Piete volante: Studiu de caz pentru ANPC, ANSVSA, MADR

În imaginile următoare veți vedea un simulacru de piață, o piață ad-hoc, cu nimic deosebită de oricare alta, mii, care se organizează anual în România. De ce spun asta? Astăzi, pentru dvs. și pentru cei interesați, un studiu de caz (mașina printre legume, este un "capac"). Pe baza experienței din organizarea Târgului Țăranului, cu Asociația Grupul de Inițiativă Radu Anton Roman,  și din alte activități ale mișcării Slow Food în România. Vă ofer imagini surprinse la piața organizată în curtea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în luna decembrie 2013. Ce ne cere ANSVSA să aibă ca dotare o piață volantă, prin direcțiile teritoriale? Enumăr din memorie, pentru că dânșii au un îndrumar. Vestiare pentru ca vânzătorii să se poată schimba de hainele de stradă. Apă curentă pentru spălarea legumelor. Toalete pentru consumatori. Afișe care să arate statutul comerciantului. Afișe care să permită informarea ANPC dacă consumatorii nu sunt mulțumiți. Un tomberon special pentru produse alimentare contaminate, marcat corespunzător. Coșuri de gunoi. Și mai ales, în cazul multora dintre produsele expuse, etichetare cu privire….continuare >>>

Pentru 2014, ce vă urez?!

Un an 2014 cu recolte bogate! Şi vă dedic o conferinţă TED Talks about Food. Tristram Stuart despre scandalul risipei de hrană. Cu subtitrare în limba română. PS. Mulţumesc celor peste 3.600 de cititori unici care au vizitat acest blog în anul 2013. Fiecare a depus peste 2 minute de atenţie, în medie, în subiectele abordate.

Viitorul produselor tradiționale

imagine MADR

În imaginea din stânga vedeți pe dl. Daniel Constantin, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale precum și pe reprezentanții consultantului austriac, ce vor oferi MADR un PNDR românesc. Sau îl vedeți doar pe fostul Comisar european pentru agricultură, dl. Franz Fischler. Este doar un amanunt. Despre ce este însă vorba in articolul acesta? Despre o viziune de viitor cu privire la produsele tradiționale. Care ar însemna ca pe lângă strădania de a reglementa domeniul atestării acestor produse (cu grave probleme de patrimoniu imaterial, fără conectare cu politica europeană în domeniu) să fie întreprinse demersuri și privind schema de calitate privind produsele alimentare, în viitorul PNDR 2014-2020. În continuare >>>
un punct de vedere transmis MADR, prin mine, din partea mișcării Slow Food în România și a Asociației Grupul de Inițiativă Radu Anton Roman, privind sprijinul pentru STG, DOP, IGP. Acestea sunt mărci de calitate ce pot fi obținute de mica industrie alimentară românească, dacă am vrea să ne uităm și la ea, nu numai la complexul agro-industrial.

Schema de calitate pentru alimente si PNDR (Food quality schemes and CAP in Romania) from Tiberiu Cazacioc

Atentie la papură! Mahmudia vine din urmă

Eu scriu despre subiecte în care am fost implicat, realități cu care am avut contact. Acum despre papură, rush, cattail. Nu știu dacă va emoționează papura, ca fibră naturală. Poate că această plantă, frunzele ei uscate, nu spun nimic. Dacă însă ne gândim că poate fi utilizată în obiecte decorative, că poate fi folosită în obiecte utilitare, asta ne poate da o altă perspectivă. Și poate fi folosită papura, susținută de un meșteșug potrivit, la asigurarea unor venituri pentru oameni din Delta Dunării. Precum Mariana Pohilcă. Găsiți detalii despre ea în pagina Facebook ce i-am creat-o, în filmele produse >>>>

Sfatul #15 pentru biodiversitate: Ecoturismul și cum să limităm poluarea....

(c) Comisia Europeana

"Limitați şi echilibrați emisiile de CO2 în timpul călătoriilor?" Pare un sfat pretențios, nu? Pentru o Românie ce este mai mereu în mașină, pe drumuri, pentru o țară în care printre primele subiecte de agendă publică se află șoselele, autostrăzile, pare puțin deplasat, nu? Cu toate acestea, în materie de biodiversitate, important este ce facem noi pentru natură, pentru păstrarea ei. Pare simplu să ne gândim, lasă să facă alții! Putem face ceva? Da, putem! Nu, nu o să folosim avionul de lemn tras de cal. Dar, atunci când este posibil, haideți să folosim cât mai puțin deplasarea cu mijloace auto, care poluează. Cum anume? Ecoturismul este o soluție și se discută în >>>

Veneția și intervențiile spontane: Zarzavaturi pe roți

În căutările mele în internet dau peste diverse argumente (dacă vrei, poți) în favoarea ideii că piețele volante, ca formă de suport pentru agricultura locală, sunt necesare și posibile. Desigur, eu prefer o piață volantă cu legume și fructe proaspete, locale și de sezon. Pentru că este în spiritul mișcării Slow Food. Niște americani (The American Institute of Architects) au venit cu o idee, la cererea și în slujba comunității. Mai jos este dezvăluirea ei, către dvs. O idee prezentată la o bienală de arhitectură la Veneția acum 2 ani. V-ați fi gândit? Amănuntele sunt interesante. Puține dar semnificative. Citiți în articol.

Post by Slow Food in Romania.

Ce v-ati pus in dovleac anul acesta?

Nu, nu este o trăznaie. Ci este o variație a celebrului preparat, sarmaua românească. Pentru un adevărat spirit Slow Food: "Bun, curat pregătit și corect prețuit!" PS. Mulțumiri soției mele!

Post by Tiberiu Cazacioc.

Chef David Contant, preziceri gastronomice pentru 2014

Ce prezice Chef David Contant pentru anul viitor? Ce s-ar putea spune despre David Contant?!... Este un chef, bucătar șef, de origine franceză.  Trăiește de puțini ani în România (vreo 11). Este un militant fervent pentru folosirea ingredientelor locale în gastronomia românească. Are o fermă țărănească  la Conțești. A lucrat în mai mult proiecte precum restaurantul Heritage din București, 100@RO, pentru ATRA Doftana, iar acum la Iconic Food&Wine, un proiect culinar cu Camelia Șucu. L-am invitat pe Contant, la Noaptea predicțiilor 2014, un proiect al DC Communication. [continuă >>>]

Sfatul #14 pentru biodiversitate: Slow Food și biodiversitatea în farfuria dvs.!

Sper că vă aflați pe acest blog pentru că sunteți interesați de gastronomie. De produsele locale și lanțul alimentar, agricol, cultural din care fac parte? Iată că am găsit și un argument în favoarea mișcării Slow Food, în cărțulia practică a Comisiei Europene un sfat relevant pentru mișcarea Slow Food. Savurați biodiversitatea în farfuria dvs.! Asta înseamnă că atunci când aveți ocazia să vizitați un alt loc în calitate de turist, de călător, încercați să creați cerere pentru biodiversitatea locală, solicitând feluri de mâncare preparate din resurse locale. Sau, în cuvintele celor ce au produs broșura: 

"Creată ca reacţie la dezvoltarea reţelelor de fast-food şi a alimentelor nesănătoase, asociaţia Slow Food a făcut dovada că dezvoltarea gustului şi a curiozităţii consumatorilor în materie de alimentaţie are ca o consecinţă remarcabilă dirijarea acestora către protejarea biodiversităţii. Cum? Este foarte uşor. Aţi mâncat deja o supă de păstârnac, chipsuri de napi sau ouă de melc? Dacă le mâncaţi, veţi contribui la salvarea speciilor uitate (precum aceşti tuberculi) şi a speciilor ameninţate (precum sturionul). Pentru a afla mai multe detalii despre această asociaţie ecogastronomică, acţiunile sale şi fundaţia Slow Food pentru biodiversitate, consultaţi: http://www.slowfood.com"

Ultimele 457: Găina cu gât golaș de Transilvania!

Câte exemplare de găini cu gât golaș de Transilvania mai există în România? Doar 457. Poate ați auzit de această rasă locală de găină. V-a atras atenția mai ales indicația geografică, care este, să recunoaștem, memorabilă. Această găină este un exemplu pentru a ne susține teoria privind reducerea biodiversității, în România, în ce privește speciile domestice, de animale, de păsări. De ce este importantă găina cu gât golaș de Transilvania? >>>> 

(c) http://www.animalesipasari.com

Din partea noastră de sfârșit de an

Adica din partea Asociației Ivan Patzaichin-Mila si a Slow Food în România. Continuăm. 

(c) Asociatia Ivan Patzaichin-Mila 23

Iar ne-au luat-o belgienii înainte...

Cu ce? Cu „Liers vlaaike”. Ce este asta? Întâi contextul. Belgia a înregistrat un nou produs alimentar de calitate, de tipul IGP la Comisia Europeană. Înregistrarea este sfârșitul procesului de conformare cu Regulamentul de referință al Uniunii Europene. Un IGP este un produs cu Indicație Geografică Protejată. Adică produs alimentar de calitate, premium, realizat doar acolo unde scrie pe el că este făcut. Asta permite ca

producerea sa, în serie mică, deci nu industrială, să aducă bani celor ce au investit în schema de calitate pe care o permite UE. Este un proces controlat, acesta, legat de schema de calitate. Și are potențialul de a asigura consumatorii, că UE pe de o parte investește bani în producția agricolă, pe de altă parte că >>>

Opriți risipa de alimente, voi supermarketuri, voi restaurante, voi consumatori

Analizele arată că în UE se risipesc anual circa 90 de milioane tone de alimente. Cum? (vedeți un film aici sau în partea a doua) Răspunsuri posibile: Ofertele 3 cu 1 la supermarket, modul de oferi alimentele gata preparate, aplimentele expirate la finalul perioadei de garanție, resturile din alimentația publică. Nu-i așa că și dvs. credeți că noi românii, vom hrăni lumea? Din când în când, răsare din nou la suprafață un mit în spațiul public românesc, un fel de profeție aproape autoîmplinită (din acestea multe se plimbă nestingherite în jurul nostru, fără să le combată nimeni). Profeția că România va deveni furnizorul de mâncare al lumii sau că ar putea deveni așa ceva, ar fi ceea ce ar justifica. 

23.000 de americani mor în fiecare an de infecții rezistente la antibiotice

(c) Food and Drug Administration

Din New York Times aflăm că 23.000 de americani mor în fiecare an de infecții rezistente la antibiotice. Am dat peste un subiect interesant, pe care ni l-a pus recent la dispoziție, Food and Drug Administration (SUA). FDA introduce restricții privind antibioticele la animale. Dacă o fac americanii, ăi mai duri la chestiile legate de mâncare și medicamente, să discutăm și noi subiectul. Așa că pun, ca deobicei, o întrebare. Dilemele noastre despre hrană pleacă de la întrebări, nu? În ce privește tratamentul cu antibiotice al animalelor, credeți că părți/operatori din industria alimentară din România (includem zootehnia ca parte din lanț) dar și din alte părți ale Europei, de unde provin alimentele, respectă regulile? >>>>

Porci crescuți omenește? Whole Foods Inc., dar nu in Romania

De ce nu și în România, adică de ce noi nu suntem capabili să naștem o revenire la piață locală, de producători locali (așa cum am încercat cu Târgul Țăranului)?! Ați auzit de minunăția asta despre care vă dau doar câteva idei în continuare? Nu este povestea Whole Foods Inc. răspunsul corect la problema accesului în piață al produselor locale? Cum vi se pare? O rețea de piețe și magazine care funcționează de peste 2 ani în formula prezentată în articol. Oferă doar produse locale, legume și fructe, inclusiv produse alimentare din rase și specii locale de animale. Porci crescuți astfel ca să nu se streseze? Dar, ce sunt oameni, ar spune românii?! Sunt animale deci să le tratăm ca animalele. Rețeaua asta despre care scriem, adună produse de la 60 de vânzători, furnizori, să le spunem așa. Au pornit de la 300 de magazine (un cost de intrare în piață ridicat totuși) și vor să ajungă la peste 1000. Rezultatul, iată ce spun consumatorii....

O țeapă de marketing, consumul de lapte?

Așa-zisa nevoie zilnică de a consuma lapte, pentru aport de calciu dar și vitamine și alte elemente, se pare că este o reușită a marketingului industriei de lapte. Citiți. Gastronomul Mark Bittman ne spune cum a ajuns la această concluzie. Așa că vă provoc. Credeți că putem trăi fără lapte? Aveți probleme cu lactoza, dar cu intoleranța la lactoză? Simțiti un deranj al stomacului când consumați lapte? >>>>

Schizo despre ferma de familie

De ce anul viitor este anul fermelor de familie? Este risipa de alimente o problemă în lume azi? Acestea sunt 2 teme ale conferinței regionale FAO de la București. Știm ce susține FAO, dar este România consonantă? Ce fel de exploatație susține MADR prin politica sa în limitele PAC? Consideră România că există risipă de alimente? >>>>

Lupta dintre mărci private, mărci globale, mărci locale

Business Magazin

Marca privată omoară marca locală, ce părere aveți (vorbim de hrană.....)? Prin marcă locală înțeleg marcă autohtonă. Vă mulțumesc că ați revenit. În jurul nostru se găsesc mai mereu prilejuri de reflecție cu privire la hrană. Într-un articol mai recent pe care îl găsiți AICI am readus în atenție supărarea METRO că sunt pe pierdere pe un anumit segment din cauza >>>>

O cincime apă în puii de la supermarket ? Un scandal britanic

Ce credeți, puii pe care îi cumpărați din industria alimentară românească au mai multă apă în ei decât ăia de la țară? Ce se acuză în The Guardian, dar este negat șoptit de industria alimentară locală din UK, este faptul că procesatorii bagă în pui mai multă apă decât au de la natură, că nu specifică pe etichetă că puii sunt rehidratați artificial, că fac asta ca să scadă costurile. Doar ca >>>>>

Despre brânzeturile din Turcia, fără cuvinte

Da, pot spune după ce am participat la Slow Fish Istanbul, că am descoperit o lume de nedescris, în ce privește brânzeturile turcești. Pentru că nu se găsesc în magazine, sunt niște delicatese țărănești, sunt rare, le găsești greu. Mai jos vă bucur, sper, cu un slideshow de imagini de la întâlnirea incredibilă cu cele câteva feluri de brânzeturi. Vinurile au fost miraculoase.

Nu dați cu bâta în mine: retailului îi merge bine!

Dl. Dusan Wilms are partea sa de dreptate, vedeți în ultima parte a articolului. Ce credeți deci, ce efecte are existența și expansiunea complexului agro-industrial și comercial asupra României? Unii ar spune că dau țării locuri de muncă. Alții că generează și plătesc impozit pe profit, taxe pe salarii, etc. Sunt destui însă care ar spune că indirect supun presiunii micii fermieri, fermele de familie. >>>>>

Conferință: Pâinea țărănească pe vatră, o dezbatere Slow Food

[Notă - Mulţumiri lui Adrian Darabană/Clubul Ţăranului, precum şi lui Adrian Popescu şi echipei Radio Guerilla. Mulţumiri Cameliei Zamfir şi Slow Brusturoasa Palanca].Conferinţă cu intrarea liberă dar ieşirea pe gânduri. Ştiţi ce este pâinea pe vatră ţărănească şi care este importanța ei în alimentaţia românilor? Care este diferenţa dintre o pâine industrială şi o pâine pe vatră? Este pâinea pe vatră amenințată cu dispariția? Toate aceste întrebări şi altele, vor fi puse în discuție la Clubul Ţăranului, în 10 decembrie 2013, la ora 19.00 la Clubul Ţăranului. O conferinţă cu întâmplări, o vizionare de film, discuții, degustare de pâine, şi chiar măcinat cu moara. Un eveniment cu ocazia Terra Madre Day, o zi Slow Food dedicată alimentelor pe cale de dispariție. INTRAREA LIBERĂ.

Slow Food Brusturoasa Palanca (c) Camelia Zamfir

Ionela Palistan, Slow Food Brusturoasa Palanca (c) Camelia Zamfir

Ionela Palistan, Slow Food Brusturoasa Palanca (c) Camelia Zamfir

Ionela Palistan, Slow Food Brusturoasa Palanca (c) Camelia Zamfir

Salvați pâinea pe vatră, acum și audio

Conferinta Terra Madre Day: Salvati painea pe vatra!

Veniți ca să aflați? Vă invităm eu și oaspeții noștri, cei de mai jos, marți 10 decembrie 2013, ora 19.00, la Clubul Țăranului, MȚR, Str.Monetăriei 3, sector 1, București. O dezbatere Slow Food în România și Slow Food București Valahia Gusturilor. În fiecare an, în 10 decembrie, Terra Madre Day celebrează alimentele locale. Mai putem salva pâinea adevărată, pâinea pe vatră? Aflăm asta de la Peter Reinhart din conferința TED "Arta facerii pâinii". Și apoi de la Ștefan Gheorghiu, brutar artizan român (Tartelier.ro), Tudor Dumitrică, tehnolog brutar și ing. pentru calitate Mihaela Andrei (Solaris Plant).

Despre Terra Madre Day aici: http://www.slowfood.com/terramadreday/

Despre Ark of Taste și produsele alimentare spre salvare aici: http://www.slowfoodfoundation.com/ark

Despre mișcarea Slow Food aici: http://www.slowfood.com

Despre Solaris Plant aici: http://www.solarisplant.ro

Despre Radio Guerilla aici: http://www.radioguerrilla.ro/

Despre DC Communication aici: http://www.dccom.ro

Despre Clubul Țăranului aici: http://www.muzeultaranuluiroman.ro/acasa/clubul-taranului-ro.html

Despre Tartelier aici: http://www.tartelier.ro

Reinheitsgebot, 500 de ani de bere pură germană

De ce antreprenorii români NU își propun să realizeze produse alimentare de calitate, am fost întrebat recent la o emisiune radio, poate răspundeți dvs. Dar. Ce are de-a face gastronomia franceză, dieta mediteraneană cu berea germană? Punctul de plecare este o știre recentă, din 2 decembrie 2013, despre UNESCO și puritatea berii germane (standard de producție prevăzut într-un decret adoptat în 1516 și preluat la nivel național german în 1906), găsiți amănunte AICI (BBC) și AICI. >>>>>>>

Ghidul vegan, frigiderul bată-l vina....

Aveți grijă, cât, de ce și până când lăsați în frigider, zarzavaturi, legume și fructe. Este de bine sau este de rău? Ghidul vegan.

Totul de murat

Nimic neobisnuit. Poate prea putin banal. Mi-am dorit mai multe feluri de legume si fructe la murat. Ca un experiment. Si am incercat, prin talentul sotiei mele, rosie, gutuie, morcov, varza, ceapa infoiata, pruna. Incerati si voi, totul este de murat.

David și Goliat, magazin mic și supermarket

Am găsit, via colega mea, Felicia Moga, un articol. Un bun subiect de discuție, legat de local, legat de ecogastronomie. În Marea Britanie, un studiu pe 10 ani al agențiilor imobiliare a arătat că a crescut cu circa 40.000 lire sterline prețul locuințelor situate în zonele urbane, în cartiere unde există comerț local. Încep cu concluzia...>>>>

Hrana în timp de război și patriotismul: US Food Administration

Mâncați mai mult pește, ei se hrănesc singuri. Dacă toți ne înghesuim la produse agricole, nu ne ajung tuturor și nu ajung nici băieților pe front....Original Caption: "Save the products of the land. Eat more fish- they feed themselves.", ca. 1917 - ca. 1919 //// U.S. National Archives’ Local Identifier: 4-P-144 //// Created By: U.S. Food Administration. Educational Division. Advertising Section. (01/15/1918 - 01/1919) //// From: World War I Posters, compiled 1917 - 1919 //// Production Date: ca. 1917- ca. 1919.............

1918: Lumea vrea de mâncare, lucrați pământul!

Original Caption: "Spirit of '18. The World Cry FOOD. Keep the home gardening going.", ca. 1917 - ca. 1919 //// U.S. National Archives’ Local Identifier: 4-P-129 //// From: Series: World War I Posters, compiled 1917 - 1919 //// Created By:: U.S. Food Administration. Educational Division. Advertising Section. (01/15/1918 - 01/1919) //// Production Date: ca. 1917 - ca. 1919.....

1919: Șapte reguli pentru consumul zahărului, de la US Food Administration

Original Caption: "Sugar. 1- none on fruits, 2- none in desserts, 3- less on cereals, 4- less in coffee or tea, 5- less in preserving, 6- less cake and candy, 7- use other sweeteners. Save It.", ca. 1917 - ca. 1919 // U.S. National Archives’ Local Identifier: 4-P-68 // From:: Series: World War I Posters, compiled 1917 - 1919 // Created By:: U.S. Food Administration. Educational Division. Advertising Section. (01/15/1918 - 01/1919) // Production Date: ca. 1917 - ca. 1919.....

Secuii se infiltrează, în frigiderele noastre

Bravo lor, Szekely termek (Produs secuiesc)! Prima indicație geografică (fără magiun, etc.), mai știți de altele în România? De exemplu știți de proiectul Szekely Gyumolcs? Eu îl știu și îi cunosc pe oamenii care au lucrat la el. Istvan Mar, Rozi, Arpad Orban, Marton Balogh. Slow Food militează pentru.....

Un prosecco prea ieftin este suspect....

Mi-am pus întrebări. Ce este prosecco? Păi nu este ceea ce cumpără lumea de prin magazine. Atenție la propunerile de marketing! Prosecco ar trebui să fie un produs DOC, vin cu Denumire de Origine Controlată, realizat doar dintr-un anume soi de struguri, Glera. Wikipedia: "Prosecco is an Italian sparkling wine; generally a Dry or Extra Dry wine; normally made from Glera ("Prosecco") grapes. Although the name is derived from that of the Italian village of Prosecco near Trieste, where the grape may have originated, DOC prosecco....

O piață sușanea în București

De ce? Este în locul nepotrivit în mijlocul capitalei României. Este un amestec nepotrivit de grătare și produse nereprezentative pentru gastronomia românească. Este lipsită de reguli și este acelea care ar trebui respectate, dpdv al igienei, nu sunt respectate. Ce vede o persoană educată care este în tranzit prin România, în București, de la ferestra hotelului Athenee Palace Hilton? O grătăreală aiuritoare și mirositoare, de periferie. Dacă în centrul orașului este așa, oare cum mănâncă românii la ei acasă? 

Să deschidem ochii și să căutăm piețele

Despre pietele de legume si fructe am scris adesea, pentru ca lipsa lor în Romania nu închide lanțul legăturii cu pământul. AICI  Piețele de legume si fructe rămân încă un obiectiv de neatins în România. Majoritatea piețelor urbane.....

Pâine de 0,9 bani sau de 10 lei?

Urmărind acest film, repunem în mijlocul mesei noastre, cea de toate zilele, pâinea. Și ne punem câteva întrebări. Este sau nu pâinea o componentă de bază a meselor noastre? Cum a ajuns acest preparat, de la grâne sălbatice la culturi controlate, apoi prin măcinare, o făină combinată cu drojdii, frământare, dospire și coacere, atât de important pentru masa noastră? De ce avem așa o.........

5000 și atât. Despre hrana artizanală și muncă stăruitoare.

Azi în Ziarul Financiar, au avut câștig de cauză, în domeniul produselor artizanale, "Bunătăți din natură" ale Ramonei Grigoriu. Care crede în dulcețuri, dincolo de câștig, spre pasiune. Succes în continuare! Acum doi când m-am întâlnit cu Ramona, la Slow Food Turda, avea o poveste plină de entuziasm legată de dulcețuri. La 2 ani după aceea, "Bunătăți din natură", continuă! Profit de asta ca să.....

Franța - Educația pentru hrană, instrumente simple

Pe când și la noi? În lumea mare se folosesc multe instrumente și pretexte pentru a pune în valoare hrana. Produsă la nivel artizanal. Hrana produsă pentru a fi pusă pe masa co-mesenilor, în restaurante și bistrouri. Hrana produsă ca să dea măsura unei economii agrare locale, pe care merită să o sprijine societatea. În Franța, ministerul agriculturii, cât și factori interesați locali, se implică. Cum ? De la o inițiativă privată, mai departe, se ajunge la o manifestare......

Vreți legume și fructe de la fermieri? Parteneriatele ASAT

Ce sunt parteneriatele ASAT? Sunt contracte pe principiul agriculturii comunitare. Consumatorii sunt co-producători, parteneri la producția legumicultorilor. Fac contracte și se asociază la câștig sau pierdere (de producție). A început în 2008, a fost o sincopă. Iar acum........

Cârnat plus bere

[imagine de probă mai departe] La Gara de Nord am găsit un cârnat nemțesc cam scump. Costă 9 lei? Berea este cadou? Nemțesc din ce motiv? Am fost tentat să întreb ce înseamnă cârnat nemțesc.......

"Călare în Carpați", o nouă conferință despre ecoturism

Film, fotografie și povestiri din călătorii călare în Carpați. Cu Mugur Pop. Plus o aventură în imagini cu Cristian Șuțu, Radu Bădoiu. Vă așteptăm, intrarea liberă, la ora 19.00 fix. Locuri limitate, ca număr. Marți 12 noiembrie 2013, organizăm a cincea prezentare a unui proiect care demonstrează că avem soluții prin ecoturism. Întâlnirea are loc la........

Ecoturism cu gust în Delta Dunării: "La masă cu oamenii Deltei"

Ce este mai provocator decât să prezinți viziuni legate de hrană, gastronomie, corelarea lor cu mediul rural local? Și să pui în lumină potențiala valoare adăugată pe care o oferă gastronomia? Găsiți aici prezentarea susținută de mine în cadrul conferinței "Ecoturism cu gust în Transilvania și Delta Dunării" din 5 noiembrie 2013. Desfășurată la Centrul pentru......

Forumul Social 2013: Metropola, suburbiile, ce mâncăm, de la cine mâncăm?

Un punct de vedere pe care nu am mai reușit să îl prezint din motive obiective. Metropola și suburbiile ei. Ce mâncăm ?! De la cine ?! Cine, mâncăm ?! Un punct de vedere ecogastronomic pentru Forumul deschis al economiei sociale 2013.

Forumul Social 2013: Metropola, suburbiile ei și mâncarea from Tiberiu Cazacioc