la Ambasada ungara de la Bucuresti. Inteleg ca Ministerul de Externe de la Budapesta a confirmat ca a fost vorba doar de o discutie si nu de o intentie propriu-zisa a statului ungar. >>>>>

Reţete consacrate cu font Algerian

MADR, antropologul nr. 1 al României. Care este situaţia noastră la nivel european, vedeţi şi citiţi în continuare. România are o singură schemă de calitate, cea privind produsele ecologice, şi aceea reglementată european. Ce urmăreşte statul român prin MADR, prin politica privind "reţetele consacrate"? De ce avem în piaţa alimentară o luptă între mărcile de produse alimentare ale multinaţionalelor din food şi mărcile private de produse alimentare ale multinaţionalelor din retail? Unde se găseşte, pe această vastă preerie a giganţilor, mica industrie alimentară, pe care cealaltă industrie alimentară, mare, românească, vrea să o distrugă? Da, desigur, nu am probe, ci doar

percepţii. Când am început să mă ocup de produsele tradiţionale nu ştiam ce este aceea o piaţă. O piaţă privată de producători autentici. Când am început să învăţ ce înseamnă un lanţ >>>>

Cu doamnele, marimea conteaza....

"Size does matter: Say No to undersized fish! EU Sustainable fish". O campanie a EU care propune consumatorilor să fie ei cei care susţin pescuitul responsabil. Nu acceptaţi şi nu consumaţi peşti care nu au ajuns la maturitate. Aşa pot fi menţinute cotele de peşte o mai lungă perioadă de timp.

Ioana Băsescu sau prilejul reflecției

Pot cumpăra sau nu străinii pământ în România? Da, dacă sunt persoană juridică română cu acționari străini. ZF are o analiză semnată de Gabriel Razi, în ediția din 20 noiembrie 2013. Ca de obicei, așa cum ne comportăm unii dintre noi, credem că fac și alții. Un pic de lipsă de curaj politic (să combați miturile false) și de ignoranță (lipsă de pricepere elementară), crează eroi politici......

Cum să falsificăm miere (este o glumă proastă)

(c) Gabriela Rapeanu, EDP

Câte feluri de falsificare a mierii sunt cunoscute (la români)!? Daţi pagina şi veţi afla. Doar o scurtă poveste, însă, pâna la "deznodământ". De câte ori aţi cumpărat miere, v-aţi întrebat, citind eticheta, cine garantează că este o miere curată? V-aţi întrebat dacă mierea, de la tarabă, lângă care este aşezat un carton scris cu marker "miere naturală", este chiar naturală? Sper că nu sunteţi persoane foarte sensibile şi ca atare nu vă feriţi de adevărurile incomode. >>>>

Lapte, Lactalis, dispar fabricile mari de lapte

(c) Ziarul Financiar 10 ianuarie 2014

Capitalism şi mondializare, nu? Se apropie zilele când nu vor mai exista fabrici de lactate aici în România? Un lanţ de producţie a fost rupt, cui vor mai vinde lapte văcarii ce dădeau producţie celor de la Lactalis? O ştire recentă, din Ziarul Financiar de vineri 10 ianuarie 2014, anunţă închiderea unor capacităţi de producţie şi relocarea lor probabilă, undeva. Cândva. O ştire pentru cei care se bucură când scriu sau vorbesc de multinaţionale, de lanţuri de retail. Dar uită să fie prezenţi în spaţiul public şi atunci când multinaţionalele ne părăsesc brusc. Nu era mai bine ca politica publică să încurajeze nişte lanţuri mai scurte de aprovizionare, să avem integrare locală? Este bine când avem integrare. Dacă multinaţionala stă pe aici, câteva decenii. Dacă stă doar un ciclu şi fuge, să nu ne îndrăgostim de ea. Şi să fim circumspecţi.

Încă un remember, de ce suntem împreună?

Cafea ca pe vremuri, o poveste scurta de simbata

O poveste Slow Food, pentru că este o abordare inepuizabilă. De când nu aţi mai râşnit cafea? Corect, ce înseamnă a râşni? Astăzi avem la dispoziţie cafenele, cafea la cutiuţe, cafea la automate, cafea solubilă. Dar nu CAFEA. Pentru mine, singura cafea de vis pe care o poţi bea este simpla şi inconfundabila cafea turcească pe care am căutat-o şi am regăsit-o de atâtea ori la Istanbul. Aş putea scrie mult despre lipsa cafelei în ultimii ani ai comunismului. Despre legendarul nechezol, substitutul de cafea pre-capitalist. Sau despre plăcerea fierberii zaţului de două ori, la noi, la biroul OPM-PM de la întreprinderea IPAC, înainte de 1989, mica noastră victorie asupra crizei. Ori despre procuratul prin relaţii al cafelei solubile, de la casele de comenzi, pentru consum sau pentru mica mită, marca Nescafe. Devenită prin substantivare "nes". Iar după 1989, în ultimii ani, revenirea la sofisticarea pre-comunistă. Perioadă în care au apărut domnii Florescu, micile cafenegeli şi cartea "Amintirile unei cafegiu". O carte de amintiri din care am aflat că >>>.

Nou de la Comisie: agricultura, publicarea noilor regulamente

Nu chiar atât de nou, pentru că au fost publicate la sfârşit de an 2013. De ce sunt importante? Pentru că este startul unui început în ce priveşte finanţările din Politica Agricolă Comună. Aşa cum am găsit amănunte anecdoctice sau nu, despre roşcove, voi mai reveni la voi cu altele. Despre roşcov şi roşcove, aici: LINK....Despre restul, mai departe >>>>

Sfatul #17 pentru biodiversitate, alegeți în 2014 cazare eco

Sfatul ar fi să vă petreceți concediul într-un hotel eco?! Da, se poate și avem soluții în România prin membrii Asociației pentru Eco-turism în România, cunoscută și ca AER. Biodiversitatea este un concept complex. Nimeni nu i-a găsit dimensiunea, forma sau determinat întinderea. Opusul biodiversității, dus la extrem, este să ne construim singuri o Arcă a lui Noe, adică să distrugem tot ce este viu pe pământ, animal și vegetal, până la reducerea la minima unicitate. Opusul acestei acțiuni ar fi să facem tot ce este posibil să nu afectăm biodiversitatea în mod voluntar…...

Poti ignora agricultura familiala, dar nu o poti distruge

Ce au de-a face Slow Food, FAO şi DG AGRI-Comisia Europeană, cu agricultura familială? Cum spune Carlo Petrini, "Colaborarea dintre FAO și Slow Food provine din scopul nostru comun în promovarea bogăția tradițiilor gastronomice locale, în apărarea biodiversității alimente și în sprijinul micilor fermieri și producători." 

• Slow Food şi FAO şi-au reunit forţele în 2013, printr-un acord, pentru a lucra împreună în ce priveşte agricultura familială. 
• Anul 2014 este Anul Internaţional al Agriculturii Familiale. Este o propunere a Filipinelor din 2008, adoptată de FAO în 2011. Browse for more...

Gâtul înţepeneşte! Nu încercaţi cu iaurt!

Un caz aproape unic, cu un cap ţeapăn, de Gorgona, "înfipt" pe un corp hrănit cu iaurt. Este vorba tot de produse alimentare, în acest articol, despre iaurt. Dar şi despre online. Când costurile trebuie reduse iar ambasadorii de brand nu participă la şedinţe de fotografie, o măiestrie din Photoshop pare că poate rezolva un banner de reclamă. Ca în imaginea ataşată, dintr-o campanie online în derulare. Mai încercaţi, mai încercaţi! Sau este doar o iluzie optică? Ce spuneţi?

Istorie cu AGROSTAR

Anul 2008, Piata Agrostar-MADR, Bdul Unirii

De data asta vă scriu despre sensurile unui eșec, back in history. Am descoperit în adâncurile arhivei mele, o prezentare (în ultima parte a articolului) realizată de noi, pentru o întâlnire cu Federația AGROSTAR, a Asociației Grupul de Inițiativă Radu Anton Roman. Ideea noastră era să cooperăm pentru a crea piețe alternative la The ARK, la Bursa Mărfurilor. Piețe tematice, de producători, care să fie de exemplu organizate pe sezoane, să conțină oferte numai ale producătorilor, să demonstreze susținerea pentru produse locale. Una dintre urmări? Federația AGROSTAR a încheiat în anul 2008 un parteneriat triumfal cu Primăria Municipiului București, pentru a deschide mai multe piețe, altele decât cele existente, unde urmau a se vinde legume și fructe la "preț de producător. Nimeni nu a crezut în asta. Rezultatul (nu este numai contribuția lor, dar și a noastră, și a altora, parțial)?….

Serviciile culinare de calitate, o provocare dificilă?

(c) Taverna la Kostas, pagina Facebook

• Dacă aţi deschide un restaurant, un bufet-locantă cu de-ale mâncării, credeţi că ar trebui să lansaţi afacerea cu un anumit standard culinar pe care să îl şi menţineţi apoi ulterior? 
• Cât timp aţi reuşi să faceţi asta ca să vă creaţi o clientelă şi să mergeţi mai departe cu acelaşi nivel de servicii? Iată un studiu de caz privind Kostas. 

De-ale CAP - Roşcova, vesela...!!!

Primiţi cu roşcova??? Aaaa, mă rog, am greşit. Este vorba de roşcove şi mai exact de arborele roşcov. Deci, vă  faceţi fermieri de roşcove? UE a adoptat şi publicat noile Regulamente privind Politica Agricolă Comună. Inclusiv cel privind măsurile de piaţă. România ar putea plăti circa 120 euro pe hectar de plantaţie de roşcovi, până la maxim 1645 de ha. Este adevărat că ajutorul ar acoperi şi migdale, şi alune, şi nuci, şi fistic. Aici REGULAMENTUL (UE) NR. 1308/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole.

Dar ce este roşcovul? Conform Wikipedia: Acest arbore creşte, în medie, până la 10 metri înălțime dar uneori poate atinge chiar şi 15 metri. Coroana este semisferică susţinută de un trunchi solid acoperit de o scoarţă aspră de culoare brun-cenuşie care dezvoltă ramuri robuste. Frunzele penate de un verde închis au dimensiuni cuprinse între 10 și 20 de centimetri şi……..

Ecoturism = pește și gastronomie?

Credeţi că în România, ecoturismul, destinațiile ecoturistice, trebuie să includă şi gastronomia? Noi credem de mai mulţi ani, aşa cum şi legea spune asta, că reţetele de mâncare sunt parte a patrimoniului imaterial, sunt parte a gastronomiei. Are un potenţial de valoare ce poate fi adăugată la ecoturism. Credem deci că destinația ecoturistică trebuie să includă și păstrarea gastronomie, a patrimoniului imaterial. În cadrul conferințelor "Recomandat de Ivan Patzaichin: Argumente pentru ecoturism în România", am prezentat un punct de vedere despre legătura dintre ecoturism și gastronomie. Și de ce ambele sunt importante pentru o dezvoltare durabilă. Proiectul Conferințelor despre ecoturism este un rezultat al cooperării dintre Asociația de Ecoturism din România și Asociația Ivan Patzaichin-Mila 23. Să continuăm >>>

Tricolor = patriotism, activism latent?

Azi vă propun ca temă drapelul tricolor al României. Îmi susţin demonstraţia cu imagini, ca deobicei, în partea a doua, după introducere. Un subiect mai degrabă, aşa cum l-am identificat eu, pentru antropologi, pentru sociologi. Plec de la premisa că, poate, sunteţi chiar dvs. dintre cei ce au simţit nevoia, în ultimul an, să arboreze steagul naţional, drapelul României (de ex. la maşină, la balcon, la mână, etc). De aceea nu o să împart sfera acestei discuţii în "noi" şi "ceilalţi". Este sâmbătâ 5 ianuarie 2014 şi privind de la fereastra apartamentului, am văzut din nou…..

Sfatul #16 pentru biodiversitate, teambuilding in favoarea biodiversității!

Este vineri. Să mergem cu gândul dar şi cu acţiunea în favoarea biodiversităţii, mai departe. Să vorbim despre soluţii. Despre teambuilding. Poate că unii dintre dvs. și-ar dori un teambuilding pe lângă grătare. Pentru salvarea lor, pentru că, probabil ca urmare a legii picnicului, de la an la an sunt tot mai amenințate cu dispariția? Știți că, în seria asta de subiecte, vorbim despre biodiversitate. Și am extras, ca de fiecare dată, din cărțulia Comisiei Europene, încă un sfat relevant. Dacă am vrea să intervenim într-un fel în favoarea biodiversității, ce am putea face, noi, prin noi înșine? Să reunim echipa de la birou în jurul temei biodiversității. 

"Aveţi nevoie de consolidarea coeziunii în centrul echipei voastre sau doriţi să vă destindeţi între colegi? Şi dacă aţi propune activităţi în grup în favoarea biodiversităţii? Puteţi să le organizaţi la locul dvs. de muncă: inventarierea animalelor şi a plantelor din împrejurimile imediate, plantarea gardurilor vii şi a speciilor melifere în parcarea exterioară, acoperirea cu vegetaţie a faţadei, crearea unei grădini cu flori sau cu zarzavaturi pe acoperiş, construirea cuiburilor şi a adăposturilor pentru a le aşeza pe clădirea întreprinderii dvs…De asemenea, puteţi lua parte la şantiere în natură, la plimbări pentru a descoperi specii sau biotopuri specifice, la operaţii de salvare a broaştelor, la vizitele la ferme bio…"